Decizia civilă nr. 154/2013. Anulare proces verbal de contravenție
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL BISTRIȚA-NĂSĂUD
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ Nr. 154/2013
Ședința publică din data de 14 Martie 2013 Tribunalul format din:
PREȘEDINTE: A. P. M. JUDECĂTOR D. E. L. JUDECĂTOR L. T. B.
IER I. D. M.
S-a luat în examinare recursul declarat de recurenta S.C. A. I. S., împotriva sentinței civile nr. 11267/2011 pronunțată de Judecătoria Bistrița, în dosar nr._, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă niciuna din părți. Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care:
Instanța, analizând actele dosarului, constată lipsa părților și faptul că prin cererea de recurs s-a solicitat în conformitate cu prev. art. 242 cod procedură civilă, judecarea cauzei și în lipsă, după care reține recursul în pronunțare.
Deliberând constată:
T R I B U N A L U L
Prin sentința civilă nr. 11267/2011 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosar nr._ a fost admisă, în parte, plângerea contravențională formulată de petenta SC A. I. S., împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției seria R11 nr. 0192881 încheiat la data de_ de intimata C. SA - C. și în consecință s-a dispus înlocuirea sancțiunilor aplicate prin procesul-verbal de constatare a contravenției seria R11 nr. 0192881 încheiat la data de_ cu sancțiunea "avertisment";, sens în care s-a modifica actul sancționator.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că la data de_ a fost emis procesul - verbal atacat, prin care s-a constatat că la data de_, ora 05,32, pe DN 17 km 85+380 Tiha Bîrgăului, jud. Bistrița - Năsăud, vehiculul cu nr. de înmatriculare_, aparținând petentei, a circulat fără a deține rovinietă valabilă.
Verificând, potrivit art. 34 al. 1 din OG nr. 2/2001, legalitatea procesului - verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța a reținut că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.
Prima instanță a constatat că procesul-verbal reprezintă un mijloc de probă și conține constatări personale ale agentului de poliție aflat în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu. Dat fiind că este vorba despre o contravenție constatată pe loc de agentul constatator, instanța apreciază că faptele constatate personal de acesta dau naștere unei prezumții simple, în sensul că situația de fapt și împrejurările reținute corespund adevărului. Prin urmare, simpla negare a petentului în sensul că faptele nu corespund adevărului nu este suficientă, atâta timp cât nu aduce probe ori nu invocă împrejurări credibile pentru a răsturna prezumția simplă de fapt născută împotriva sa.
Instanța fondului a mai constatat că procesul-verbal de constatare a contravenției a fost legal și temeinic întocmit, însă are în vedere faptul că art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 îi conferă posibilitatea de a hotărî asupra sancțiunii contravenționale aplicate, ceea ce implică aprecierea asupra legalității și cuantumului sancțiunii aplicate, care trebuie corelate cu gradul de pericol social al faptei. Potrivit art. 5 alin. 5 din O.G. nr. 2/2001, sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, iar potrivit art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta,
1
de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
În acest sens, instanța a avut în vedere atitudinea petentei de recunoaștere a conduitei contravenționale, faptul că a achitat amenda aplicată printr-un alt proces verbal, că ulterior a achiziționat rovinietă și apreciază că sancțiunea avertismentului este îndestulătoare pentru a atrage atenția petentului cu privire la respectarea dispozițiilor legale, astfel că a admite în parte plângerea formulată și în temeiul art. 5 alin. 5 coroborat cu art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001 a dispus înlocuirea sancțiunilor aplicate prin procesul-verbal de constatare a contravenției seria R11 nr. 0192881 încheiat la data de_ cu sancțiunea "avertisment";, sens în care s-a modifica actul sancționator.
Ulterior, prin sentința civilă nr. 3814/2012 pronunțată în cadrul aceluiași dosar, instanța a admis în parte cererea de lămurire și completare a dispozitivului sentinței civile nr. 11267/2011, dispunând restituirea sumei de 375 lei achitată cu titlu de amendă și respingând capătul de cerere referitor la neaplicarea tarifului de despăgubire.
Împotriva sentinței civile nr. 11267/2011 a formulat recurs, în termen legal, recurenta SC A.
I. S. solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței atacate în sensul admiterii capătului de cerere privind restituirea sumei de 375 lei achitată cu titlu de amendă și a exonerării de la plata tarifului de despăgubire.
În motivare s-a arătat că, deși în plângerea formulată, recurenta a solicitat restituirea amenzii în cuantum de 375 lei achitată în termenul de 48 de ore de la comunicarea procesului-verbal, precum și neaplicarea tarifului de despăgubire, instanța de judecată în considerentele hotărârii a reținut faptul că, recurenta a achitat amenda aplicata printr-un alt proces-verbal. Ori acesta fapt este o eroare, mai mult de atât pe Ordinul de plata nr. 51/_, depus în probațiune, apare menționat procesul-verbal care a făcut obiectul plângerii contravenționale.
Având în vedere faptul că s-a dispus înlocuirea sancțiune amenzii contravenționale cu avertisment, este evident că în consecință se impune restituirea sumei achitată cu titlu de amendă, ca urmare a modificării actului sancționator in acest sens .
De asemenea, în ceea ce privește tariful de despăgubire prevăzut de art. 8 alin.3si 3 ind.l
O.G. nr. 15/2002, se consideră necesar a se face mențiunea exonerării de la plata acestuia si nu a înlocuirii acestuia cu avertisment, cum în mod incorect a dispus instanța de fond.
Potrivit principiului de drept " non reformatio in pejus" nu se poate crea o situație mai grea celui care a declarat recurs.
În drept s-au invocat disp. art.304 art. 312 C.Pr. Civ., art. 8 alin.3 si 3 ind.l O.G. nr.
15/2002.
Ulterior pronunțării sentinței civile nr. 3814/2012 de completare a dispozitivului sentinței civile nr. 11267/2011, recurenta a depus o precizare a recursului în sensul că a solicitat a se lua act de renunțarea la judecata cererii privind restituirea sumei de 375 lei, precizând totodată că, în privința solicitării de exonerare de la plata tarifului de despăgubire, își întemeiază cererea pe prevederile art. II din Legea nr. 144/_ .
Tribunalul, examinând în baza prevederilor art.304 și art.3041Cod procedură civilă hotărârea atacată
atât prin prisma motivelor de recurs invocate cât și sub toate aspectele, constată că recursul declarat de recurentă este fondat, pentru considerentele ce urmează a fi expuse.
Obiectul demersului judiciar exercitat de recurentă este reprezentat, în limitele investirii instanței de recurs, de cererea de modificare a sentinței civile nr. 11267/2011, completată prin sentința civilă nr. 3814/2012 în privința modului de soluționare a cererii de exonerare de la plata tarifului de despăgubire formulată în cadrul plângerii contravenționale exercitate de petentă.
În acest sens, tribunalul reține că potrivit art. II din Legea nr. 144/_, "Tarifele de despăgubire prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările și completările ulterioare, aplicate și contestate în instanță până la data intrării în vigoare a prezentei legi, se anulează";.
Cum în cauză este întrunită ipoteza legală a art. II din Legea nr. 144/2012, mai sus citat, tariful de despăgubire fiind impus recurentei și contestat de aceasta anterior datei la care a intrat în vigoare Legea nr. 144/_, tribunalul urmează ca, în baza art. 304 pct. 9 raportat la art.312 alin.1 și alin. 3 C.pr.civ., să admită recursul declarat de recurentă împotriva sentinței civile nr. 11267/2011
2
completată prin sentința civilă nr. 3814/2012 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosar civil nr._ și, în consecință, va modifica în parte sentința civilă nr.3814/2012 de completare a sentinței civile nr. 11267/2011 în sensul că va dispune exonerarea petentei de la plata tarifului de despăgubire stabilit prin procesul verbal seria R 11 nr. 0192881 din_ ,emis de intimata C. -C. SA, menținându-se celelalte dispoziții ale sentințelor menționate.
Totodată, în temeiul prevederilor art. 246 C.pr.civ., aplicabile și în recurs conform prev. art. 316 C.pr.civ. cu trimitere la art. 298 C.pr.civ, tribunalul va lua act de renunțarea recurentei la judecarea capătului de cerere privind restituirea sumei de 375 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Ia act de renunțarea recurentei la judecarea capătului de cerere privind restituirea sumei de 375 lei.
Admite recursul declarat de recurenta S.C. A. I. S. , împotriva sentinței civile nr. 11267/2011 completată prin sentința civilă nr. 3814/2012 pronunțate de Judecătoria Bistrița în dosar nr._ și în consecință:
Modifică în parte sentința civilă nr.3814/2012 de completare a sentinței civile nr. 11267/2011 în sensul că dispune exonerarea petentei de la plata tarifului de despăgubire stabilit prin procesul verbal seria R 11 nr. 0192881 din_, emis de intimata C. -C. SA.
Menține celelalte dispoziții ale sentințelor menționate. Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi,_ .
PREȘEDINTE,
JUDECĂTORI,
A. P. M.
D.
E.
L.
L.
T. B.
GREFIER,
D. M.
Red/dact: MAP/HVA
_ /4 ex
Jud. fond: V. V.
3
