Decizia civilă nr. 747/2013. Anulare proces verbal de contravenție
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL MARAMUREȘ
cod operator 4204
SECȚIA A II-A CIVILĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ Nr. 747/R
Ședința publică din 28 Iunie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE A. C. O.
J. ecător S. O.
J. ecător V. I.
G. ier A. H.
Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de recurenta-petentă SC H.
M. G. S., cu sediul în B. M., str. Fabricii, nr. 21A, jud. M., împotriva sentinței civile nr. 2484 din_ pronunțată de J. ecătoria Vișeu de Sus, jud. M., în contradictoriu cu intimata DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE M., având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.
Dezbaterea pe fond a cauzei a avut loc la data de_, pronunțarea în cauză s-a amânat pentru data de_, în urma deliberării s-a pronunțat decizia de mai jos.
T.
Deliberând asupra recursului de față, reține următoarele:
Prin sentința civilă nr. 2484 din 08 noiembrie 2012, J. ecătoria Vișeu de Sus a respins excepția nelegalei timbrări a plângerii, invocată de către intimată și a admis excepția tardivității invocată de aceasta și, în consecință, a respins plângerea formulată de petenta SC H. M. G. S., cu sediul în Vișeu de Sus, str.Rândunelelor nr.1, jud.M., în contradictoriu cu intimata Direcția Generală a Finanțelor Publice M., cu sediul în B. -M., str.S. nr.2A, jud.M. .
În considerente s-a reținut că prin plângere s-a solicitat anularea procesului verbal seria A/2010 nr. 0078935/_ .
Ulterior, s-a depus o completare a plângerii contravenționale, invocându- se nulitatea absolută a procesului-verbal întrucât nu s-a realizat corespunzător descrierea presupuselor fapte contravenționale săvârșite de petentă, aspect care conduce și la imposibilitatea formulării apărărilor pentru a răsturna prezumția de legalitate a procesului-verbal atacat.
Intimata Direcția Generală a Finanțelor Publice M., legal citată în cauză, a formulat întâmpinare, solicitând respingerea plângerii ca inadmisibilă întrucât a fost depusă peste termenul de 15 zile prevăzut de lege și nu s-a achitat taxa de timbru și timbru judiciar.
Verificând legalitatea și temeinicia procesului-verbal prin prisma susținerilor părților, probatoriului administrat și dispozițiilor legale aplicabile in speță, instanța a reținut următoarele aspecte:
Referitor la problema "inadmisibilității"; ridicată de intimată în întâmpinare, sub două aspecte - netimbrarea și formularea plângerii după termenul legal de 15 zile de la comunicare, se reține faptul că plângerile contravenționale sunt scutite de taxa de timbru, potrivit art.36 din OG 2/2001 și art.15 lit.i din Legea 146/1997 și oricum nu s-ar fi pus în discuție inadmisibilitatea cererii ci nelegala timbrare a acesteia, la fel cum nici în situația formulării plângerii după termenul legal de 15 zile de la comunicare nu se discută despre inadmisibilitate ci despre tardivitatea formulării plângerii.
Legat de acest ultim aspect, ce se analizează cu prioritate, în temeiul art.137 C.pr.civ., se observă faptul că, petenta a luat la cunoștință de procesul- verbal în ziua încheierii acestuia,_, data când s-a efectuat controlul la societate. Acest lucru rezultă din cuprinsul procesului-verbal, semnat și ștampilat de contravenientă, fiind menționat și faptul că are obiecțiuni, nu este de acord.
Potrivit art.31 din OG 2/2001, împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii se poate face plângere în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia.
Raportat la data înmânării procesului-verbal -_ și data introducerii plângerii contravenționale -_, rezultă faptul că s-a depășit termenul legal de formulare a plângerii contravenționale, aceasta fiind tardivă.
Având în vedere argumentele expuse, excepția invocată a fost apreciată ca întemeiată și plângerea a fost respinsă ca tardivă.
Împotriva sentinței a declarat recurs petenta SC H. M. G. S. B.
solicitând casarea acesteia și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe în baza art. 312 al. 5 Cod procedură civilă, în principal, motivat de faptul că prima instanță nu a soluționat fondul cauzei.
Recurenta a susținut că plângerea nu era tardivă având în vedere că procesul verbal de contravenție i-a fost comunicat la_ iar plângerea a fost depusă în ziua de 6 septembrie 2012.
În subsidiar recurenta a solicitat modificarea în totalitate a sentinței în sensul admiterii plângerii așa cum a fost formulată, respectiv anularea procesului verbal atacat și a măsurii dispuse prin aceasta și obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.
Recurenta a susținut că procesul verbal atacat este nul, practic nu conține descrierea corespunzătoare a faptelor contravenționale reținute în sarcina sa, agentul constatator mărginându-se să reia doar textele de lege încălcate, fără să arate concret care sunt documentele și operațiunile care nu au fost evidențiate de societate.
De asemenea, agenții constatatori conform mențiunilor din procesul verbal, nu precizează concret care măsuri sugerate de organele fiscale nu au fost luate în considerare, respectiv aplicate de către petenta.
Descrierea lacunară a stării de fapt, a împrejurărilor care au condus organele de inspecție la luarea măsurilor dispuse prin procesul-verbal, încalcă prevederile art. 16 alin. 1 din OG nr. 2/2001 și se sancționează cu nulitatea procesului-verbal atacat.
Neprecizarea cu exactitate a faptelor, a neregulilor constatate și a împrejurărilor care pot conduce la aprecierea gravității faptei săvârșite de petentă, o pune și în imposibilitatea de a formula eventualele apărări pentru a răsturna prezumția de legalitate a procesului-verbal atacat.
Mai mult, aceste lacune ale procesului-verbal atacat pun și instanța în imposibilitatea de a verifica legalitatea și temeinicia celor reținute, respectiv de a efectua un control efectiv asupra celor reținute în conținutul procesului- verbal.
Recurenta a mai arătat că procesu-verbal încalcă garanțiile fundamentale consacrate de art. 6 din Convenția Europeană Drepturilor Omului, printre care se situează și prezumția de nevinovăție.
Datorită acestui fapt se deschid premisele unui proces echitabil, întrucât procesul-verbal devine un act "acuzator"; sau un act "incriminator"; care dislocă principiul egalității de arme, recunoscut și în procesul civil, deoarece tinde să creeze ideea preconcepută că petenta a comis fapta ce-i este imputată.
Procesul-verbal, cu ansamblul mențiunilor pe care le cuprinde, nu este demn de crezare atât timp cât nu este probat, relevante fiind în acest sens cu precădere probele testimoniale imparțiale, constând în depozițiile unor martori persoane neafiliate organului de control.
O asemenea garanție este chemată să stabilească echilibrul între presupușii autori ai faptelor interzise de lege și autoritățile însărcinate să le urmărească și să le sancționeze.
Procesu-verbal de contravenție trebuie interpretat ca fiind cel mult un act constatator și nu unul de dispoziție a unei sancțiuni, care nefiind susținut prin probe, nu va putea produce efectele punerii în executare a sancțiunii aplicate.
Or, atât timp cât sarcina probei revine actorului acuzator, care trebuie să dovedească conținutul contravenției și vinovăția petentei, iar dubiul profită celui acuzat, nu se poate susține culpa petentei și aceasta nu ar putea fi obligată la executarea sancțiunii dispuse.
În drept a invocat art. 304 pct. 9, art. 312 și art. 274 Cod procedură civilă, art. 34 din OG 2/2001.
Prin întâmpinare, intimata Direcția generală a Finanțelor Publice M. prin Administrația Finanțelor Publice Sighetu Marmației a solicitat respingerea recursului și menținerea hotărârii atacate ca temeinică și legală.
Intimata a arătat că plângerea a fost tardiv formulată iar procesul verbal de contravenție cuprinde toate mențiunile prevăzute de lege, respectiv de art. 16 din OG nr. 2/2001, în cauză nefiind prezente motive de nulitate a acestuia în sensul prevăzut de art. 17.
La termenul de judecată din 21 iunie 2013, tribunalul a invocat din oficiu excepția tardivității recursului și a reținut cauza în pronunțare pe această excepție.
Examinând cu prioritate excepția tardivității recursului, în conformitate cu art. 137 Cod procedură civilă, instanța de recurs reține următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 301 Cod procedură civilă, termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel.
În prezenta cauză, hotărârea recurată a fost comunicată societății petente în ziua de 18.XII.2012, aspect care reiese din dovada de comunicare existentă la fila 29 din dosarul de fond.
Având în vedere data comunicării sentinței, recursul putea fi înregistrat până la 3 ianuarie 2013, ori, petenta SC H. M. G. S. B. M. a depus declarația de recurs abia la 7 ianuarie 2013, depășind termenul de 15 zile reglementat de textul de lege menționat anterior.
Din perspectiva considerentelor arătate, excepția tardivității este fondată și va fi admisă, cu consecința respingerii recursului ca tardiv, raportat la prevederile art. 312 al. 1 Cod procedură civilă, situație în care criticile invocate de recurentă nu vor mai fi analizate.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
Admite excepția tardivității recursului, invocată de instanță din oficiu.
Respinge ca tardiv recursul declarat de petenta SC H. M. G. S., cu sediul în B. M., str. Fabricii, nr. 21A, jud. M., împotriva sentinței civile nr. 2484 din_ pronunțată de J. ecătoria Vișeu de Sus, jud. M., pe care o menține.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică de azi 28 Iunie 2013.
Președinte,
J. ecător,
J. ecător,
C. O.
S.
O.
V. I.
în concediu de odihnă semnează președintele instanței
G. ier,
H.
în concediu de odihnă semnează grefier șef secție
Red. I.V./Tred. T.H.
08.0. /2ex.
J. ECĂTOR LA FOND ANA M. L.
