Decizia civilă nr. 7363/2013. Contencios. Anulare act administrativ
| Comentarii |
|
Dosar nr. _
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ Nr. 7363/2013
Ședința publică de la 20 Iunie 2013
Completul compus din:
P. R. -R. D. Judecător L. U.
Judecător M. D.
G. M. T.
S-a luat în examinare recursul formulat de reclamantul C. A. împotriva sentinței civile nr. 2888/_, pronunțată în dosarul nr._ al T. ui
M., în contradictoriu cu pârâta O. J. PP-DD M. -PRIN P.
V. V., având ca obiect anulare act administrativ Legea nr., 14/2003 și Legea nr. 393/2004.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reclamantul recurent
C. A. personal, care se identifică cu CI seria MM, nr. 3., CNP 1., domiciliat în V. de Sus, S. 22 D. nr. 32, Jud. maramureș, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Curtea, din oficiu, în temeiul art. 131 C. Pr. Civ., constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că ladata de_ s-a depus întâmpinare al dosar, un exemplar comunicându-i-se reclamantului recurent.
Acesta solicită acordarea unui nou termen, în vederea angajării unui apărător.
Curtea, după deliberare, raportat la calificarea făcută de către recurent prezentei căi de atac, în sensul că scriptul depus la dosar, la data de_ este
intitulat contestație în anulare, iar ulterior a depus motive de recurs, urmează a califica calea de atac în prezenta cauză ca fiind recursul.
De asemenea Curtea, în conformitate cu dispozițiile art. 178 alin. 1 rap. la art. 13 alin. 2, 83 alin. 3 NCPC care prevăd obligativitatea părților de a formula recursul doar prin avocat, cerință a regularității investiri instanței de recurs, apreciază că la acest moment nu se poate pronunța asupra cererii de amânare.
Recurentul arată că nu a avut posibilitatea materială de a-și angaja un apărător, sens în care Curtea aduce la cunoștința acestuia posibilitatea desemnării unui avocat din oficiu.
Recurentul arată că lasă la aprecierea instanței.
Curtea rămâne în pronunțare asupra excepției invocată.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 2888 din_, pronunțată în dosarul nr._ al T. ui M., a fost admisă excepția inadmisibilității acțiunii invocată din oficiu.
A fost respinsă ca inadmisibilă acțiunea formulată de reclamantul C. A. în contradictoriu cu pârâta O. J. M. PP-DD.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut asupra excepției inadmisibilității acțiunii, următoarele:
Prin adresa nr. 183/2013 i s-a comunicat reclamantului de O. J.
M. PP-DD că nu mai are calitatea de membru de partid.
1
Potrivit art. 16 alin. 3 din Legea nr. 14/2003 privind partidele politice, dobândirea sau pierderea calității de membru al unui partid politic este supusă numai jurisdicției interne a partidului respectiv, potrivit statului partidului.
De altfel, datorită naturii sale pur politice, acest gen de contencios se sustrage sferei art. 6 alin. 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului (Comisia 30 iunie 1995, Estrosi c. Franța).
Pe de altă parte, reclamantul nu a înțeles să atace, conform art. 9 alin. 4 din Legea nr. 393/2004, hotărârea Consiliului local V. de Sus prin care s-a constatat încetarea de drept a mandatului de consilier local, înainte de expirarea duratei normale a mandatului, prin excludere și retragerea sprijinului politic de PP-DD M. .
În raport de toate aceste considerente, tribunalul a admis excepția inadmisibilității acțiunii și a respins acțiunea ca atare.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul C. A.
, înregistrat la data de 9 mai 2013.
La termenul de judecată din data de_, Curtea a invocat din oficiu excepția nulității recursului, iar în conformitate cu dispozițiile art. 13, alin. 2, 83 alin. 3 NCPC se prevede obligativitatea părților de a formula recursul doar prin avocat, cerință a regularității investiri instanței de recurs.
Examinând excepția invocată din oficiu, Curtea reține următoarele:
Noua reglementare procedurala civila Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, impune obligativitatea reprezentării, respectiv a asistării justițiabililor de un avocat (sau consilier juridic, în cazul persoanelor juridice) pe întreaga durata a fazei recursului: atât la redactarea cererii si a motivelor de recurs, cât și la susținerea acestora, la toate termenele de judecată.
Dispozițiile art. 13 alin. 2 C. proc. civ., referitoare la dreptul la apărare al părților, stabilesc, în regulă generală, sub sancțiunea nulității prevăzute la art. 83 alin. 3, obligativitatea formulării și susținerii cererilor si concluziilor în faza recursului de către o persoană care are calitatea de avocat sau consilier juridic. Excepția o constituie situația în care partea ori mandatarul acesteia, soț sau rudă până la gradul al doilea inclusiv, este licențiată în drept.
Legea procedurală mai prevede expres în cazul persoanelor fizice, la art. 83 alin. 3 (din Secțiunea a 4-a, Reprezentarea părților in judecata):``La redactarea cererii și a motivelor de recurs, precum si în exercitarea si susținerea recursului, persoanele fizice vor fi asistate si, după caz, reprezentate, sub sancțiunea nulității, numai de către un avocat, în condițiile legii, cu excepția cazurilor prevăzute la art. 13 alin.2``.
În acest context, Curtea observă că recursul în cauză nu a fost redactat de avocat și prin urmare conform prevederilor legale mai sus amintite acesta este nul.
Conform art. 174 alin. 1 din Codul de procedură civilă, în ceea ce privește actele de procedură, nulitatea este sancțiunea care lipsește total sau parțial de efecte actul de procedură efectuat cu nerespectarea cerințelor legale, de fond sau de formă iar conform alin. 2 din același text legal, nulitatea este absolută atunci când cerința nerespectată este instituită printr-o normă care ocrotește un interes public.
Trebuie reținut că cerința cu privire la obligativitatea formulării și susținerii recursului prin avocat este de interes public de vreme ce acest aspect este tratat în cadrul principiilor fundamentale ale procesului civil, între altele cel care vizează dreptul la apărare reglementat în art. 13.
Conform art. 175 din același cod, actul de procedură este lovit de nulitate dacă prin nerespectarea cerinței legale s-a adus părții o vătămare care nu poate fi înlăturată decât prin desființarea acestuia iar în cazul nulităților expres
2
prevăzute de lege, vătămarea este prezumată, partea interesată putând face dovada contrară.
Cu toate acestea, Curtea reține că potrivit conform art. 176 C. pr.civ. nulitatea nu este condiționată de existența unei vătămări, între altele, în cazul încălcării dispozițiilor legale referitoare la reprezentarea procesuală și la alte cerințe legale extrinseci actului de procedură, dacă legea nu dispune altfel.
Așa fiind, în ipoteza de incidență a art. 13 alin. 2 corelat cu art. 83 alin. 3 din Codul de procedură civilă, acest ultim text fiind incident instituției reprezentării procesuale, nulitatea nu este condiționată de existența vreunei vătămări procesuale caz în care actul de procedură nu va putea fi asanat chiar dacă reclamantul a solicitat amânarea în vederea angajării unui apărător.
Nulitatea prevăzută la art. 83 alin. 3 din codul de procedură civilă este în strictă conexiune cu regularitatea sesizării instanței de recurs, or o instanță nelegal sesizată, având în vedere că actul de procedură al sesizării este nul, nu-l va putea reface pronunțându-se asupra unei cereri de amânare în vederea angajării unui apărător cu scopul de a înlătura sancțiunea nulității prin reformularea recursului și susținerea acestuia.
De aceea, nefiind legal sesizată instanța de recurs nu a avut nici posibilitatea procedurală de a se pronunța cu privire la cererea de amânare formulată de recurent.
Față de cele ce precedă, în temeiul dispozițiilor mai sus relevate și cu reținerea art. 20 alin. 3 din Legea nr. 554/2004, se va anula recursul declarat de recurentul C. A. împotriva sentinței civile nr. 2888 din_, care se va menține în întregime.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII,
D E C I D E:
Admite excepția nulității recursului.
Constată nulitatea recursului declarat de reclamantul C. A. împotriva sentinței civile nr. 2888 din_, pronunțată în dosarul nr._ al T. ui M., pe care o menține în întregime.
Decizia este definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 20 iunie 2013.
P. | , | JUDECĂTORI, | ||
R. -R. | D. | L. | U. | M. D. |
G. ,
M. T.
Red.L.U./Dact.S.M 2 ex./_ Jud.fond. A. S.
3
