Decizia civilă nr. 8157/2013. Contestație act administrativ fiscal

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA CIVILĂ Nr. 8157/2013

Ședința publică de la 05 Septembrie 2013

Completul compus din: PREȘEDINTE L. U.

Judecător M. D.

Judecător R. -R. D. Grefier M. T.

S-a luat în examinare recursul formulat de S. DE C. - D. PENTRU P. C. (S. ) C., împotriva sentinței civile nr. 534/_, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului C., în contradictoriu cu D.

G. A F. P. A J. C. și A. F. P. A M. C. N., având ca obiect contestație act administrativ fiscal.

La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților de la dezbateri.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea, din oficiu, în temeiul art. 1591alin. 4 C. Pr. Civ., constată că, raportat la art. art. 3, alin. 3, art. 299 C. Pr. Civ. și art. 20 din Legea nr. 554/2004 este competentă general, material și teritorial să judece pricina.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că la data de_ s-a comunicat la dosar răspunsul solicitat prin adresa emisă la termenul anterior.

Curtea, după deliberare, luând act de solicitarea părților de a se judeca în conformitate cu art. 242 C. pr. Civ. și apreciind că la dosar există suficiente probe pentru justa soluționare, în temeiul art. 150 C. Pr. Civ. declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.

C U R T E A

Prin sentința civilă nr. 534 din_, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului C., a fost respinsă acțiunea în contencios administrativ formulată de

reclamanta S.

DE C.

-D.

PENTRU P.

(S.

) C.

în

contradictoriu cu

pârâții D.

G.

A F.

P. C.

și A.

F.

P.

C. N. .

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele

:

Prin decizia nr.13536/2011 emisă de pârâta A. F. P. a M.

C. -N., s-a stabilit în sarcina reclamantei S.C.D:P. C., accesorii în sumă totală de 25.804 lei reprezentând dobânzi și penalități de întârziere pentru impozitelor, taxelor, contribuțiilor sociale și a altor venituri ale bugetului general consolidat (filele 19-21 dosar).

Legea 290/2002 privind organizarea și funcționarea unităților de cercetare- dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare și a Academiei de Științe Agricole și Silvice "G. I. -Sisesti"

modificata prin OUG 29/2005 a fost abrogata prin art. 56 alin. 1 din Legea nr. 45/2009, publicata în M.Of. nr. 200/_ care prevede că ,,Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Legea nr. 290/2002 privind organizarea și funcționarea unităților de cercetare-dezvoltare din

domeniul agriculturii, silviculturii, industriei alimentare și a Academiei de Științe Agricole și Silvice "G. I. -Șișești", publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 358 din 29 mai 2002, cu modificările și completările ulterioare, cu excepția prevederilor art. 7 alin. (1) și ale art. 8 alin. (3),,.

În consecința, in prezent a fost abrogat temeiul de drept in baza căruia contestatoarea solicita înlesniri (scutiri) de la plata creanțelor fiscale.

Conform art. III din O.U.G. 29/2005 cu modificările si completările ulterioare:,,Unitățile de cercetare-dezvoltare reorganizate ca institute naționale sau ca instituții publice, cuprinse în anexele nr. 1 a), 1 b), 2, 4, 5 și 6 la Legea nr. 290/2002, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 147/2004, beneficiază de înlesniri la plata obligațiilor fiscale restante. Insa, conform art. III alin. 3 din actul normativ enunțat ,,După publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hotărârilor Guvernului privind reorganizarea unităților de cercetare-dezvoltare prevăzute la art. II, organele teritoriale ale M. ui F. P. în a căror rază teritorială se află domiciliul fiscal al contribuabililor acordă înlesnirile la plată reglementate la alin. (1) lit. a), b) și c), după autorizarea ajutorului de stat de către Consiliul Concurenței, până cel târziu la data de 30 iunie 2006.

Deci, în conformitate cu textul enunțat, numai după publicarea in Monitorul Oficial a hotărârii de Guvern privind reorganizarea unităților de cercetare dezvoltare (categorie in care se încadrează si contestatoarea), organele competente ale M. ui Economiei si F. - ANAF in a căror raza teritoriala se afla domiciliul contribuabilului pot acorda înlesnirile la plata reglementate la alin. 1 lit. a, b si c, după autorizarea ajutorului de stat de către Consiliul Concurentei.

În ceea ce privește acordarea ajutorului de stat, dispozițiile art. 3 alin. 3 din

      1. 29/2005 se raportează la procedura instituita prin Ordonanța de Urgenta a Guvernului nr. 117/2006 privind procedurile naționale in domeniul ajutorului de stat, aprobata si modificata prin Legea 137/2007.

        Reclamanta nu a făcut in nici un fel proba faptului ca s-a reorganizat in sensul impus prin norma imperativa anterior enunțata, ca institut național sau ca instituție publica. Aceasta procedura a fost urmata in cadrul altor unități de cercetare-dezvoltare.

        În aceste condiții, argumentele anterior enunțate releva fără echivoc ca reclamanta nu beneficiază de nici o scutire sau eșalonare de la plata obligațiilor bugetare, dimpotrivă fiind pe deplin incidente prevederile art. 120 alin. 1 din OG 92/2003, republicata, cu modificările și completările ulterioare care precizează că:

        ,,Dobânzile se calculează pentru fiecare zi de întârziere, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadență și până la data stingerii sumei datorate inclusiv,,. În baza acestui text organul fiscal a calculat in mod legal contestatoarei majorări de întârziere prin decizia de calcul accesorii contestata asupra debitelor datorate și neachitate.

        Pentru toate aceste considerente, instanța a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamanta S. DE C. D. PENTRU P. C. .

        Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs S. DE C. -D. PENTRU P. (S. ) C.

        , solicitând modificarea sentinței atacate în sensul admiterii acțiunii astfel cum a fost formulată și, în consecință:

        1. Anularea, ca nelegale, a Deciziei D.G.F.P. C. nr. 452/_, a Deciziei A.F.P. C. -N. nr. 13536/_ referitoare la obligațiile de plată accesorii aferente obligațiilor fiscale, precum și a tuturor operațiunilor administrative care au stat la baza emiterii acestora;

        2. Exonerarea recurentei de la plata sumei de 25.804 lei cu titlu de obligațiile de plată accesorii aferente obligațiilor fiscale

În motivarea recursului arată că în ce privește incidența art. 304 pct. 9 din Codul de proc. civ. formularea acțiunii introductive a fost motivată de faptul că,

prin deciziile mai sus menționate, instituțiile emitente instituie în sarcina subscrisei obligația de plată a unor datorii fiscale, cu toate că aceste datorii formează obiectul înlesnirilor prevăzute de O.U.G. nr. 29/2005.

In ce privește interpretarea și aplicarea eronată a Legii nr. 290/2002, a Legii nr. 45/2009 și a art. III alin. (1) și alin. (6) din O.U.G. nr. 29/2005:

  1. Prin Sentința nr. 534/2013 a Tribunalului C., instanța a reținut, în mod eronat, faptul că O.U.G. nr. 29/2005 a fost abrogată prin intrarea în vigoare a Legii nr. 45/2009.

    Pentru aceste motive, instanța de fond a arătat că în prezent a fost abrogat temeiul de drept în baza căruia subscrisa solicităm înlesniri de la plata creanțelor fiscale.

    Solicită să observe faptul că O.U.G. nr. 29/2005 este încă în vigoare, nefiind abrogată prin nici un act normativ.

    Prin art. 56 alin. (1.) din Legea nr. 45/2009 a fost abrogată Legea nr.

    290/2002, nu și prevederile de sine stătătoare ale O.U.G. nr. 29/2005.

    Prin urmare, art. 111 alin. (1) și alin. (6) din O.U.G. nr. 29/2005 sunt în vigoare și la această dată, existând în continuare temeiul de drept în baza căruia subscrisa solicităm înlesniri de la plata creanțelor fiscale.

  2. Prin Sentința nr. 534/2013 a Tribunalului C., instanța a arătat că subscrisa nu am făcut dovada faptului că beneficiază de înlesnirile la plată prevăzute de art. III din O.U.G. nr. 29/2005.

    Această interpretare este netemeinică și nelegală, deoarece prin acțiunea introductivă subscrisa am arătat că reorganizarea subscrisei a avut loc în temeiul Legii nr. 290/2002 și că pentru aceste motive beneficiem de înlesnirile fiscale prevăzute de art. III din O.U.G. nr. 29/2005.

    Astfel, prin Legea nr. 290/2002, subscrisa S. C. am fost reorganizată ca instituție publică cu personalitate juridică, în subordinea Academiei de Științe Agricole și Silvice "G. I. -Șișești".

    Potrivit art. 7 din Legea nr. 290/2002, "Unitățile de cercetare-dezvoltare prevăzute în anexele nr. 1, 2, 3 și 6 se reorganizează ca instituții publice cu finanțare extrabugetară și personalitate juridică, în subordinea Academiei de Științe Agricole și Silvice G. I. esciA-ȘișeșlF. în anexa nr. 1, la pct. 32 figurează

    1. de C. -D. pentru P. C. .

      Prin Decizia nr. 133/_, în baza statutului A.S.A.S. și în temeiul Legii nr. 290/2002 s-a înființat S. de C. -D. pentru P. C. - instituție publică cu finanțare extrabugetară, cu personalitate juridică, prin reorganizarea Stațiunii de C. și Producție Pomicolă C. .

      Din dispozițiile legale invocate în dosar rezultă fără putință de tăgadă faptul că S. de C. - D. pentru P. C. este reorganizată ca instituție publică, acest statut fiind dobândit ca efect al legii.

      Formalitățile ulterioare ce privesc organizarea, patrimoniul sau conducerea instituției nu cad în sărcina instituției publice reorganizate în baza legii, iar neîndeplinirea acestora de către cei abilitați prin aceeași lege nu duce la pierderea statutului de instituție publică a Stațiunii.

      REORGA. ZAREA SUBSCRISEI S. C. A AVUT DEJA LOC, ÎN BAZA

      LEGII NR. 290/2002, și, în consecință, susținerea noastră cum că beneficiem de scutiri/înlesniri este legală și întemeiată.

      In ce privește înlesnirile fiscale de care subscrisa beneficiem în urma reorganizării instituției noastre, acestea sunt reglementate de art. III alin. (1) lit. a) și art. III alin. (6) din O.U.G. nr. 29/2005, astfel:

      1. scutirea totală de la plata obligațiilor bugetare restante la data intrării în vigoare a Legii nr. 147/2004 (_ ), reprezentând impozite, taxe, contribuții și alte sume datorate bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat,

        bugetului de asigurări sociale de sănătate și bugetului asigurărilor pentru șomaj [art. IU alin. (1) lit. a) teza întâi din O.U.G. nr. 29/2005].

      2. amânarea la plată a următoarelor obligații fiscale restante la data de_: contribuția pentru pensia suplimentară, contribuția individuală pentru asigurări sociale și pentru șomaj, contribuția datorată Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de către angajați, TVA suspendată în vamă, impozitul pe salarii, impozitul pe veniturile din salarii [art. III alin. (1) lit. a) teza finală din

        O.U.G. nr. 29/2005].

        Aceste obligații fiscale, restante la_, urmează a fi achitate în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a hotărârii de guvern privind reorganizarea recurentei.

      3. amânarea la plată a următoarelor obligații bugetare restante și datorate după_: impozite, taxe, contribuții și alte venituri bugetare. Aceste obligații bugetare se vor achita în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a hotărârii de guvern privind reorganizarea subscrisei [art. III alin. (6) din O.U.G. nr. 29/2005].

    În speță, obligațiile fiscale cuprinse în Decizia D.G.F.P. C. nr. 452/_ și Decizia A.F.P. C. -N. nr. 13536/_ sunt amânate la plată în baza art. III alin. (6) din O.U.G. nr. 29/2005, întrucât aceste obligații reprezintă accesorii la obligațiile fiscale înregistrate după intrarea în vigoare a Legii nr. 147/2004.

    Ținând cont de dispozițiile art. III alin. (6) din O.U.G. nr. 29/2005, precum și de faptul că datoriile fiscale în speță sunt ulterioare datei de_ (data intrării în vigoare a Legii nr.147/2004), aceste obligații vor fi exigibile abia după intrarea în vigoare a hotărârii de guvern privind reorganizarea recurentei.

    Este evident că prin art. III alin. (6) din O.U.G. nr. 29/2005 legiuitorul prorogă termenul de plată al obligațiilor bugetare ulterioare intrării în vigoare a Legii nr. 147/2004, aceste obligații fiind amânate la plată. Astfel, nu este legală calcularea de accesorii la sumele respective înainte de împlinirea termenului de plată prevăzut de lege.

    S. de C. - D. pentru P. C., fiind cuprinsă în anexa la), beneficiază și de scutirile/înlesnirile la plata creanțelor fiscale prevăzute la art. 111 din O.U.G. nr. 29/2005 chiar dacă hotărârea Guvernului de reorganizare a unității nu a fost încă publicată, fiind amânat doar momentul acordării lor efective.

    Neîndeplinirea de către Guvern a obligației legale de emitere a hotărârii de guvern privind S. de C. - D. pentru P. C. nu poate atrage neacordarea dreptului de a beneficia de scutirile și amânările la plată acordate prin lege.

    Astfel cum rezultă clar din textul Legii, unitățile de cercetare-dezvoltare reorganizate ca instituții publice, cuprinse în anexele nr. l a), l b), 2, 4, 5 si 6, BENEFICIAZĂ de amânarea la plată a obligațiilor bugetare ulterioare intrării în vigoare a Legii nr. 147/2004 (_ ).

    Împrejurarea că acordarea efectivă a scutirilor este mult întârziată față de data acordării scutirilor de către legiuitor, nu ne este sub nici o formă imputabilă, motiv pentru care considerăm că trebuie să beneficiem de scutirile/înlesnirile acordate așa cum au fost prevăzute acestea de legiuitor.

    Potrivit textului legal invocat, obligațiile fiscale datorate la bugetul de stat după intrarea în vigoare a Legii nr. 147/2004, vor deveni exigibile după intrarea în vigoare a hotărârii de guvern privind reorganizarea subscrisei.

    Art. 111 alin. (3) din O.G. nr. 92/2003 stabilește că pentru obligațiile fiscale eșalonate sau amânate la plată, precum și pentru accesoriile acestora termenul de plată se stabilește prin documentul prin care se acordă înlesnirea respectivă.

    În speță, termenul legal de plată al obligațiilor bugetare ulterioare intrării în vigoare a Legii nr. 147/2004 este stabilit prin art. III alin. (6) din O.U.G. nr.

    29/2005 - 12 luni de la data intrării în vigoare a hotărârilor de guvern de reorganizare.

    Or, prin Sentința Tribunalului C. nr. 534/2013, instanța nesocotește prevederile art. III alin. (6) din O.U.G. nr. 29/2005 și respinge acțiunea introductivă a subscrisei ca neîntemeiată.

    S. C. îndeplinește condițiile pentru a beneficia de scutirile la plata creanțelor fiscale prevăzute de lege. Este instituție reorganizată prin Legea nr. 290/2002, fiind cuprinsă în anexa unităților de cercetare-dezvoltare care beneficiază de scutirile acordate prin lege (anexa la) a Legii nr. 290/2002).

    Formalitățile prevăzute la alin. (3 - (5) din O.U.G. nr. 29/2005 nu sunt de natură să afecteze în vreun fel dreptul nostru de a beneficia de înlesnirile fiscale acordate prin Legea nr. 147/2004.

  3. Prin Sentința Tribunalului C. nr. 534/2013, instanța reține în mod eronat faptul că înlesnirile fiscale prevăzute de O.U.G. nr. 29/2005 se acordă doar după intrarea în vigoare a hotărârii de guvern privind reorganizarea subscrisei și după autorizarea ajutorului de stat de către Consiliul Concurenței.

Aceste susțineri sunt nefondate.

În primul rând, acordarea facilităților fiscale prevăzute de O.U.G. nr. 29/2005 nu poate fi condiționată de intrarea în vigoare a unei hotărâri de guvern sau de emiterea unei decizii de către organul fiscal competent.

Pe această cale, subliniem încă o dată faptul că aceste facilități fiscale sunt acordate ope legis, în baza O.U.G. nr. 29/2005.

Astfel, prin art. III alin.(l) și (6) din O.U.G. nr. 29/2005, înlesnirile fiscale sunt acordate independent de emiterea unei hotărâri de guvern privind reorganizarea subscrisei.

Deoarece rolul hotărârii de guvern privind reorganizarea subscrisei este de a aplica O.U.G. nr. 29/2005 și nu de a modifica prevederile exprese ale acestui act normativ, Guvernul și organul fiscal competent nu pot invoca neaplicarea legii prin inexistența unui act administrativ.

În fapt, art. III alin. (6) din O.U.G. nr. 29/2005 obligă autoritățile competente să ia act de faptul că unitățile de cercetare-dezvoltare beneficiază de scutirea totală de la plata unor obligații fiscale datorate la bugetul de stat sau de amânarea plății acestora.

În concluzie, subscrisa beneficiem de aceste înlesniri în baza legii, cu atât mai mult cu cât, potrivit reglementărilor legale în vigoare, acordarea înlesnirilor fiscale nu este la latitudinea organului fiscal.

Acesta trebuie să aplice legea, să ducă la îndeplinire dispozițiile legale imperative cu privire la acordarea înlesnirilor fiscale, iar prin aplicarea Legii nr. 45/2009 și a O.U.G. nr. 29/2006, să opereze în evidența sa scutirile prevăzute de aceste acte normative.

În al doilea rând, potrivit art. UT alin. (3), coroborat cu art. II din O.U.G. nr. 29/2005, unitățile de cercetare-dezvoltare care nu au fost reorganizate până în prezent beneficiază de înlesnirile la plată reglementate la art. III alin. (1) 1 it. a), b) și c) după îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții:

  1. publicarea în Monitorul Oficial a hotărârilor Guvernului privind reorganizarea unităților de

    cercetare-dezvoltare;

  2. după autorizarea ajutorului de stat de către Consiliul Concurenței

Doar în această situație este necesară aprobarea ajutorului de stat de către Consiliul Concurenței pentru acordarea înlesnirilor fiscale prevăzute de art. III alin. (1) din O.U.G. nr. 29/2005.

Întrucât reorganizarea subscrisei a avut deja loc, în baza art. 7 din Legea nr. 290/2002, nu ne sunt aplicabile prevederile art. II și III alin. (3) din O.U.G. nr. 29/2005, conform cărora ne este necesară autorizarea ajutorului de stat pentru acordarea facilităților fiscale.

Prin urmare, este netemeinică susținerea instanței de fond conform căreia înlesnirile fiscale prevăzute de O.U.G. nr. 29/2005 se acordă doar după intrarea în vigoare a hotărârii de guvern privind reorganizarea recurentei și după autorizarea ajutorului de stat de către Consiliul Concurenței.

Pentru toate aceste motive, solicită admiterea recursului și modificarea sentinței atacate în sensul admiterii acțiunii astfel cum a fost formulată.

Analizând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs și a apărărilor formulate, Curtea reține următoarele:

  1. Primul motiv de recurs dedus judecății vizează greșita interpretare și aplicare a dispozițiilor Legii nr. 290/2002, a Legii nr. 45/2009 și a art. III alin. 1și alin. 6 din OUG nr. 29/2005 texte de lege în temeiul cărora recurenta susține în continuare că este exonerată de la plata sumei de 25.804 lei stabilită de organul fiscal prin decizia de calcul accesorii nr. 13536/_, menținută prin Decizia de soluționare a contestației nr. 452/_ menținută la rândul ei prin sentința recurată în speță.

    Cu toate că Legea nr. 45/2009 (art. 56 alin. 1) a abrogat doar prevederile Legii 290/2002, nu este mai putin adevarat ca OUG 29/2005 este intitulala ca fiind ordonanta de modificare a Legii 290/2002 .

    Chiar daca în art. II si III din OUG nr. 29/2005 nu sunt cuprinse dispozitii ce modifica Legea 290/2002 ci dispozitii de sine statatoare, avand în vedere contextul in care au fost adoptate, rezulta ca ele au fost adoptate în cadrul si contextul aplicarii Legii 290/2002, mai mult art. III indicând ca si ipoteza de aplicare a sa prevederi din Legea 290/2002.

    Ori aborgarea acestei legi, în lipsă de alte prevederi de excepție, duce la concluzia ca si aceste dispozitii de sine statatoare ale OUG 29/2005 și-au încetat aplicabilitatea ele putind fi aplicate doar în contextul în care Legea 290/2002 era în vigoare. În consecință textele de lege pe care reclamanta recurenta si-a întemeiat acțiunea nu mai sunt aplicabile după intrarea in vigoare a Legii 45/2009 și abrogarea Legii 290/2009 .

    Trebuie notat că potrivit art. 64 alin. 3 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative abrogarea unei dispoziții sau a unui act normativ are caracter definitiv. Abrogarea poate fi totală sau parțială, aceasta din urmă, conform art. 64 alin. 5 din aceeași lege, este asimilată modificărilor de acte normative actul normativ abrogat parțial rămânând în vigoare prin dispozițiile sale neabrogate.

    În acest context, este de notat că potrivit dispozițiilor art. 56 alin. 1 din Legea nr. 45/2009, la data de 2 aprilie 2009, data intrării în vigoare a acestei legi, s-a dispus abrogarea totală a Legii nr. 290/2002 privind organizarea și funcționarea unităților de cercetare-dezvoltare din domeniul agriculturii, silviculturii, industriei alimentare și a Academiei de Științe Agricole și Silvice "G. I. -Șișești", publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 358 din 29 mai 2002, cu modificările și completările ulterioare, cu excepția prevederilor art. 7 alin. (1) și ale art. 8 alin. (3).

  2. In plus, așa cum retine si prima instanță, conform art. III alin. 1 din OUG 29/2005 unitățile de cercetare-dezvoltare reorganizate ca institute naționale sau ca instituții publice, cuprinse în anexele nr. 1 a), 1 b), 2, 4, 5 și 6 la Legea nr. 290/2002, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 147/2004, beneficiază de următoarele înlesniri la plata obligațiilor fiscale restante: a) scutirea de la plată a obligațiilor bugetare restante la data intrării în vigoare a Legii nr. 147/2004 privind

aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 78/2003 pentru modificarea și completarea Legii nr. 290/2002 privind organizarea și funcționarea unităților de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare și a Academiei de Științe Agricole și Silvice "G. I. -Șișești" și neachitate prin orice modalitate prevăzută de lege, reprezentând impozite, taxe, contribuții și alte sume datorate bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate și bugetului asigurărilor pentru șomaj, cu excepția contribuției pentru pensia suplimentară, contribuției individuale de asigurări sociale, contribuției individuale de asigurări pentru șomaj, contribuției datorate Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de către persoanele asigurate care au calitatea de angajat, taxei pe valoarea adăugată suspendate în vamă, impozitului pe salarii, impozitului pe veniturile din salarii, impozitului pe dividende și a celorlalte impozite cu reținere la sursă, care urmează a fi achitate în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență; b) fac obiectul înlesnirilor la plată prevăzute la lit. a) și sumele preluate pentru încasare de către Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, reprezentând contribuția datorată Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate;c) scutirea de la plată a dobânzilor și penalităților de orice fel aferente obligațiilor bugetare restante la data intrării în vigoare a Legii nr. 147/2004, calculate și datorate până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență; d) scutirea de la plată a obligațiilor bugetare restante la data intrării în vigoare a Legii nr. 147/2004, datorate bugetelor locale, reprezentând impozite, taxe, contribuții și alte venituri, precum și a dobânzilor și penalităților de orice fel, calculate până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.

A. eatele 2 ,3 si 4 al aceluiasi text de lege prevăd însa ca sumele ce fac obiectul înlesnirilor la plată prevăzute la alin. (1) sunt cele stabilite în certificatele de obligații bugetare eliberate, conform legii, pe baza actelor de control de către organele competente ale M. ui F. P. și ale autorităților administrației publice locale, după caz si ca după publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hotărârilor Guvernului privind reorganizarea unităților de cercetare- dezvoltare prevăzute la art. II, organele teritoriale ale M. ui F. P. în a căror rază teritorială se află domiciliul fiscal al contribuabililor acordă înlesnirile la plată reglementate la alin. (1) lit. a), b) și c), după autorizarea ajutorului de stat de către Consiliul Concurenței, iar inlesnirile la plată reglementate la alin. (1) lit. d) se acordă de autoritățile administrației publice locale în condițiile prevăzute la alin. (3). Rezultă asadar ca inlesnirile la care se refera alineatul 1 al art. III din OUG 29/2005 nu se acordă automat, de drept, ex lege, recte în virtutea legii ci doar in cazul indeplinirii cumulative a conditiilor prevazute în urmatoarele alineate ale

aceluiasi text de lege.

Conditiile prevazute de art. III alin. 2, 3, 4 din OUG 29/2005 nu au fost indeplinite in speta de catre recurenta reclamanta .Astfel aceasta nu a depus la dosar un certificate de obligații bugetare eliberate pe baza actelor de control de către organele competente ale M. ui F. P. in care sa fie cuprinsa creanta din speta .Apoi nici pana in prezent nu a fost emisa hotărârea de Guvern privind reorganizarea reclamantei,nu a fost obtinut avizul Consiliului Concurentei pentru inlesniri fiscale si nu exista o decizie a organelor teritoriale a M. ui F. P. de acordare a acestor inlesniri fiscale pana la data de_ .

Indiferent de prevederile cuprinse în alte texte din Legea 290/2002 si care ar putea duce la concluzia unei reorganizari de drept, ex lege a recurentei reclamante, textul de lege pe care aceasta își întemeiaza actiunea si beneficiul facilitatilor fiscale prevede in mod neechivoc necesitatea existentei unei asemenea hotarari de guvern, ignorarea acestei cerinte legale nefiind posibila in aplicarea art. III din OUG 29/2005 .Totodata in speta nu prezinta importanta motivele pentru care aceasta

hotatare de guvern nu a fost adoptata.Nu se poate concluziona in sensul celor sustinute de recurenta reclamanta ca doar pentru aplicarea art. II din OUG 29/2005 ar fi necesara indeplinirea cerintelor sus indicate textul art. III din acelasi act normativ fiind neechivoc sub acest aspect .

Art. III alin. 6 din OUG 29/2005 arata ca obligațiile bugetare neachitate, reprezentând impozite, taxe, contribuții și alte venituri bugetare, inclusiv accesorii aferente acestora, datorate după intrarea în vigoare a Legii nr. 147/2004, se vor achita în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.Asadar in privinta lor textul de lege nu acorda nici o inlesnire aratand ca ele trebuie achitate in termen de 90 de zile termen evident implinit in speta .In masura in care s-ar fi acordat inlesniri fiscale si pentru aceste datorii este evident ca ele se supuneau acelorasi conditii ca si restul inlesnirilor fiscale si mai sus indicate ,nici o inlesnire fiscala nefiind acordata ex lege fiind necesara indeplinirea unor formalitati in acest sens.

Rezulta asadar că și în ipoteza în care aceste text de lege ar mai fi in vigoare conditiile prevazute în mod expres pentru acordarea înlesnirilor fiscale nu sunt îndeplinite in speta .

Avand in vedere considerentele mai sus expuse Curtea in temeiul art.20 alin. 3 din Legea nr. 554/2004 rap. la art. 304 indice 1 C.pr.civ ,art. 312 C.pr.civ. de la 1865 aplicabil în cauză porin prisma art. 3 alin. 1 din Legea nr. 76/2012, va respinge recursul declarat in cauza si va mentine sentinta recurata ca fiind legala si temeinica .

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII,

D E C I D E:

Respinge recursul declarat de S. DE C.

-D. PENTRU P. (S.

) C.

împotriva sentinței civile nr. 534 din _

,

pronunțată în dosarul nr. _

al Tribunalului C., pe care o menține în întregime.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 05 septembrie 2013.

PREȘEDINTE,

JUDECĂTORI,

L. U.

M.

D.

R. -R. D.

Red.L.U./Dact.S.M 2 ex./_

Jud.fond. A. R. lescu

GREFIER,

M. T.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Decizia civilă nr. 8157/2013. Contestație act administrativ fiscal