Decizia civilă nr. 664/2013. Anulare proces verbal de contravenție
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr. _
Cod operator de date cu caracter personal: 3184
DECIZIA CIVILĂ NR.664/R/2013
Ședința publică din data de 22 mai 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE: M. T.
Judecător: I. -M. L. Judecător: L. -A. C.
Grefier: R. B. M.
Pe rol se află judecarea recursului formulat de recurentul M. C. -N. împotriva sentinței civile nr. 17374/_ pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei C. -N., privind și pe intimata S.C. LA C. S.R.L., precum și a recursului declarat de recurenta S.C. LA C. S.R.L. împotriva sentinței civile nr. 17374/_ pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei C. -N., privind și pe intimatul M. C. -N., având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reprezentantul intimatei-recurente S.C. La C. S.R.L., av. Ercean Dragomir I., lipsă fiind recurentul-intimat M. C. -N. .
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Se face referatul cauzei de către grefierul de ședință.
Reprezentantul intimatei - recurente depune la dosarul cauzei împuternicire avocațială și arată că nu mai are alte cereri de formulat sau înscrisuri de depus, împrejurare față de care instanța declară închisă faza de cercetare judecătorească și acordă cuvântul pe cererea de recurs.
Reprezentantul intimatei - recurente solicită instanței admiterea recursului astfel cum a fost formulat de aceasta și arată că la data și ora efectuării controlului nu a fost încălcată în nici un fel legislația în vigoare privind tulburarea liniștii, iar în procesul verbal de contravenție nu a fost indicat nivelul de zgomot pe care l-ar fi produs. Totodată reprezentantul intimatei-recurente solicită instanței respingerea recursului formulat de recurentul-intimatul M.
C. -N. .
Instanța reține cauza spre soluționare pe baza actelor de la dosar.
I N S T A N Ț A
Prin sentința civilă nr. 17374/_ pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei C. -N., a fost admisă în parte plângerea contravențională formulată de petenta SC La C. S., cu sediul în C. -N., B-dul E. nr. 9, et. 2, jud. C., în contradictoriu intimatul M. C. -N., DP C. -
S. P. M., cu sediul în C. -N., str. M. nr.1-3 jud. C., împotriva procesului verbal de contravenție nr. 476/_ .
A fost menținut procesul verbal de contravenție nr. 476/_ încheiat de
M. C. -N., DP C. - S. C. P. M., ca fiind legal și temeinic încheiat.
A fost reindividualizată sancțiunea contravențională principală aplicată și reduce amenda contravențională de la 1200 lei la 800 lei.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele: Prin procesul verbal de contravenție nr. 476/_ încheiat de M. C.
-N., DP C. - S. P. M., petenta SC La C. S. a fost sancționată cu amendă contravențională în cuantum de 1200 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 3 pct. 26 din Legea 61/1991 republicată și actualizată pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice, reținându-se că la data de _
, ora 24,55, la localul din mun. C. -N., str., V. Babeș, nr. 33A aparținând petentei, instalațiile muzicale din incinta localului "Janis la stuf"; - SC La C.
S. poluează fonic vecinătățile. S-a mai reținut că măsurătorile sonometrice au fost efectuate în camera 107 din imobilul situat pe str. V. Babeș, nr. 35, aparținând SC ELMAFARM S. (Hotel Capitolina), depășirea nivelului de zgomot maxim admis fiind constatată în baza SATS 6161/1-89 și Normele de igienă privind mediul de viață al populației nr. 536/1997. Au fost înregistrate cu sursele de zgomot în funcțiune la SC La C. S. - 32,1 dB; cu sursa de zgomot în repaus la SC La C. S. - 28,05 dB. Buletin de Determinare a Nivelului de Zgomot nr. 12/65654/482/_ ";.
Procesul-verbal a fost încheiat în lipsa petentei.
Verificând, potrivit art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției nr. 476/_, instanța reține că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.
Întrucât în speță nu se poate reține existența vreunei cauze de nulitate absolută a procesului-verbal contestat, instanța constată că forța probantă a acestuia nu a fost înlăturată, el bucurându-se în continuare de prezumția de legalitate și temeinicie instituită de lege în favoarea sa.
Sub aspectul temeiniciei, instanța a reținut că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 din textul de lege menționat rezultă
că procesul verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din
O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007).
Instanța arată că potrivit dispozițiilor art. 3 din Legii 61/1991, tulburarea liniștii locatarilor între orele 22,00-8,00 și 13,00-14,00 de către orice persoană prin producerea de zgomote, larmă sau prin folosirea oricărui aparat, obiect ori instrument muzical la intensitate mare în localurile sau în sediile persoanelor juridice, în locuințele persoanelor fizice sau în oricare alt loc din imobile cu destinația de locuințe ori situat în imediata vecinătate a acestora, constituie contravenție dacă nu sunt comise în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracțiuni.
Față de această dispoziție, instanța reține că procesul verbal contestat a fost legal și temeinic încheiat, prin buletinul de determinare a nivelului de zgomot nr. 12/_, depus la dosarul cauzei, s-a arătat faptul că s-a înregistrat la data de_ în intervalul orar 24,40 - 01,25 cu aparatura muzicală în funcțiune valoarea de 32,1 dba, valoare care nu trebuie să depășească 25 dba pe timp de noapte. Cu sursa de zgomot în repaus care s-a stabilit prin același buletin de determinare a nivelului de zgomot nr. 12/_, s-a constatat valoarea de 28,05 dba. Astfel prin acest buletin s-a constatat faptul că nivelul de zgomot în camera 107 Hotel Capitolina de pe str. V. Babeș, nr. 35, este mult peste nivelul admis de Normele de igienă, privind mediul de viață al populației,
respectiv de 32,1 dba, valoare care nu trebuie să depășească 25 dba pe timp de noapte. A fost anexată să dovada verificării metrologice a aparatului cu care s-au efectuat măsurătorile.
Instanța reține pe cale de consecință că fapta astfel cum a fost descrisă în actul de constatare constituie contravenția prev. de art. 3 pct. 26 din Legea nr. 61/1991 și sancționată de art. 4 lit. c din același text de lege, fiind înlăturată prezumția de nevinovăție de care se bucură petentul iar procesul verbal încheiat de organul constatator este legal și temeinic.
Ca atare, instanța apreciază că starea de fapt reținută în procesul verbal în discuție este corespunzătoare realității, petenta nu a făcut dovada unei alte stări de fapt decât cele reținute în procesul verbal.
Pe de altă parte, în temeiul articolului 34 din O.G. nr.2/2001 coroborat cu articolul 38 aliniatul 3 din același act normativ care constituie dreptul comun în materia contravențională, instanța are posibilitatea să aprecieze inclusiv sancțiunea ce se impune a fi aplicată contravenientului, în ipoteza în care se constată legalitatea procesului-verbal contestat și existența contravenției în sarcina contestatorului.
În acest context legal, instanța apreciază că sancțiunea aplicată contravenientei petente SC La C. S. în cuantumul stabilit prin procesul-verbal contestat este prea aspră, din perspectiva prevederilor art. 5 alin. 5 din O.G. nr.2/2001 potrivit cărora sancțiunea trebuie să fie proporțională cu pericolul social al faptei săvârșite și ale art.21 alin. 3 din același act normativ conform cărora la aplicarea sancțiunii trebuie să se țină seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta și scopul urmărit.
Față de acestea, instanța apreciază că față de criteriile amintite se impune reindividualizarea sancțiunii aplicate, sens în care va reduce amenda aplicată la suma de 800 lei.
Pentru toate aceste considerente, în baza art. 7 și art. 34 din O.G. 2/2001, instanța a admis în parte plângerea formulată de petentă și a menținut procesul verbal de constatare a contravenției nr. 476/_ de către organul constatator ca fiind legal și temeinic încheiat. Totodată, a reindividualizat sancțiunea contravențională principală aplicată și a redus amenda contravențională de la 1200 lei la 800 lei.
S-a luat act de faptul că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată. Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs, în termenul legal, recurenții
M. C. -N. și S.C. "La C. "; S.R.L.
Recurentul M. C. -N. a solicitat modificarea sentinței atacate în sensul respingerii plângeri contravenționale, în motivare arătându-se în esență că sancțiunea amenzii contravenționale aplicată de agentul constatator este proporțională cu gradul de pericol concret al faptei săvârșite de petentă, neimpunându-se reindividualizarea acesteia.
Recurenta S.C. "La C. "; S.R.L. a solicitat modificarea sentinței atacate în sensul admiterii plângeri contravenționale astfel cum a fost formulată în fața
primei instanțe, în motivare fiind reiterate considerentele care au stat la baza formulării plângerii, înserate în înscrisul depus la filele 15-17 din dosarul de fond (considerente vizând inexistența contravenției reținute în sarcina sa de către agentul constatator).
Analizând recursurile declarate în cauză, prin prisma actelor de la dosar și a dispozițiilor legale în materie, tribunalul constată că acestea sunt nefondate, prima instanță pronunțând o hotărâre temeinică și legală, respectiv reținând în mod corect, pe de o parte, că procesul-verbal contestat conține toate elementele prevăzute, sub sancțiunea nulității, de dispozițiile art.16 și 17 din O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor și că petenta S.C. "La C. "; S.R.L. nu a administrat probe de natură să combată prezumția de temeinicie de care se bucură procesul-verbal de contravenție nr.476/_, aflat la fila 5 din dosarul de fond, iar pe de altă parte că sancțiunea contravențională aplicată de agentul constatator este prea aspră, în raport cu dispozițiilor art.5 alin.5 și art.21 alin.3 din O.G. nr.2/2001 (procedând în mod just la reindividualizarea acesteia).
Argumentele aduse de către instanța de fond în sprijinul soluției pronunțate sunt pe deplin întemeiate și convingătoare, tribunalul însușindu-și-le în totalitate, cu atât mai mult cu cât acestea nu au fost combătute prin motivele de recurs formulate de recurenți. În acest sens este de precizat că, potrivit jurisprudenței CEDO, instanțele de control judiciar nu sunt obligate să reia în motivarea hotărârii argumentele învederate de prima instanță și să dezvolte din nou în considerentele deciziei întregul material probator, dacă aceste argumente sunt pertinente și complete și dacă, cazul de față, motivele de recurs prezentate de recurenți nu diferă de susținerile acestora în fața primei instanțe.
În consecință, în temeiul art.312 alin.1 C.pr.civ., tribunalul va respinge recursurile declarate de recurenții M. C. -N. și S.C. "La C. "; S.R.L., împotriva sentinței civile nr.17374/2012 pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei C. -N., pe care o va menține în totul.
PENTRU ACESTE M. IVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Respinge recursurile declarate de recurenții M. C. -N. , cu sediul în C. -N., str. M. nr.1-3, jud. C. și S.C. "La C. "; S.R.L., cu sediul în C.
-N., B-dul E. nr. 9, et. 2, jud. C., împotriva sentinței civile nr.17374/_ pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei C. -N., pe care o menține în totul.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de _
Președinte, M. T. | Judecător, I. -M. L. | Judecător, L. -A. C. |
Grefier, R. B. M. |
Red. M.L./C.B./2 ex.
Jud. fond: N. C. -S.
