Decizia civilă nr. 91/2013. Anulare proces verbal de contravenție
Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL MARAMUREȘ
cod operator 4204
Dosar nr. _
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ Nr. 91/R
Ședința publică din 25 Ianuarie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE A. S.
J. ecător M. H.
J. ecător M. P.
G. ier A. H.
Pe rol fiind judecarea recursului formulat de recurentul-petent J. V., domiciliat în S. M., str. M. V., nr. 20, Birou 4, jud. S. M., împotriva sentinței civile nr. 9203 din_ a Judecătoriei B. M., jud. M., în contradictoriu cu intimatul I. DE P. AL J. M., având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.
Dezbaterea pe fond a cauzei a avut loc la data de_, pronunțarea în cauză s-a amânat pentru data de_, când în urma deliberării s-a pronunțat decizia de mai jos.
T.
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 9203 din 5 octombrie 2012 pronunțată de Judecătoria Baia Mare în dosarul nr._ s-a respins plângerea formulată de către petentul J. V., cu domiciliul procesual ales în S. M., str. M. V.
, nr. 20, Biroul 4, jud. S. M., în contradictoriu cu intimatul I. DE P. AL J. M., cu sediul în B. M., str. 22 D., nr. 37, jud. M., ca nefondată și s-au menținut dispozițiile procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției seria CP nr. 1549732 din data de_, încheiat de intimat.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin procesul-verbal seria CP nr. 1549732/_ încheiat de I. DE P. AL J. M. (f.9), petentul J. V. a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 630 lei și sancțiunea complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce pe o perioadă de 90 de zile, pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 48 din O.U.G. nr. 195/2002.
În cuprinsul procesului-verbal de contravenție s-a reținut faptul că în data de_, ora 19.46, în calitate de conducător auto a condus autoturismul Volkswagen cu numărul de înmatriculare_, pe DE 58, prin localitatea Seini, cu viteza de 102 km/h, fiind înregistrat de aparatul video radar verificat și omologat metrologic, montat pe autovehiculul aparținând P. i Române, cu număr de înmatriculare_, pe hard disk XNA 2.
Plângerea a fost formulată în termenul legal de 15 zile prevăzut de art. 32 alin. 2 din O.G. nr. 2/2001.
Potrivit art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, procesul-verbal de contravenție este supus controlului de legalitate și temeinicie al instanței.
Analizând modul de întocmire a procesului-verbal din perspectiva legalității, instanța constată că acesta respectă dispozițiile imperative ale legii, nefiind incidentă niciuna dintre cauzele de nulitate absolută prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001. Procesul-verbal de contravenție conține mențiunile privitoare la numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, descrierea faptei săvârșite, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator.
Petentul nu a invocat niciun motiv de nulitate relativă a procesului verbal contestat.
Prin urmare, procesul verbal contestat este legal încheiat.
Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că, deși a fost încheiat de un agent al forței publice, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nu se bucură de o prezumție relativă de veridicitate și legalitate în privința vitezei cu care a circulat mașina condusă de petent la momentul constatării săvârșirii faptei, întrucât aceasta nu poate fi percepută în mod direct de către agent. Din acest punct de vedere, incumbă intimatului sarcina de a face dovada, prin probe neîndoielnice, că cele consemnate corespund realității.
În scopul dovedirii stării de fapt reținute în cuprinsul procesului verbal contestat, intimatul a depus la dosar înregistrarea video a contravenției reținute în sarcina petentului, aflată pe hard disk XNA 2 (f.20).
În urma vizionării înregistrării video depuse la dosar, instanța constată că în data de_, la ora 19.46, autoturismul Volkswagen cu număr de înmatriculare_ a circulat cu viteza de 102 km/h, surprinsă astfel la secunda 12 din înregistrare.
Asupra locului unde a fost surprinsă fapta, instanța reține că acesta poate fi constatat în mod direct de către agentul constatator, deci realitatea acestui aspect se prezumă în mod relativ, sarcina probei contrare aparținând petentului, potrivit art. 1169-1170 C.civ. Întrucât petentul nu contestă că fapta reținută în sarcina sa s-a petrecut pe raza localității Seini, instanța constată că la momentul înregistrării cu aparatul radar, petentul circula în localitate, unde limita vitezei legale este de 50 km/h.
Petentul învederează instanței că potrivit Normei de Metrologie Legală nr._, pct. 3.1.1. lit. b, măsurarea vitezei, în condiții normale de trafic, pentru cinemometrele care funcționează numai în regim staționar, eroarea maximă tolerată este de: ± 3km/h pentru viteze până la 100 km/h și ± 3% din valoarea măsurată pentru viteze egale sau mai mari de 100 km/h. Având în vedere că a fost surprins de aparatul radar aflat în regim staționar cu o viteză de 102 km/h, iar eroarea tolerată a cinemometrelor este de 3%, în cauză 3,06 km/h, petentul susține că nu se poate stabili cu exactitate dacă viteza maximă admisă a fost depășită cu mai mult de 50 km/h și prin urmare, trebuie aplicat principiul in dubio pro reo.
Din actele depuse la dosarul cauzei de către intimat reiese că cinemometrul din cauză, care este un model aprobat de Biroul Român de Metrologie Legală (f.23), a fost verificat metrologic potrivit Buletinului de
verificare metrologică regăsit la fila 22 din dosar, iar agentul constatator care a întocmit procesul verbal contestat are atestat de operare a cinemometrului prin care a fost înregistrată viteza. Instanța constată că potrivit Biroului Român de Metrologie Legală (f.24), măsurările efectuate cu cinemometrul, după verificarea metrologică a acestuia, sunt legale și asupra lor nu se poate interveni, nu se adaugă și nu se scade nicio eroare. Operatorul cinemometrului nu face decât să constate valoarea măsurată de cinemometru.
Pentru acestea, instanța reține că nu se poate interveni asupra valorii vitezei măsurate de cinemometru și va reține că petentul a condus autoturismul având o viteză de 102 km/h. Prin urmare, procesul verbal este temeinic, starea de fapt reținută în cuprinsul acestuia fiind conformă cu realitatea.
Sub aspectul individualizării sancțiunilor aplicate, instanța reține dispozițiile art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, potrivit cărora sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările in care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
În privința sancțiunii amenzii contravenționale, instanța reține că aceasta, stabilită în cuantum minim, a fost corect individualizată.
Față de gravitatea faptei, care prezintă un grad de pericol social ridicat prin punerea în pericol a celorlalți participanți la trafic, și împrejurările în care aceasta a fost săvârșită (din înregistrarea video depusă la dosar reiese că petentul a circulat cu o viteză cu mult peste limita legală, într-o zonă cu case, pe un drum îngust, cu mașini parcate pe margine, oameni pe marginea drumului), instanța constată că nu se justifică reindividualizarea sancțiunii aplicate, în sensul înlăturării sancțiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pe o perioadă de 90 de zile, aplicate petentului prin procesul verbal contestat, în temeiul art. 102 alin. 3 lit. e din O.U.G. nr. 195/2002.
Împotriva sentinței de mai sus a declarat recurs petentul J. V. solicitând în principal casarea hotărârii pentru încălcarea dreptului la apărare, iar în subsidiar modificarea hotărârii atacate în sensul anulării sancțiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pe o perioadă de 90 de zile aplicată prin procesul-verbal atacat.
În motivarea cererii de recurs petentul a arătat în esență că se bucură de prezumția de nevinovăție, în speță fiind aplicabil principiul "in dubio pro reo";.
Intimatul IPJ M., prin reprezentantul său prezent în instanța de recurs, a solicitat respingerea cererii.
Analizând actele și lucrările dosarului T. reține următoarele:
T. apreciază că în mod corect prima instanță a respins cererea de amânare a cauzei așa încât solicitarea de casare cu trimitere este neîntemeiată.
Încadrarea într-o anumită faptă contravențională dintre cele prevăzute de O.U.G. nr. 195/2002 referitoare la regimul vitezei este determinată de măsurarea exactă a vitezei autovehiculului condus cu ajutorul unui mijloc tehnic omologat și verificat metrologic.
Este cunoscută mișcarea de penalizare a sancțiunilor administrative inițiată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului prin hotărârea Ozturk
(CEDO, 21 februarie 1984, Ozturk contra Germaniei). Astfel, se poate considera că reținerea permisului de conducere urmată de suspendarea exercitării dreptului de a conduce pe o perioadă de 90 de zile ─ cazul contravenției prevăzută de art.102 alin. 3 lit. e) din O.U.G. nr. 195/2012, reținută în sarcina petentului ─ reprezintă o pedeapsă, chiar accesorie, datorită caracterului său punitiv și descurajant (CEDO 23 septembrie 1998, Malige contra Franța).
În acest sens, prin Decizia CCR nr. 500 din 15 mai 2012 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 118 alin. 3 ˆ1 din O.U.G. nr. 195/2012 privind circulația pe drumurile publice, publicată în Monitorul Oficial nr. 492 din 18 iulie 2012, s-a statuat următoarele: " În materia circulației pe drumurile publice, Curtea observă că sancțiunile principale și complementare, precum și măsurile tehnico-administrative au un caracter punitiv și preventiv vizând ocrotirea unei valori sociale importante, respectiv siguranța pe drumurile publice, astfel încât lipsa unei căi de atac aduce atingere - în substanța sa - dreptului de acces liber la justiție, astfel cum este consacrat în art. 21 din Legea fundamentală.
Curtea mai observă că prin Decizia pronunțată la data de 28 iunie 2011, ca urmare a soluționării cererii nr. 40.301/04, pronunțată în Cauza I. P. împotriva României, paragraful 27, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a apreciat că sancțiunea contravențională aplicată reclamantului în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2012 privind circulația pe drumurile publice constituie o "acuzație în materie penală"; în sensul art.6 din Convenție, care trebuie aplicat sub aspectul "penal";. Așa fiind, Curtea Europeană a Drepturilor Omului ar putea constata încălcarea art.2 paragraf 1 privind dreptul la două grade de jurisdicție în materie penală din Protocolul nr. 7 la Convenție";.
Prin urmare, petentului trebuie să i se ofere garanțiile prevăzute în materie penală de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, inclusiv prezumția de nevinovăție.
Se impune deci aplicarea principiului conform căruia dubiul profită persoanei acuzate( in dubio pro reo).
Cum în speță, eroarea tolerată în cazul cinemometrelor în regim staționar este de ± 3 % rezultă că viteza petentului putea să fie sub 100 km/h .
În raport de aceste considerente, T., în temeiul art. 312 alin. 1 și 3 Cod de procedură civilă, va admite recursul, va modifica parțial sentința atacată, va admite în parte plângerea și va anula sancțiunea complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce pe o perioadă de 90 de zile aplicată prin procesul-verbal de contravenție, singura sancțiune atacată prin cererea de recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
În baza art. 304 ind. 1 Cod procedură civilă,
Admite recursul declarat de petentul J. V., cu domiciliul ales în S.
, str. M. V., nr. 20, Birou 4, jud. S. M., împotriva sentinței civile nr. 9203 din_ a Judecătoriei B. M., jud. M., pe care o modifică în temeiul art. 312 Cod procedură civilă, în sensul că:
Admite în parte plângerea. Anulează sancțiunea complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce pe o perioadă de 90 de zile aplicată prin procesul verbal de contravenție seria CP nr. 1549732, încheiat la
data de_ de intimatul I. DE P.
AL J.
M. .
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică, azi, _
.
Președinte,
J. ecător,
J. ecător,
SA
M.
H.
M.
P.
G. ier,
H.
în concediu de odihnă semnează vicepreședintele instanței
Red. SA /_
Tred. O.M.O./_ / ex.2
J. ECĂTOR LA FOND D. I. R. U