Decizia civilă nr. 8164/2013. Contencios. Obligația de a face
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ Nr. 8164/2013
Ședința publică de la 05 Septembrie 2013
Completul compus din: PREȘEDINTE L. U.
Judecător M. D.
Judecător R. -R. D.
G. M. T.
S-a luat în examinare recursul formulat de chematul în garanție M.
E. N., împotriva sentinței civile nr. 1657/_, pronunțată în dosarul nr._ al T. ui Maramureș, în contradictoriu cu reclamantul P. C. G. și pârâta U. S. H. B., având ca obiect obligația de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Curtea, din oficiu, în temeiul art. 1591alin. 4 C. Pr. Civ., constată că, raportat la art. art. 3, alin. 3, art. 299 C. Pr. Civ. și art. 20 din Legea nr. 554/2004 este competentă general, material și teritorial să judece pricina.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că recursul este scutit de la plata taxelor judiciare de timbru, iar părțile au solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Curtea, după deliberare, apreciind că la dosar există suficiente probe pentru justa soluționare, în temeiul art. 150 C. Pr. Civ. declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 1657 din_, pronunțată în dosarul nr._ al T. ui Maramureș, a fost admisă în parte acțiunea promovată de reclamantul P. C. G. în contradictoriu cu pârâta U. "S. H. "; B.
, și în consecință a fost obligată pârâta U. "S. H. "; să elibereze reclamantului diploma de licență și suplimentele la diplomă.
A fost admisă în parte cererea de chemare în garanție formulată de pârâta
U. "S. H. "; împotriva M. UI E., C., T. ȘI S. B. și în consecință a fost obligat M. E., C., T. și S. să aprobe tipărirea formularelor tipizate constând în diploma de licență și suplimentele la diploma de licență pentru reclamantul P. C. G. .
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele
:
U. "S. H. "; a fost înființată prin Legea nr. 443/_, ca persoană juridică de drept privat și de utilitate publică, parte a sistemului național de învățământ, iar prin H.G. nr. 693/2003 și H.G. nr. 676/2007 au fost acreditate sau autorizate să funcționeze provizoriu, pentru forma de învățământ la zi, domeniile de licență, drept, sociologie, psihologie, management, științe ale educației, matematică, informatică și altele.
Potrivit art. 60 alin. 1 din Legea nr. 84/1995, "activitatea didactică se poate organiza în următoarele forme: zi, cu frecvență redusă și la distanță. Formele de
învățământ seral, cu frecvență redusă și la distanță pot fi organizate de instituțiile de învățământ superior care au cursuri"; U. S. H. având
învățământ la ZI, FR, ID acreditat/autorizat prin H.G. nr. 940/2004.
Din cuprinsul adeverinței depuse la dosar reiese că reclamantul a fost admis să susțină examenul de licență în sesiunea iulie 2009, examen pe care l-a și promovat, astfel că în mod justificat acestuia i s-a eliberat adeverința din care rezultă că este licențiat.
Conform prevederilor capitolului VII din Metodologia organizării și desfășurării examenelor de finalizare a studiilor emisă de pârâtă și înregistrată sub nr. 1405/_, universitatea respectivă, ca instituție organizatoare a examenelor de licență, s-a obligat să elibereze diplomă de licență, însoțită de suplimentul la diplomă, în termen de cel mult 12 luni de la încheierea examenului de licență, astfel că acțiunea este întemeiată în parte și va fi admisă în baza art. 18 alin. 1 din Legea nr. 554/2004.
Referitor la capătul de cerere privitor la obligarea pârâtei la emiterea documentelor respective în termen de 30 de zile de la rămânerea irevocabilă a sentinței, instanța apreciază că acesta este neîntemeiat, având în vedere că pârâta este ținută în îndeplinirea obligațiilor sale nu doar de avizul chematului în garanție M. ui E., C., T. și S. pentru tipărirea documentelor respective, dar și de activitatea Romdidac SA.
În ceea ce privește cererea de chemare în garanție M. ui E., C.
, T. și S. în cauză au fost îndeplinite condițiile de admitere a cererii de chemare în garanție, deoarece admiterea cererii de chemare în garanție asigură efectiv punerea în executare a obligației pârâtei U. S. H. de eliberare a reclamantului a diplomei de licență obținute în urma susținerii examenului de licență sesiunea iulie 2009. În cauză există o interdependență între cele două obligații menționate în cereri, cererea de chemare în judecată și cererea de chemare în garanție, în raport de competența fiecărei autorități.
Având în vedere că termenul de executare este prevăzut expres de lege, instanța a constatat că nu mai este necesară menționarea acestui termen și în hotărâre, motiv pentru care va respinge petitul formulat de pârâtă în acest sens.
Raportat la faptul că aplicarea sancțiunii pentru neexecutarea în termen a hotărârii este prevăzută în alineatul al doilea al aceluiași articol, tribunalul a considerat că aceasta poate fi solicitată doar în faza de executare, situație în care a respins cererea formulată de pârâtă privind sancționarea chematei în garanție.
Pentru considerentele sus menționate, acțiunea și cererea de chemare în garanție, au fost admise în parte, potrivit dispozitivului.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs M. E. N. B.
, solicitând modificarea în tot a sentinței recurate prin respingerea, atât a acțiunii principale câț și a cererii de chemare în garanție ca neîntemeiate și nefondate.
În motivarea recursului susține că instanța de fond a admis cererea de chemare în judecată a domnului P. C. G., precum și cererea de chemare în garanție a M. ui E. N. formulată de Universitate "S. H. "; B., obligându-ne în mod nelegal la aprobarea emiterii tipizatului de diplomă și a suplimentului la aceasta pentru reclamant, fără a se pronunța asupra argumentelor invocate de pârât, în sensul prezentării motivelor pentru care au fost înlăturate apărările noastre, instanța de fond, se mărginește laconic să enumere cele trei motive, și pe cale de consecință să deducă obligația noastră de a aproba eliberarea tipizatelor. Recurenta remarcă și faptul că prima instanță nu s-a raportat la nici un temei de drept care să prevadă obligația noastră de a aproba eliberarea tipizatelor.
Pentru a promova o acțiune în contencios administrativ, reclamantul ar fi trebuit să facă dovada că este beneficiarul unui drept subiectiv recunoscut de legel ori să aibă un interes legitim pe care M. E. avea obligația de a-1 respecta,
cerințe impuse de art. l din Legea nr.554/2004. Condiția vătămării unui drept ori interes recunoscute de lege este strâns legată de faptul că această vătămare trebuie să rezulte dintr-un act administrativ sau de refuzul nejustificat al unei autorități de a-i rezolva o cerere privitoare la un drept sau interes recunoscut de lege.
Refuzul M. ui E. N. de a aproba eliberarea tipizatelor pentru ca
U. "S. H. "; să-și îndeplinească obligația asumată (fără acordul ARACIS și al M. ui E. N. ) față de absolvenții care au fost înmatriculați nelegal de către această instituție, la forme de învățământ neacreditate, nu se circumscrie noțiunii prevăzute la art.2, alin.(l), lit."i" din Legea nr.554/2004. Afirmării că nu ni se poate imputa un eventual exces de putere, astfel cum este definit la lit."n" al aceluiași articol, ci, dimpotrivă, trebuie reținută atitudinea noastră de conformare la dispozițiile legale prin refuzul de a elibera formularele de diplomă pentru formele de învățământ neacreditatei, deci care au fost organizate în afara cadrului legal.
Nu există nici un act normativ care să oblige M. E. N. la aprobarea emiterii tipizatelor diplomelor de licență își a suplimentelor la acestea decât în condițiile în care activitatea de învățământ s-a organizat și desfășurat, în condițiile legii.
în anul 2002, la data înființării Universității "S. H. " (prin Legea nr.443/2002) era și este în vigoare și la această dată, H.G nr.1011/2001 privind organizarea și funcționarea învățământului la distanță și a învățământului cu frecvență redusă în instituțiile de învățământ superior. Această hotărâre a fost dată în vederea punerii în executare a prevederilor art.60, alin.(l) din Legea învățământului nr.84/1995, cu privire la organizarea și funcționarea învățământului particular superior, articol pe care instanța de fond îl invocă în susținerea legalității organizării de cursuri la forma de învățământ ID.
Afirmația privind obligativitatea și necesitatea autorizării și acreditării formei de învățământ ID, pentru ca absolvenții acestei forme să fie îndreptățiți la eliberarea diplomei de licență, chiar în condițiile în care U. primise acreditare/autorizare pentru forma de învățământ "zi"; este întemeiată pe dispozițiile:
art.3 al Legii nr.443/2002 care se prevede faptul că după intrarea în vigoare a legii, în structura Universității S. H. vor intra facultățile, colegiile și specializările acreditate sau autorizate provizoriu prin Hotărâre a Guvernului,
art.1161, alin.(3) din Legea învățământului nr.84/1995 care statuează că "Pentru recunoașterea și funcționarea lor, instituțiile de învățământ superior parcurg etapele de autorizare și acreditare prevăzute de legislația națională și europeană în domeniul învățământului superior",
art.17 din H.G nr.1011/2001 potrivit căruia procedura de evaluare academică a programelor de învățământ la distantă sau de învățământ cu frecventă redusă se realizează conform Legii nr. 88/1993, republicată*
Din coroborarea prevederilor legale invocate, rezultă fără drept de echivoc faptul că U. "S. H. " avea obligația să se supună dispozițiilor legale privind procedura de autorizare și acreditare nu numai pentru specializările înființate ci, și pentru toate formele de învățământ (zi, FR, ID).
În susținerea aserțiunii acestuia invocă și Decizia înaltei Curți de C. și Justiție nr. 3306/2011, pronunțată în Dosarul nr._ din care citează "astfel cum au arătat pârâtul și intervenientul, aceste forme de învățământ pot fi organizate de facultățile care au și învățământ la zi, dar normele în vigoare nu exonerează instituția de învățământ superior de obligația de a se supune procedurii de evaluare în vederea autorizării/ acreditării și acestor alte forme de învățământ _. Faptul că există în cadrul universității reclamante un program de studii de licență acreditat, care se desfășoară pentru forma de învățământ la zi, nu conduce la ideea că, pentru același program, poate fi organizată de aceeași universitate o altă formă de
învățământ, în lipsa verificării de către autoritatea abilitată, a îndeplinirii standardelor de performantă, prin procedura de evaluare prevăzută de lege."
În conformitate cu prevederile art.29, alin.4, lit."b" din O.U.G nr. 75/2005 privind asigurarea calității educației, (care a abrogat Legea 88/1993) acreditarea, " acordă, alături de drepturile prevăzute la Ut. a), și dreptul de a emite diplome, certificate și alte acte de studii recunoscute de Ministerul Educației și Cercetării și de a organiza* după caz, examen de absolvire* licență, masterat, doctorat.
La data înmatriculării studenților care au absolvit în anii 2008 și 2009, U.
"S. H. " era acreditată pentru anumite specializări numai la forma de învățământ zi și deținea autorizație provizorie pentru unele dintre aceste specializări numai pentru forma de învățământ fără frecvență . Această afirmație este susținută pe prevederile Anexei II, punct 6 la H.G. nr. 940/2004 pentru modificarea și completarea H.G. nr.410/2002 privind structurile și specializările universitare acreditate sau autorizate să funcționeze provizoriu din instituțiile de învățământ superior precum și al Anexei nr. II, pct. 6 la HG nr. 1609/2004. Se conchide astfel că pentru studenții care au urmat cursurile la formele de învățământ FR și ID, forme de învățământ neacreditate, U. "S. H. " nu avea dreptul de a aorganiza examen de licență și cu atât mai puțin de a emite diplome care să ateste promovarea acestora.
Rezumând cele de mai sus:
- U. "S. H. " nu a fost autorizată/acreditată să organizeze forme de
învățământ la distanță (I.D) și, drept urmare, nu avea dreptul de a organiza examene de licență pentru absolvenții care au urmat astfel de forme de învățământ (arț.29, alîn.4, lit."b" din O.U.G nr. 75/2005); !
-nu există nici un temei legal pentru care M. E. N. să fie obligat la aproba eliberarea tipizatelor diplomelor de licență și a suplimentului la acestea pentru absolvenții Universității "S. H. " care au urmat, absolvit și au| susținut examenul de licență la forme de învățământ neacreditate.
În concluzie, față de cele mai sus referite, solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat și, în urma rejudecării cauzei, modificarea în tot a sentinței în sensul respingerii acțiunii si a cererii de chemare in garanție ca neîntemeiate și nefondate.
În drept, a invocă Legea contenciosului administrativ nr.554/2004, cu modificările și completările ulterioare, H.G. nr.940/2004, H.G nr.1609/ 2004, Legea învățământului nr.84/1995, Legea nr.88/1993, H.G. nr.1011/2011.
Prin întâmpinarea înregistrată la data de_, pârâta U. | "S. | ||
H. | ", B. , a solicitat respingerea recursului promovat de M. | E. | N. |
(MECTS) împotriva Sentinței civile nr.1657/2013, pronunțata in Dosarul nr._
,de către Tribunalul Maramureș, Secția a li-a Civila de Contencios Administrativ si Fiscal în ședința publica din data de_ ,prin care instanța a admis în parte cererea de chemare in garanție formulata de subscrisa si acțiunea intimatului reclamant P. C. G. pentru următoarele considerente:
Privind criticile aduse soluției instanței de fond, raportate la disp.art.304 pct.4-9, Cod proc.civ., a solicitat înlăturarea, întrucât instanța de fond, in mod corect a obligat MECTS la aprobarea tipăririi formularelor tipizate, constând in diploma de licența si suplimentul la diploma pentru reclamant.
În prezenta cauza instanța de fond a constatat ca sunt îndeplinite condițiile de admitere de chemare in garanție, deoarece admiterea acestei cereri, asigura efectiv punerea in executare a obligației subscrisei de a elibera reclamantului-intimat, diploma de licența obținută in urma susținerii examenului de licența sesiunea iulie 2009. In cauza exista o interdependenta intre cele doua obligații menționate in cereri, respective cererea de chemare in judecata si cererea de chemare in garanție, in raport de competenta fiecărei autorități.
Învederează instanței ca, pentru tipărirea si difuzarea către subscrisa intimata-parata U.S.H., a formularelor actelor de studii de către unitatea de specialitate desemnata de MECTS, conform art.7 din OMECT.nr.2284/2007(in speța ROMDIDAC SA) este necesara aprobarea scrisa a recurentului - chemat in garanție M.E.C.T.S., aspect ce rezulta si din conținutul adresei nr.36125/_ (pe care o anexam cauzei), iar cum aprobarea cererilor de către MECTS nu a fost dovedita, instanța de fond in mod corect a admis cererea de chemare in garanție.
Din adresa nr.36125/_, emisa de MECTS, rezulta fara echivoc că tipărirea si eliberarea actelor de studii, ale reclamantului, nu se poate realiza decât cu aprobarea scrisa a MECTS., in calitate de autoritate competenta si chemat in garanție de către subscrisa.
În lumina dispozițiile art.1 al Protocolul nr. 12 la Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale (Roma, 4.XI.2000) care in Articolul 1 - Interzice general discriminarea statuând ca " Exercitarea oricărui drept prevăzut de lege trebuie să fie asigurată fără nicio discriminare bazată, în special, pe sex, pe rasă, culoare, limbă, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine națională sau socială, apartenența la o minoritate națională, avere, naștere sau oricare altă situație.,..si 2. Nimeni nu va fi discriminat de o autoritate publică pe baza oricăruia dintre motivele menționate în § 1. " apreciem că in niciun caz similar dintr-un stat de drept guvernat de principiul democrației nu este agreata si nici încurajata atitudinea unui organul cu rol de conducător al sistemului național de educație, constând in refuzul nejustificat legal, de a aproba eliberarea unor formulare în speța a formularelor tipizate solicitate de subscrisa prin adresa 769/_ și următoarele. Sa aveți in vedere in acest sens că ,prin invocarea informă a diverselor impedimente legale care nu sunt incidente in speța, MECTS caută să găsească o modalitate de a se sustrage de la executarea obligațiilor ce-i revin in exclusivitate, motivele de refuz invocate in cazul nostru fiind desființate de dispozițiile art. 8 din Ordinul 3404/2006 care leagă posibilitatea organizării formei de învățământ la distanta doar de condiția acreditării cursurilor de zi.
Simplul refuz nu poate înlocui lipsa de acțiune si nefinalizarea vreunui demers legal, menit a constata pretinsa încălcare de către subscrisa, organizatoare a examenului de licența a regulilor referitoare ia organizarea si desfășurarea procesului educațional pe parcursul perioadei ce a trecut de la momentul înființării Universității S. H. prin lege.
Având in vedere ca ne aflam in imposibilitate de a elibera diplomele de licența, iar aprobarea tipizării formularelor tipizate este in competenta exclusiva a recurentului conform O.M.nr.2284/2007, a solicitat sa se constate legalitatea si temeinicia hotărârii instanței de fond, urmând sa respingeți recursul ca nefondat.
Susținerile din recurs privind avizarea formularelor destinate actelor de studii pentru intimat, in vederea tipizării, nu pot fi reținute întrucât nu a făcut dovada aprobării in totalitate a cererilor subscrisei prin adresele atașate cauzei si întrucât nu exista concordanta intre solicitările subscrisei si avizele recurentului - chemat in garanție MECTS, privind aprobarea tipizării actelor de studii pentru reclamant, va solicitam sa înlăturați susținerea acestuia prin recursul promovat.
Refuzul MECTS, nu este justificat întrucât pârâta, a emis reclamantului adeverința ca este licențiat, aceasta adeverința a fost emisa sub egida recurentului- chemat in garanție, prin urmare reclamantul este îndreptățit a pretinde eliberarea actelor de studii. Adeverința emisa este in ființa, nu a fost revocata, se bucura de prezumția de legalitate si veridicitate proprie a unui act administrativ.
Arată instanței ca subscrisa USH, are obligația ca, ulterior eliberării adeverințelor de studii ce atesta calitatea intimatului - reclamant de licențiat, prin promovarea examenului de licența in sesiunea iulie 2009, sa elibereze si diploma de licența. Aceasta obligație nu poate fi dusa la îndeplinire, deoarece recurentul -
chemat in garanție MECTS, refuza sa aprobe tipărirea formularelor tipizate necesare. Motivul refuzului este acela ca nu se pot elibera diplome, decât pentru formele de învățământ acreditate sau autorizate provizoriu sa funcționeze.
întrucât, așa cum am arătat instanței de fond, prin întâmpinare, am funcționat într-un cadru legal, care ne-a permis sa organizam formele de învățământ cu frecventa redusa sau învățământ la distanta, pentru domeniile pentru care eram acreditați/autorizați sa organizam cursuri de zi si fata de împrejurarea ca nici după încheierea perioadei de monitorizare .prevăzuta de art.8 din Leg.nr.443/2002, si având in vedere ca nici după emiterea HG nr.676/2007 si a HG nr.635/2008 precum si nici după intrarea in vigoare a OUG nr.75/2005-privind asigurarea calității educației, factorii cu atribuții de decizie din sistemul asigurării calității educației, dar mai ales M. E. nu au sesizat nereguli, va solicitam sa înlăturați susținerile MECTS ca lipsite de fundament.
Mai mult.art.4 din HG nr.535/1999 arata ca autorizarea de funcționare provizorie sau acreditarea se acorda pentru formei de învățământ de zi. Specializările autorizate sau acreditate, care funcționează la forma de învățământ de zi, pot funcționa si la forma de învățământ seral sau fără frecventa, fără a fi necesara îndeplinirea procedurii de autorizare de funcționare provizorie sau acreditare de către Consiliul Național de E. luare Academica și Acreditare, instituțiilor de învățământ superior.
Învățământul deschis la distanta beneficiază de o reglementare distincta la art.5 din același act normativ"/watema/7fa/ deschis la distanta,similar cu învățământul fara frecventare poate organiza numai in cadrul instituțiilor de învățământ superior care au urmat procedura de autorizare prevăzuta de lege".
Prin art.5 din HG 916/2005 se arata ca:
"(1) Structurile si specializările prevăzute in anexele nr.1 si 2 funcționează începând cu anul universitar 2005/2006, pentru anul întâi de studii.
(2) Specializările prevăzute in anexele nr.1-3 la Hotărârea Guvernului nr.410/2002 privind structurile si specializările acreditate sau autorizate sa funcționeze provizoriu din instituțiile de învățământ superior,cu modificările si completările ulterioare, care nu se regăsesc in anexa nr.3 la prezenta hotărâre,intra in lichidare începând cu anul universitar 2005/2006."
U. S. H. este cuprinsa in anexa nr.3 a acestui act normativ. Potrivit prevederilor art.6 din HG 676/2007 "specializările (nu formele) ale căror denumiri au fost adaptate la nomenclatorul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.916/2005 privind structurile instituțiilor de învățământ superior acreditate sau autorizate sa funcționeze provizoriu si a specializărilor din domeniile studiilor universitare de licența si prin Hotărârea Guvernului nr._ privind organizarea studiilor universitare de licența si aprobarea listei domeniilor si specializărilor (nu formelor) din cadrul acestora, cu modificările ulterioare, care funcționează începând cu anul_ si care se regăsesc in prezenta hotărâre isi continua activitatea".
Prin art.1 din HG nr.1175/2006 a fost aprobat nomenclatorul domeniilor de studii universitare de licența si a specializărilor din cadrul acestora,al specializărilor reglementate sectorial si/sau general. Din lecturarea textelor legale, evocate mai sus, se poate observa ca am funcționat intr-un cadru legal. În aceste condiții de reglementare si in raport de conduita adoptata de organul de specialitate al administrației publice centrale, chemat sa organizeze si sa conducă sistemul național de educație, apreciem ca aprobarea de către U. "S. H. " din B. a admiterii la forma de învățământ la distanta, pentru specializările acreditate/autorizate, corespunzătoare formei de pregătire prin cursuri de zi, tine de exercițiul autonomiei universitare,garantate prin art.32 alin.6 din Constituția României si Legea nr.84/1995 in vigoare la momentul înscrierii reclamanților la Facultate.
Celelalte susțineri din recurs, privind neanalizarea instanței de fond a hotărârilor de guvern, prin care U.S.H. a fost acreditata/autorizata sa funcționeze provizoriu si a dreptului de a elibera acte de studii pentru absolvenții anului 2009, nu pot fi reținute deoarece acestea nu vizează si nu fac obiectul cererii de chemare in garanție, instanța de fond nefiind investita cu o astfel de cerere.
Pentru aceste considerente va solicitam sa înlăturați susținerile recurentului - chemat in garanție MECTS, întrucât in cauza nu sunt îndeplinite condițiile motivului de recurs invocat. Toate criticile formulate de recurent vizează stabilirea stării de fapt, fiind aspecte ce vizează netemeinicia hotărârii pronunțate în fond și nu de nelegalitate. Recursul recurentului chemat in garanție nu este motivat în drept, criticile formulate nu pot fi încadrate în nici unul din motivele de nelegalitate prev. la art.304 pct.1-9 Cod proc.civ.
În raport de conduita adoptata de MECTS, organul de specialitate al administrației publice centra!e,chemat sa organizeze si sa conducă sistemul național de educație, apreciem ca aprobarea de către U. "S. H. " din B. a admiterii la forma de învățământ la distanta, pentru specializările acreditate/autorizate, corespunzătoare formei de pregătire prin cursuri de zi, tine de exercițiul autonomiei universitare, garantate prin art.32 alin.6 din Constituția României si Legea nr.84/1995 in vigoare la momentul înscrierii reclamantului la Facultate.
Recunoașterea, prin chiar art.8 din Ordinul nr.3404/2006.emis de către ministrul educației, a posibilității organizării de către universitățile acreditate a formei de învățământ la distanta,pentru domeniile în care acestea erau autorizate sa organizeze cursuri de zi,confera intimatei reclamante dreptul de a cere sa i se elibereze Diploma de licența însoțita de Suplimentul la Diploma, drept recunoscut de pct.VII din Metodologia organizării si desfășurării examenelor de finalizare a studiilor, aprobata de Senatul Universității "S. H. " la data de 13 mai 2009,act de reglementare ce a fost înregistrat sub nr.1405 din_ .
MECTS susține nejustificat, ca pârâta a solicitat suplimentarea unor formulare tipizate, constând in diplome de licența si am ignorat cadrul legislativ in vigoare.Potrivit art.35 din OMECT.nr.2284/2007, in cazurile in care se constata ca un act de studii eliberat se refera la studii care nu au fost efectuate de către titular, respectiv ca actul de studii este un fals, instituția care l-a eliberat dispune anularea acestuia si anunța instituțiile abilitate, iar titularul, persoanele care au transmis datele, persoanele care l-au completat si persoanele care l-au semnat sunt răspunzătoare potrivit legii, învederează instanței ca nu s-a aflat in astfel de situații.
În mod întemeiat, prin sentința atacata a fost admisa de către instanța de fond cererea de chemare in garanție formulata de subscrisa si a fost obligat recurentul-chemat in garanție MECTS sa aprobe tipizarea formularelor destinate actelor de studii pentru reclamant, deoarece admiterea sa asigura efectiv punerea in executare a sentinței recurate in condițiile in care eliberarea de către subscrisa intimata parata a diplomei de licența este condiționata de aprobarea tipăririi formularelor tipizate a acestor acte de către recurentul chemat in garanție existând o evidentă interdependentă între cele doua obligații menționate in cereri .respectiv cererea de chemare in judecata si cererea subscrisei de chemare in garanție.
Însuși M. prin dezvoltarea motivelor de recurs face referire la
"nelegalitatea";(!) la care l-a obligat instanța de fond realizata "prin aprobarea de tipizate pentru specializări nereglementate de legiuitor,, recunoscând astfel ca nu forma (zi,fara frecventa,frecventa redusa sau distanta )este reglementata imperativ prin legile speciale din domeniul învățământului universitar ci specializările, acestea fiind esența învățământului .Aspect întărit si de poziția legiuitorului fata de importanta redusa a formei in care se desfășoară programele de învățământ
.stabilind ca diplomele obținute prin promovarea examenului de licența la finalizarea
unui program de studii in forma " la distanta,, (ID) sunt echivalente ,produc aceleași efecte pe care le produc diplomele obținute prin parcurgerea unui program "la zi" ( ZI).
Programa de studii ( vizând materiile parcurse ) este cea care susține calificarea distincta indiferent de forma de învățământ absolvita (zi,seral,frecventa redusa sau învățământ la distanta).
Mult mai ieșită din normalitatea circumscrisă unei apărări sau unui motiv de recurs este contabilizarea insidioasa a numărului de studenți înmatriculați de U.
H. făcuta de MEN. Prin aceasta contabilizare recurentul arata ca avea reprezentarea realității in ceea ce o privește pe subscrisa si având in vedere ca din declarațiile sale reiese ca a desfășurat activități de verificare se poate trage singura concluzie plauzibila - nu a descoperit existenta niciunui motiv care sa determine ministerul sa ceara desființarea Universității - aceasta fiind una din prerogativele cu care este învestit prin lege recurentul .Faptul ca USH desfășura o activitate de amploarea celei relatate de MEN denota ca subscrisa era o forța in materie fiind apta sa desfășoare acele programe de studii iar ca dovada in acest sens stau rezultatele obținute de beneficiarii acestor programe.
Pentru aceste considerente solicită să se înlăture susținerile recurentului - chemat in garanție MECTS, întrucât instant de fond, dând eficientă art.13 din Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului si a Libertăților fundamentale, a asigurat intimatei reclamante dreptul la un recurs efectiv. Iar prin admiterea cereri introductive a făcut dovada ,nu numai a unei temeinice si aprofundate cercetări a cauzei ci a dat dovada de integritate si imparțialitate deliberând in mod democratic independent si suveran si procedând astfel a asigurat o înalta calitate actului de justiție.
În raport de cele arătate, in temeiul art.312 alin (1) Cod de procedura civilă, solicită să se constate lipsa de fundament a criticilor formulate de recurentul- chemat in garanție cu privire la sentința instanței de fond, sa respingeți recursul promovat de MEN (MECTS), ca fiind nefondat si sa mențineți sentința criticata ca fiind legala si temeinica. Probe: înscrisuri.
Analizând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs și a apărărilor formulate, Curtea reține următoarele:
Cu privire la primul motiv de recurs axat pe prevederile art. 304 pct. 4 C.pr.civ. Curtea reține că acest motiv ar fi dat fondat atunci când instanța a depășit atribuțiile puterii judecătorești.
Atribuția principală a instanțelor judecătorești din punct de vedere constituțional și legal este aceea de a înfăptui justiția în numele legii, în cauzele deduse judecății.
Critica conform căreia prin soluționarea cauzei instanța de fond s-a substituit în atribuțiile recurentului și ale ARACIS nu este fondată.
Instanța de contencios administrativ atunci când soluționează acțiunea de contencios administrativ poate pronunța una din soluțiile prevăzute de art. 18 din Legea nr. 554/2004.
Așa fiind, urmare a admiterii cererii de chemare în garanție recurentul a fost obligat să aprobe tipărirea formularelor tipizate pentru diplomele de licență, instanța de fond argumentând care este baza factuală și legală a acestei soluții.
Pe cale de consecință, această soluție se înscrie în obligarea autorității administrative de resort să exercite o atribuție legală pe care instanța a sancționat-o ca atare.
În aceste circumstanțe, nu se poate afirma că instanța de fond, soluționând cererea de chemare în garanție în sensul solicitat și urmărit de titularul acesteia, s-ar fi substituit autorității administrative.
Dacă ar fi fost așa, atunci nu ar mai fi dispus obligarea autorității să aprobe operațiunea juridică ci instanța ar fi săvârșit-o ea însăși ceea ce în speță nu s-a întâmplat.
În fine, Curtea mai are în vedere că prin mai multe decizii de speță, Î. Curtea de C. și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal a dispus la rându-i în spețe similare cu prezenta cauză obligarea autorității administrative de resort să aprobe tipărirea formularelor tipizate constând în diplomele de licență și suplimentele la diplomă (decizia nr. 5656 din 24 noiembrie 2011 și respectiv decizia nr. 5386 din 15 noiembrie 2011, decizia 2533 din 22 mai 2012).
Față de cele ce precedă, Curtea reține că acest motiv de recurs nu este întemeiat.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de recurentul-chemat în garanție la fondul cauzei, Curtea constată că legitimarea procesuală a acestuia este pe deplin justificată din perspectiva pretențiilor formulate prin cererea de chemare în garanție, când s-a solicitat obligarea chematului în garanție MECTS să aprobe tipărirea formularelor tipizate constând în diploma de licență.
Corespunde realității că acestui organ al administrației publice centrale nu îi revin atribuții și competențe directe în eliberarea diplomelor de licență, ci instituției de învățământ superioară organizatoare după cum se poate deduce din prevederile art. 5 din OMEC nr. 2284/2007. Cu toate acestea calitatea procesuală pasivă se impune a fi verificată prin prisma tuturor capetelor de cerere cu care a fost investită instanța de judecată, iar nu privite individual, iar raportat la cererea de chemare în garanție calitatea procesuală pasivă a MECTS este justificată.
De asemenea, în lipsa obligării MECTS la aprobarea tipăririi formularelor tipizate constând în diploma de licență, obligarea Universității S. H. la eliberarea diplomelor de licență ar fi imposibil de adus la îndeplinire, astfel încât, din această perspectivă, Curtea constată că cererea de chemare în garanție era admisibilă, acest motiv de recurs fiind neîntemeiat.
Pe fondul cauzei, Curtea constată că principala apărare formulată de către recurentul-chemat în garanție MECTS prin recursul formulat vizează împrejurarea că actele de studii pot fi eliberate doar pentru acei absolvenți care au promovat examenele de licență și care au urmat o specializare la o formă de învățământ acreditată sau autorizată să funcționeze provizoriu conform legislației în vigoare la momentul înscrierii în anul I de facultate.
Verificarea acestui aspect invocat de chematul în garanție referitor la lipsa unei autorizări de funcționare provizorie în favoarea pârâtei USH pentru forma de
învățământ la distanță presupune analizarea unei suite de acte normative și a specializărilor și facultăților pentru care pârâta USH a obținut acreditarea sau autorizație de funcționare provizorie.
Curtea a identificat specializările și facultățile pentru care pârâta USH a obținut acreditarea sau autorizație de funcționare provizorie prin raportare la anexa nr. 2 (pct. 6) la HG nr. 940/2004. Acest act normativ atestă faptul că Facultatea de Drept și Administrație P. ă B. este acreditată.
Niciuna dintre facultățile sau specializările enumerate în anexă nu menționează ca formă de organizare a învățământului și învățământul la distanță.
Prin urmare problema ce se impune a fi lămurită este aceea dacă procedura de acreditare/autorizare provizorie trebuie urmată doar pentru învățământul la zi pentru fiecare specializare în parte sau și pentru fiecare formă de organizare a învățământului respectiv: zi, frecvență redusă, învățământ la distanță.
Actul normativ care reglementa procedura de acreditare și autorizare provizorie a organizațiilor furnizoare de educație si a programelor de studiu la momentul începerii studiilor de către reclamanți era OUG nr. 75/2005 privind asigurarea calității educației.
Potrivit prevederilor art. 29 alin. 3 și 4 din acest act normativ, "în învățământul superior evaluarea si acreditarea se fac la nivelul structurilor instituționale pentru fiecare program din ciclul de licență, care duce la o calificare universitară distinctă. Acreditarea presupune parcurgerea a doua etape succesive: a) autorizarea de funcționare provizorie, care acorda dreptul de a desfășura procesul de învățământ si de a organiza, după caz, admiterea la studii;
b) acreditarea, care acorda, alături de drepturile prevăzute la lit. a), si dreptul de a emite diplome, certificate si alte acte de studii recunoscute de M. E. si
C. si de a organiza, după caz, examen de absolvire, licență, masterat, doctorat.
Dispozițiile art. 29 din OUG nr. 75/2005 nu conduc la concluzia necesității unei acreditări/autorizări distincte pentru fiecare formă de învățământ, susținută de recurentul-chemat în garanție, ci pentru fiecare program din ciclu de licență care duce l a o c al if ic are un ivers itar ă d is tinc tă.
Noțiunea de "program de studii"; a fost definită în cuprinsul Metodologiei aprobate prin HG 1418/2006 ca fiind totalitatea activităților de proiectare, organizare, conducere si realizare efectiva a predării, învățării si cercetării dintr- un domeniu care conduce la obținerea unei calificări universitare.
De vreme ce art. 60 alin. 3 din Legea învățământului 84/1995, în vigoare la data promovării examenului de licență stabilea că diplomele și certificatele de studii eliberate de instituțiile de învățământ superior, în condițiile legii, pentru aceeași specializare sunt echivalente, indiferent de forma de învățământ absolvită, se poate desprinde concluzia că nu forma de învățământ absolvită ( zi,
frecvență redusă, învățământ la distanță) este cea care duce la o calificare
un ivers itar ă, c i spe c ial iz are a ale as ă ș i ur mată.
Acesta ar fi primul argument pentru înlăturarea apărării recurentului-chemat în garanție în ce privește necesitatea acreditării/autorizării fiecărei forme de învățământ.
Apoi un alt act normativ care face referiri la autorizarea de funcționare provizorie sau acreditarea instituțiilor de învățământ superior este HG nr. 535/2009. La art. 4 se arată că "autorizarea de funcționare provizorie sau acreditarea se acord ă pentru forme de învățământ de zi. Specializările autorizate sau acreditate, care funcționează la forma de învățământ de zi, po t f uncțion a și la forma de învățământ seral și fără frecventa, fără a fi necesară îndeplinirea procedurii de autorizare de funcționare provizorie sau acreditare de către Consiliul Național de E. luare Academica și Acreditare
";. Învățământul deschis la distanță beneficiază de o reglementare distinctă la art. 5 din același act normativ, redactată după cum urmează: "Învățământul deschis la distanta, similar cu învățământul fără frecventa, se poate organiza numai în cadrul instituțiilor de învățământ superior care au urmat procedura de autorizare prevăzută de lege";.
După cum se poate observa legiuitorul a impus obligativitatea autorizării de funcționare provizorie sau acreditării doar pentru forma de învățământ de zi,
împrejurare ce rezultă din modalitatea imperativă de redactare a textului de lege
"se acordă pentru forme de învățământ de zi";,
precizând totodată că specializările autorizate sau acreditate, care funcționează la forma de învățământ de zi, pot
f uncțion a
și la forma de învățământ seral și fără frecventa
, f ăr ă a f i neces ară
îndepl in ire a procedu r ii de au tor iz are de f uncțion are prov izo r ie s au acred itare
de către Consiliul Național de E. luare Academica și Acreditare. Același tratament a stabilit legiuitorul și pentru învățământul deschis la distanță la articolul 5 întrucât în caz contrar nu ar putea fi explicată trimiterea făcută la învățământul
fără frecvență "similar cu învățământul fără frecventa";. Mențiunea finală că o astfel de formă de învățământ la distanță va putea fi organizată numai în cadrul instituțiilor de învățământ superior care au urmat procedura de autorizare prevăzută de lege nu poate fi interpretată în sensul că pentru o astfel formă de învățământ ar fi necesară o autorizare distinctă deoarece în acest caz nu ar mai exista nicio o justificare logică pentru trimiterea făcută de legiuitor, la începutul frazei, la învățământul fără frecvență. O astfel de mențiune ține doar să precizeze că numai o instituție care beneficiază de acreditare/autorizare provizorie pentru învățământ la zi ar putea organiza și învățământ la distanță.
Concluzia pe care o desprinde Curtea din tot acest cadru normativ prezentat este că obligația acreditării/autorizării provizorii subzistă doar pentru forma de învățământ la zi pentru fiecare specializare în parte, iar nu și pentru celelalte forme de învățământ respectiv: frecvență redusă și învățământ la distanță.
Din această perspectivă, Curtea reține că cererea de chemare în garanție a fost în mod legal și temeinic admisă de instanța de fond, că recursul formulat este nefondat, motiv pentru care, în temeiul dispozițiilor art. 20 alin. 3 din Legea nr. 554/2004 rap. la art. 312 Cod procedură civilă de la 1865 aplicabil în speță prin prisma art. 3 alin. 1 din Legea nr. 76/2012, îl va respinge.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII,
D E C I D E:
Respinge recursul declarat de M. E. N. B. împotriva sentinței civile nr. 1657 din_, pronunțată în dosarul nr._ al T. ui Maramureș, pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 05 septembrie 2013.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTORI, | ||
L. U. | M. | D. | R. -R. D. |
G. ,
M. T.
Red.L.U./Dact.S.M 2 ex./_ Jud.fond. M. P.
