Decizia civilă nr. 7045/2013. Anulare act control taxe şi impozite
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA a II-a CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL DOSAR NR. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 7045/2013
Ședința publică din data de 17 iunie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE: M. S. JUDECĂTOR :A. M. I. JUDECĂTOR :A. M. C.
GREFIER: V. D.
S-a luat în examinare recursul declarat de recurenta SC C. E.
S., împotriva sentinței civile nr. 11152 din_ pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului C., în contradictoriu cu intimații ADMINISTRATIA FIN. TELOR P. E A MUN. C. -N. și ADMINISTRAȚIA F. PENTRU M.
, având ca obiect anulare act de control taxe și impozite restituire taxă de poluare OUG nr. 50/2008.
Componența completului s-a stabilit potrivit Hotărârii nr. 38 din_ a Colegiului de Conducere a Curții de Apel C. .
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă pentru recurentă, avocat
A. M. .
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul promovat este scutit de plata taxelor de timbru.
S-a făcut referatul cauzei, după care Curtea în exercitarea prerogativelor instituite prin dispozițiile art. 1591alin. 4 C.pr.civ., constată că în temeiul art. 8 și 10 din Legea nr. 554/2004 este competentă general, material și teritorial în a soluționa prezentul recurs.
Se prezintă reprezentantei recurentei declarația de recurs care se semnează în fața instanței.
Reprezentanta recurentei arată că susține recursul așa cum a fost formulat.
Curtea, în raport de susținerea reprezentantei părții, îi pune la dispoziție dosarul în vederea studierii, împrejurare în raport de care se lasă cauza la a doua strigare.
La apelul nominal făcut în cauză, la a doua strigare, se prezintă pentru recurentă, avocat A. M. .
Reprezentanta recurentei arată că prezentul recurs vizează dosar cheltuieli de judecată, care la fond au fost omise, ulterior fiind soluționat problema printr-o cerere de îndreptare a erorii materiale, care a fost admisă împrejurare în raport de care se renunță la judecarea recursului.
Curtea reține cauza în pronunțare pe manifestarea de voință a părții.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 11152 din_ pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului C. a fost admisă cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta SC C. E. S., în contradictoriu cu pârâta Administrația Finanțelor P. e a municipiului C. -N., și în consecință:
A fost obligată pârâta să restituie reclamantei suma de 2.589 lei taxa de poluare, cu dobânda legală aferentă de la data achitării taxei și până la data restituirii efective.
A fost admisă cererea de chemare în garanție a chematei în garanție Administrația F. pentru M. .
A fost obligată chemata în garanție Administrația F. pentru M. să plătească pârâtei suma de 2.589 lei reprezentând taxă de poluare, actualizate cu dobânda legală de la data achitării taxei și până la data restituirii integrale.
A fost obligată pârâta să plătească reclamantei de suma de 339,30 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut că reclamanta a achiziționat un autoturism marca VOLVO, nr. de identificare YV2_ B593275 înmatriculat pentru prima oară într-un stat membru al Uniunii Europene.
La data de_ a achitat pârâtei suma de 2589 lei cu chitanța nr.2692078.
Potrivit prevederilor art.110 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, nici un stat membru nu aplică direct sau indirect produselor alte state membre impozite interne de orice natură mai mari decât cele care se aplică direct sau indirect produselor similare.
La data perceperii taxei de poluare era în vigoare OUG nr.50/2008 ale cărei prevederi sunt contrare și incompatibile cu prevederile art.110 din Tratat, deoarece pentru un autoturism produs in România sau în alte state membre U.E. nu se percepe la o nouă înmatriculare taxa de poluare dacă a fost anterior înmatriculat tot în România, dar se percepe această taxă la autoturismul produs în țară sau în alt stat membru UE, dacă este înmatriculat pentru prima dată în România iar scopul prevăzut de art.110 din Tratat este acela de a asigura respectarea unuia dintre principiile de bază ale funcționării comunității, respectiv principiul liberei circulații a mărfurilor, articolul referindu-se la impozitele și taxele interne care impun o sarcină fiscală mai mare produselor provenite din alte state membre, în comparație cu produsele interne.
Curtea de Justiție a U.E. a statuat că dispozițiile art.110 din Tratat interzic o taxă de primă înmatriculare în măsura în care este percepută asupra autovehiculelor second-hand puse pentru prima dată in circulație pe teritoriul unui stat membru. Aceeași Curte a arătat că statele au libertatea să taxeze cum doresc autovehiculele care circulă pe drumurile publice, însă acest sistem de taxe nu trebuie să intre sub incidența art.110 din Tratat, adică să nu fie discriminatoriu.
Față de faptul că la vânzarea autovehiculelor second-hand pe teritoriul României, deja înmatriculate la noi în țară nu se percepe aceeași taxă ca pentru cele înmatriculate pe teritoriul altui stat membru și importate spre utilizare și înmatriculare în România se încalcă principiul nediscriminării.
În cauza T. versus Statul Român, CJUE a statuat că taxa de poluare instituită prin reglementarea românească și care se aplică vehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări, în acest stat membru este contrară dreptului Uniunii. Curtea a constatat că reglementarea română are ca efect faptul că vehiculele de ocazie importate și caracterizate printr-o vechime și o uzură importante sunt supuse unei taxe care se apropie de 30% din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în nici un fel grevate de o astfel de sarcină
fiscală. Dispozițiile legii române au ca efect descurajarea importului și
punerii în circulație în România a unor vehicule de ocazie cumpărate in alte state membre.
România este stat membru al Uniunii Europene de la_ și potrivit prev. art.148 al.2 din Constituție prevede că tratatele și reglementările comunitare au caracter obligatoriu și prioritare față de dispozițiile contrare din legile interne. A. .4 din același articol prevede că Președintele României, Guvernul și Autoritatea Judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actul aderării și din prevederile alin.2.
Având în vedere că taxa de poluare a fost plătită de către reclamantă în temeiul unei dispoziții legale interne, contrară prevederilor art.110 din Tratat și că statele membre UE să trebuie să asigure rambursarea taxelor colectate cu încălcarea prevederilor acestui articol, cu respectarea prevederilor care guvernează autonomia procedurală și îmbogățirea fără justă cauză, cererea reclamantei a fost apreciată ca fiind fondată și a fost admisă cu consecința obligării pârâtei la plata sumei de 2.589 lei, reprezentând taxă de poluare pentru autovehicule, cu dobânda legală de la data achitării_ până la restituire.
De asemenea, în temeiul art. 60 si urm. Cod Procedură Civilă a fost admisă cererea de chemare în garanție formulată de pârâta Administrația Finanțelor P. e a municipiului C. -N. împotriva Administrației F. pentru M. cu consecința obligării acesteia să îi restituie taxa de poluare în sumă de 2.589 lei la care se adaugă dobânda legală aferentă de la data achitării până la data restituirii.
În temeiul at.274 C.pr.civ., pârâta a fost obligată la plata sumei de 339,30 lei cheltuieli de judecată către reclamantă, reprezentând onorariu avocațial, taxă judiciară de timbru și timbru judiciar.
Împotriva sentinței a declarat recurs SC C. EXPEDITIOM S.
, solicitând admiterea recursului și modificarea în parte a sentinței recurate.
În motivarea recursului recurenta arată că a formulat prezentul recurs, deoarece instanța de fond a acordat doar 339,30 lei cheltuieli de judecată, deși cuantumul acestora era de 489,30 lei, repezentând 450 lei onorariu avocat, 39 lei taxă judiciară de timbru și 0,30 lei timbru judiciar.
Recurenta apreciază că instanța de fond nu a ținut cont de toate cheltuielile efectuate de aceasta cu privire la proces, astfel că din motivarea sentinței nu rezultă care au fost temeiurile de fpat și de drept pentru care onorariul de avocat nu a fost acordat în integralitate. Mai mult, cheltuielile de judecată reprezentând taxă judiciară de timbru și timbru judiciar nu au fost acordate.
Instanța de fond a invocat simplu dispozițiile art. 274 alin. 3 Cod proc.civ. și a amintit raportarea la complexitatea cauzei, fără a motiva în mod concret care au fost argumentele care au stat la baza reducerii onorariului de avocat.
Hotărârea atacată constă în interpretarea greșită a actului dedus judecății și este lipsită de temei legal, făcându-se greșita aplicare a legii.
În speță, s-a făcut dovada relei credințe a pârâtei Administrația Finanțelor P. e C. cât și dovada unui abuz de drept din partea acesteia, astfel că nu se justifică dispoziția instanței de fond de a reduce cuantumul onorariului plătit de reclamantă avocatului, precum și de a nu acorda taxă judiciară de timbru și timbru judiciar, fără a-și motiva decizia luată.
Prin reducerea onorariului de avocat, instanța de fond nu a ținut cont de criteriile art. 274 alin. 3 Cod proc.civ., respectiv valoarea pricinii, culpa continuă și reaua credință a pârâtei dovedită în dosar, cât și în alte
dosare cu același obiect aflate pe rolul Tribunalului C. și de munca depusă de avocat.
Consideră că un onorariu de 450 RON nu este nepotrivit de mare pentru o speță care, deși nu are un grad mare de specializare, a presupus o muncă și documentare laborioasă, astfel că aceste cheltuieli de judecată ar fi trebui acordate integral.
Prin reducerea onorariului plătit avocatului și neacordarea taxelor de timbru, nu este afectat nici patrimoniul avocatului și nici munca acestuia, ci doar recurenta se află în imposibilitate de a-și recupera integral cheltuielile de judecată, deși aceasta nu se află în culpă procesuală și nici în culpa de a fi convenit cu avocatul un onorariu exagerat raportat la munca depusă de acesta.
Examinând recursul, curtea reține următoarele:
La data de_, în ședință publică de la acest termen, a fost formulată de către recurentă o cerere prin care a arătat că înțelege să renunțe la judecata recursului, în temeiul art. 246 C.pr.civ., deoarece instanța de fond a soluționat și problema cheltuielilor de judecată criticate în recurs, printr-o îndreptare a erorii materiale.
Conform prev. art. 246 C.pr.civ., reclamantul poate renunța oricând, fie verbal în ședință publică, fie în scris, la judecarea cererii sale.
Astfel fiind, instanța în baza art. 246 C.pr.civ. va lua act de renunțarea la judecată formulată de reclamantă, apreciind că trebuie să se dea eficiență acestei manifestări de voință, în temeiul principiului disponibilității.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
Ia act de renunțarea la judecata recursului formulat de SC C. E.
S., împotriva sentinței civile nr. 11152 din_ pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr._ .
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | ||||
M. | SA M. | I. | A. | M. | C. |
GREFIER
V. D.
Red. A.M.I. dact. GC 2 ex/_
Jud.primă instanță: D.T.
