Decizia civilă nr. 654/2013. Anulare proces verbal de contravenție
| Comentarii |
|
Dosar nr. _
Cod operator de date cu caracter personal 3184
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIV ILĂ NR. 654/R/2013
Ședința publică din data de 22 Mai 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: M. T.
Judecător: I. -M. L.
Judecător: L. -A. C. Grefier: R. B. M.
Pe rol se află judecarea recursului formulat de recurentul M. C.
N. - DP LOCALA împotriva Sentinței civile nr. 3232/_ pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei C. N., privind și pe intimata S.C. B. S.R.L., având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.
La apelul nominal făcut în ședință publică la prima strigare nu se prezintă părțile.
Față de lipsa părților, instanța lasă cauza la a doua strigare.
La apelul nominal făcut în ședință publică la a doua strigare nu se prezintă părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Se face referatul cauzei de către grefierul de ședință.
Instanța, verificându-și din oficiu competența, constată că este competentă general, material și teritorial să soluționeze prezenta cale de atac, conform dispozițiilor art.159¹ alin. 4 Cod proc. civ. raportat la art. 2 pct.3 Cod proc. civ.
Totodată instanța constată că recursul este declarat în termenul legal, este motivat și a fost comunicat intimatului și apreciind că la dosarul cauzei se află suficiente probe pentru justa soluționare a cauzei, aceasta aflându-se în stare de judecată, și având în vedere că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă de la dezbateri, reține cauza spre soluționare, pe baza actelor de la dosar.
INSTANȚA
Prin Sentința civilă nr. 3232/_ pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei C. -N.
s-a admis plângerea contravențională formulată de petenta S.C. B. S.R.L. în contradictoriu cu intimatul M. C. -N. -DP C., și împotriva procesului- verbal de contravenție nr. 6956, încheiat la data de_ de către intimat și a fost anulat procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat nr. 6956, încheiat la data de_ de către intimat și a fost exonerată petenta de plata amenzii contravenționale în cuantum de 200 lei.
S-a luat act ca nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin procesul-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii nr. 6956, întocmit la data de_ de către intimatul M. C.
-N. - DP C., petenta S.C. B. S.R.L. a fost sancționata contravențional cu amendă în cuantum de 200 lei, reținându-se că, în data de_, în jurul orelor 09:45, pe domeniul public aparținând municipiului
C. -N. - str. Dorobanților, nr. 1, jud. C., amenajat ca loc de parcare cu plată, autovehiculul cu nr. de înmatriculare_ a fost parcat fără a se deține tichet sau abonament de parcare valabil emis. În drept, fapta petentei a fost încadrată în prevederile art. 10 lit. a) din HCL nr. 26/2010.
Petenta a criticat procesul-verbal de contravenție amintit sub aspectul legalității și temeiniciei, învederând instanței că, în mod netemeinic, agentul constatator a reținut culpa sa în comiterea contravenției prev. de art. 10 lit.
a) din HCL nr. 26/2010, intrucat nu a întreprins demersurile cuvenite pentru a identifica persoana vinovată de săvârșirea contravenției.
Raportat la motivele de nelegalitate și netemeinicie invocate de către petent, instanța va proceda, potrivit art. 34 din OG nr. 2/2001, cu prioritate la verificarea legalității procesului-verbal de constatare a contravenției.
Instanța de fond a constatat constată că întocmirea acestuia s-a făcut cu respectarea dispozițiilor OG nr. 2/2001, în sensul că actul contravenției cuprinde mențiunile obligatorii prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 17 din OG 2/2001, motiv pentru care procesul-verbal de contravenție este valabil încheiat.
Înscrisul întocmit - procesul-verbal de contravenție contestat - trebuie să se conformeze, în ceea ce privește condițiile de fond și formă ale încheierii sale riguroase, prevederilor O.G. nr. 2/2001, privind regimul juridic al contravențiilor, exigențe care reprezintă tot atâtea garanții menite să asigure legalitatea și temeinicia celor reținute în cuprinsul procesului-verbal.
În conformitate cu dispozițiile art. 17 din O.G. nr. 2/2001, procesul- verbal de contravenție trebuie cuprindă, în mod obligatoriu, sub sancțiunea nulității absolute (necondiționată de dovedirea unei vătămări), care poate fi
invocată și din oficiu, de instanța de judecată, mențiuni referitoare la numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, fapta săvârșită și data comiterii acesteia. Totodată, procesul-verbal va trebui să poarte și semnătura agentului constatator.
Procesul verbal este afectat de nelegalitate datorită împrejurării că, deși nu a fost semnat personal de către contravenient, fiind întocmit în lipsa sa, nu poartă semnătura unui martor, așa cum prevede art. 19 din OG. 2/2001, nefiind menționat nici motivul care a stat la baza imposibilității indicării unui martor-asistent. In aceasta ipoteza, sanctiunea care intervine este cea a nulitatii relative, iar pentru ca instanta sa dispuna cenzurarea actului contraventiei, petentul era tinuta sa faca dovada unei vatamari distincte de simplul fapt al aplicarii sanctiunii contraventionale, ceea ce nu este cazul in speta.
În același sens a statuat și Î.C.C.J. - Secții Unite prin Decizia nr. XXII din_, de admitere a recursului în interesul legii, declarat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Î.C.C.J., decizie publicată în M.OF. al României, Partea I, nr. 833 din_ .
Cu toate că recursul a fost exercitat pentru lămurirea regimului juridic al cazului de nulitate prevăzut expres de art. 16 alin. 7 din O.G. nr. 2/2001, ce intervine în caz de nerealizare de către agentul constatator a obligației de a aduce la cunoștința contravenientului a dreptului de a formula obiecțiuni cu privire la cuprinsul procesului-verbal, instanța supremă, în considerentele deciziei, în termeni lipsiți de echivoc, a statuat că nulitatea
absolută, care poate fi constatată și din oficiu, intervine doar în cazurile expres și limitativ prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001
. În toate celelalte situații, în care cazul de nulitate este, fie expres, fie implicit (rezultând din modul de reglementare, finalitatea urmărită de legiuitor), fiind nesocotite cerințele prescrise de actul normativ în discuție, " nulitatea procesului-verbal de constatare a contravenției nu poate fi invocată decât dacă s-a pricinuit părții o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea acelui act
";.
În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal, instanța de fond a reținut următoarele aspecte:
În drept, potrivit jurisprudenței constante a Curții Europene a Drepturilor Omului (cauzele Öztürk c. Germaniei, Lauko c. Slovaciei, Salabiaku c. Franței, A. c. României, ș.a.), materia contravențională a fost privită ca încadrându-se în noțiunea de "acuzație în materie penală";, în sensul art. 6 par. 1 din CEDO.
În consecință, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, în cadrul proceselor având ca obiect plângere contravențională, întrucât contravenientul se vede pus în fața unei "acuzații de natură penală"; în sensul art. 6 par. 1 din Convenție, acesta trebuie să beneficieze de toate garanțiile prevăzute de art. 6 în ansamblul sau, cu referire specială la dispozițiile paragrafului 2, privitor la prezumția de nevinovăție.
Instanța de fond a retinut că, în conformitate cu jurisprudența Curții, înțelesul noțiunii de "prezumție de nevinovăție"; presupune că nu trebuie pornit de la ideea preconcepută că persoana în cauză a săvârșit fapta ce i se impută. În plus, sarcina probei revine celui care acuză.
În ceea ce privește sarcina probei, conform principiul statuat de art. 1169 C. civil, cel ce face o propunere în fața instanței trebuie să o dovedească. Prin urmare, dacă petentul susține netemeinicia celor arătate în procesul-verbal, trebuie să o dovedească. Nu se poate spune că în acest mod s-ar încălca cerința referitoare la sarcina probei ce decurge din prezumția de nevinovăție, pe motiv că organul constatator este cel care trebuie să probeze contravenția reținută.
În realitate, fapta reținută este probată cu ajutorul prezumției de legalitate a procesului-verbal de constatare a contravenției - actul a fost emis cu respectarea tuturor condițiilor de fond și de formă prevăzute de lege
- și cu prezumția de veridicitate - actul reflectă, în mod real, ceea ce a stabilit autoritatea emitentă - prezumții care, deși nu sunt consacrate expres de lege, sunt recunoscute atât de doctrină cât și de practica judiciară, putând fi considerate a fi prezumții legale, în sensul pe care instanța europeană îl dă acestei noțiuni.
În acord cu jurisprudența Curții de la Strasbourg, în privința prezumțiilor și a limitei rezonabile pe care statele nu trebuie să o depășească în folosirea lor în materie penală, instanța consideră că una din limitele până la care poate să acționeze prezumția de temeinicie a procesului verbal trebuie sa fie dată de constatarea personală a faptei de către agent. Astfel, în situația în care fapta este constatată personal, procesul-verbal, dacă este legal întocmit, se va bucura de prezumția de temeinicie, astfel încât va reveni petentului sarcina de a proba netemeinicia.
În ipoteza contrară, în situația în care fapta contravențională nu a fost percepută direct și nemijlocit de agentul constatator, procesul-verbal de contravenție nu se mai poate bucura eo ipso de prezumția de adevăr, prin simpla sa încheiere de un agent al statului, în exercitarea atribuțiilor cu care a fost învestit, în măsura în care, în plan probator, nu este susținut de alte mijloace de probă.
Ca atare, instanța, procedând la verificarea temeiniciei procesului- verbal de contravenție, prin prisma mijloacelor de probă existente la dosar, reține că acesta nu are putere probatorie cu privire la situația de fapt atestată, nefiind susținut, în plan probator de mijloace de dovadă obiective, iar intimata nu a probat veridicitatea celor reținute în procesul-verbal contestat.
La baza angajării răspunderii contravenționale a petentului pentru săvârșirea contravenției prev. de art. 10 lit. a) din HCL nr. 26/2010, a stat doar accesarea bazei de date a poliției pentru stabilirea proprietarului autoturismului parcat neregulamentar, contrar obligației agentului constatator (ce nu a constatat direct și nemijlocit comiterea faptei contravenționale) de a identifica în mod efectiv persoana fizică care a condus autovehiculul parcat sau staționat cu încălcarea prevederilor legale, numai această persoană putând fi sancționată contravențional, cu respectarea principiului personalității răspunderii contravenționale și în vederea asigurării finalității sancțiunilor contravenționale (scop preventiv și coercitiv).
Cu toate că identificarea conducătorului auto nu poate fi făcută, de cele mai multe ori, la data constatării săvârșirii faptei contravenționale, agentul constatator avea posibilitatea, dar și obligația de a întreprinde demersuri în vederea aflării identității conducătorului auto (ex., solicitare adresată petentului de a comunica Poliției Comunitare identitatea utilizatorului autovehiculului la data și ora săvârșirii contravenției), în vederea sancționării contravenționale a acestuia, ceea ce agentul constatator nu a făcut, concluzie care se impune față de poziția procesuală a intimatei, care nu s-a conformat dispoziției instanței de a face dovada acestor demersuri.
În consecință, instanța de fond a reținut că petentului nu i se poate imputa săvârșirea faptei contravenționale, constatată prin proces-verbal, și în temeiul căreia i s-a aplicat amenda contravențională în cuantum de 200 lei, în speță, fiind răsturnată prezumția de legalitate și temeinicie a procesului-verbal de contravenție contestat.
În lumina rațiunilor expuse anterior, instanța constată că procesul- verbal număr 6956/_ este nelegal și netemeinic, urmând ca, în baza art. 34 din O.G. nr. 2/2001, să admită plângerea formulată și să anuleze procesul-verbal de contravenție, precum și să exonereze petenta de plata amenzii contravenționale de 200 lei stabilită în sarcina sa.
Împotriva sentinței menționate a declarat recurs M. C. -N.
DP LOCALA
arătând că sentința pronunțată este nelegală si netemeinică solicitând admiterea recursului si modificarea sentinței în sensul respingerii plângerii contravenționale.
În motivarea recursului,
se arată că nu poate fi reținută apărarea petentei, potrivit căreia nelegalitate procesului-verbal rezultă din faptul că, raportat la contravenția constatată, angajarea răspunderii contravenționale a unei persoane juridice nu are suport legal.
Potrivit art. 3 alin. 2 din OG 2/2001, persoana juridică răspunde contravențional în cazul si în condițiile prevăzute de actele normative prin care se stabilesc si se sancționează contravenții.
Având în vedere că art. 11 din HCL nr. 26/2010 menționează faptul că si persoana juridică răspunde contravențional, considerentele pentru care instanța de fond a admis plângerea contravenționale sunt nelegale.
În drept, recursul a fost întemeiat pe dispozițiile art. 299 si urm. Cod Procedură Civilă.
Nu s-a formulat întâmpinare în recurs.
Analizând recursul declarat în raport cu dispozițiile art. 299 si urm. Cod Procedură Civilă, tribunalul apreciază că acesta este fondat.
Astfel, în sensul art. 3 alin. 2 din OG nr. 2/2001, persoana juridică răspunde contravențional în cazurile în care prin acte normative speciale se stabilesc si se sancționează contravenții.
Potrivit dispozițiilor art. 11 din HCL 26/2010, persoana juridică răspunde contravențional.
În consecință, persoana juridică poate fi si subiect al răspunderii contravenționale.
S-a reținut în sarcina petentei săvârșirea contravenției prevăzute de art. 10 lit. a din HCL 26/2010, stabilindu-se că autoturismul era parcat neregulamentar. Este adevărat că această faptă poate fi săvârșită doar de către o persoană fizică, însă dacă în cazul autoturismelor deținute de persoane fizice prezumția de culpă funcționează în sarcina proprietarului, în virtutea principiului egalității persoanelor în fața legii, același tratament se aplică si persoanei juridice.
Prin urmare, raportat la aspectele menționate, în baza art. 304 pct. 9 si art. 312 alin. 3 Cod Procedură Civilă, instanța va admite recursul declarat de recurentul M. C. -N. împotriva Sentinței civile nr. 3232/_ pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei C. -N. pe care o va modifica în sensul respingerii plângerii contravenționale formulate de petenta S.C. B. S.R.L si al menținerii procesului-verbal de contravenție nr. 6956/_ .
Fără cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE M. IVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE
Admite recursul declarat de recurentul M. C. -N., DP LOCALA împotriva Sentinței civile nr. 3232/_ pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei C. -N. pe care o modifică în sensul respingerii plângerii contravenționale formulate de petenta S.C. B. S.R.L si al menținerii procesului-verbal de contravenție nr. 6956/_ .
Fără cheltuieli de judecată Decizia este revocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 22 Mai 2013.
Președinte, M. T. | Judecător, I. -M. L. | Judecător, L. -A. C. |
Grefier, R. B. M. |
Red.MT,Tehnored.VAM,2 ex./_
