Sentința civilă nr. 1353/2013. Contencios. Despăgubire
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL B. -NĂSĂUD
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
SENTINȚA CIVILĂ NR . 1353 /2013Ședința publică din data de 26 iunie 2013 Tribunalul constituit din:
PREȘEDINTE: G. C. F., președinte secția I civilă GREFIER: V. V.
Pe rol fiind judecarea acțiunii în contencios administrativ și fiscal formulată de reclamanta SC R. N. S. Tiha B. împotriva pârâtei A. F. P. a comunei P. B., având ca obiect despăgubire - restituire taxă poluare.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă niciuna dintre părți. Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Se constată că prin cererea depusă la fila 37, înregistrată la data de_, reclamanta învederează instanței că renunță la judecarea cauzei.
Tribunalul rămâne în pronunțare cu cauza.
T R I B U N A L U L
Deliberând constată,
Prin acțiunea înregistrată la această instanță sub nr. de mai sus reclamanta SC R.
N. S. Tiha B.
a chemat în judecată pe pârâta A. F. P. P. B.
solicitând obligarea pârâtei la restituirea taxei pe poluare în cuantum de 19.336 lei și dobânda legală de la data solicitării și până la data restituirii efective, cu cheltuieli de judecată.
În motivare s-a arătat că reclamanta a achiziționat din Franța o autoutilitară pe care a înmatriculat-o în România la data de 8 mai 2009. Înscrierea în circulație a fost condiționată de plata unei taxe de poluare de 19.336 lei.
Această taxă este ilegală deoarece la 7 aprilie 2011 Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) în cauza C 402/2009 a decis că taxa pe poluare instituită prin OUG nr. 50/2008 și aplicată la prima înmatriculare a autovehiculelor în România este contrară dreptului Uniunii, prevederile sale neținând cont de vechimea mașinii sau de țara lor de proveniență.
Reglementarea instituită de dispozițiile din OUG nr. 50/2008 modificată contravine prevederilor dreptului din Uniunea Europeană (art. 25, 28, 90 din Tratat) și art. 148 din Constituție.
În sprijinul celor arătate mai sus vine și jurisprudența europeană, respectiv Hotărârea Curții Europene împotriva Poloniei din 18 ianuarie 2007 în cauza C-313/05 și Hotărârile Curții Europene împotriva Ungariei din 13 iulie 2006 în cauza C-333/05 și din data de 5 octombrie 2006 în cauza C-290/05. Aceste hotărâri au constatat că legile protecționiste impuse de Polonia, respectiv Ungaria contravin prevederilor Tratatului C.E. și au obligat statele la restituirea sumelor încasate sub acest titlu.
Art. 90 al Tratatului C.E. are ca scop asigurarea liberei circulații a mărfurilor între statele C.E., în condiții normale de concurență, prin eliminarea oricărei forme de protecție ce poate decurge din aplicarea unor impozite interne discriminatorii față de produsele ce provin din alte state membre. În consecință, prevederile art. 90 limitează libertatea statelor în materie fiscală de a restricționa libera circulație a mărfurilor prin interzicerea taxelor discriminatorii și protecționiste.
Potrivit reglementărilor în vigoare, taxa specială pentru autoturisme se datorează cu ocazia primei înmatriculări în România a unui autoturism sau autovehicul comercial. Cuantumul taxei speciale datorată bugetului statului se calculează conform prevederilor OUG nr. 50/2008 modificată, în funcție de capacitatea cilindrică, vechimea autovehiculului și alți coeficienți de corelare sau reducere a taxei prevăzuți în anexele speciale ale legii. Aspectul esențial ce determină caracterul discriminatoriu al taxei speciale pentru autovehicule constă în faptul că această taxă nu este percepută pentru autoturismele deja înmatriculate în România, fiind percepută numai pentru autoturismele înmatriculate în celelalte state membre ale U.E., reînmatriculate în România.
Diferența de aplicare a taxei introduce un regim juridic fiscal discriminatoriu pentru autovehiculele introduse în România din Uniunea Europeană în scopul reînmatriculării, în situația în care acestea au fost deja înmatriculate în țara de proveniență, în timp ce pentru reînmatricularea autovehiculelor înmatriculate deja în România, taxa nu se mai percepe.
În drept s-au invocat dispozițiile art. 16 și art. 148 al. 2 din Constituția României, art. 25, 28 și 90 al Tratatul U.E., OUG 50/2008 modificată și art. 274 C. proc.civ.
Pârâta, legal citată, prin întâmpinarea depusă la dosar în numele său de Direcția Generală a F. P. B. -Năsăud (f. 20), a solicitat respingerea ca neîntemeiată a acțiunii formulate.
În motivare s-a arătat că taxa achitată a fost stabilită de către organul fiscal în conformitate cu dispozițiile cuprinse în O.U.G. nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule și în Normele metodologice de aplicare.
Taxa pe poluare se plătește, conform art. 4 din O.U.G. nr. 50/2008, cu modificările și completările ulterioare, cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România și la repunerea în circulație a unui autovehicul după încetarea unei exceptări sau scutiri dintre cele la care se face referire la art. 3 si art. 9.
Taxa pe poluare se aplică nu numai autoturismelor rulate ci și autoturismelor noi produse în țară și în străinătate. Legea nu face nicio deosebire cu privire la vechimea sau proveniența autoturismelor, taxa de poluare fiind aplicabilă în situația în care autoturismul se înmatriculează pentru prima dată în România.
La baza instituirii taxei pe poluare a stat principiul "poluatorul plătește", principiu acceptat la nivelul Uniunii Europene, 16 state membre ale Uniunii Europene practicând o taxă care se percepe cu ocazia înmatriculării autovehiculelor (între care Ungaria, Grecia, Danemarca, Spania, Belgia, Olanda).
Cât timp această taxă nu este percepută pentru faptul că un autoturism traversează frontiera unui stat, ci pentru înregistrarea acestuia în vederea punerii în circulație, aceasta nu constituie o taxă vamală în sensul prevăzut de art. 25 din Tratat, astfel că nu se poate susține încălcarea acestui text legal.
Potrivit jurisprudenței Comunității Europene, art. 90 din Tratatul Constitutiv al Uniunii Europene, devenit art. 110 după consolidarea tratatului, este încălcat atunci când taxa aplicată produselor importate și taxa aplicată produselor naționale similare sunt calculate în baza unor criterii diferite.
CJCE a mai stabilit și că acest text de lege trebuie interpretat ca interzicând o taxă pe poluare percepută cu ocazia primei înmatriculări atât timp cât valoarea taxei, determinată exclusiv prin raportare la caracteristicile tehnice ale autoturismului și clasificarea din punct de vedere al poluării, este calculată fără a se lua în calcul deprecierea autoturismului, de o asemenea maniera încât, atunci când se aplică autoturismelor second hand importate din statele membre, aceasta excede valorii taxei incluse în valoarea reziduală a unor autoturisme second hand similare care au fost deja înregistrate în statul membru în care sunt importate.
Din analiza dispozițiilor cuprinse în O.U.G. nr. 50/2008 rezultă că determinarea taxei pe poluare se realizează pe baza unor criterii obiective (tipul motorului, capacitatea cilindrică) și clasificarea din punct de vedere al poluării, luându-se în considerare și deprecierea autoturismului, conform coeficienților descriși în anexa 4, astfel încât exigențele stipulate de CJCE sunt respectate.
Prin modificările aduse Codului fiscal de Legea nr. 343/2006 s-a respectat principiul neretroactivității legii, întrucât aceste acte normative nu puteau dispune referitor la autovehiculele anterior înmatriculate în România.
Regimul fiscal nu este unul discriminatoriu față de autoturismele rulate, înmatriculate și importate din Uniunea Europeană sau față de autoturismule noi produse în Uniunea Europeană și importate în România, întrucât taxa se aplică tuturor autovehiculelor care nu au mai fost înmatriculate în România, fie românești, fie străine.
Curtea Europeană de Justiție (CJCE) a arătat că o consecință a dreptului comunitar este aceea că statele membre pot să impună asupra mărfurilor precum autovehicule un sistem de taxă al cărei cuantum crește progresiv în conformitate cu un criteriu obiectiv.
Jurisprudența CJCE a stabilit constant că un sistem de impozitare a autovehiculelor este discriminatoriu față de autovehiculele de ocazie de import atunci când în calculul taxei nu se ia în considerare deprecierea reală a acestui autovehicul de import și în consecința i se impune o taxă mai mare decât valoarea reziduală a taxei rămase nearmonizată încorporată într-un autovehicul național similar. Însă, la stabilirea taxei pe poluare prevăzută de O.U.G. nr. 50/2008 se iau în calcul mai multe criterii obiective, printre care și deprecierea autoturismului.
Prin urmare, existența unei taxe pe poluare nu este contrară dispozițiilor comunitare, nefiind deci motive temeinice pentru a dispune restituirea sumei reprezentând taxa pe poluare achitată de reclamantă.
În ceea ce privește obligarea la plata dobânzii legale până la data restituirii efective s- a arătat că art. 9 din O. G. nr. 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie și penalizatoare pentru obligațiile bănești, precum și pentru reglementarea unor măsuri financiar - fiscale în domeniul bancar prevede că "dobânzile percepute sau plătite de Banca Națională a României, de instituțiile de credit, de instituțiile financiare nebancare și de Ministerul Finanțelor Publice, precum și modul de calcul al acestora se stabilesc prin reglementări specifice.
Ordinul nr. 1899/2004 pentru aprobarea procedurii de restituire si de rambursare a sumelor de la buget nu prevede acordarea de dobânzi decât în cazul în care cererea de rambursare/restituire nu a fost soluționată în termenul legal. Conform capitolului 1 pct. 1 și urm. din Ordinul nr. 1899/2004 restituirea sumelor de la buget se efectuează la cererea contribuabilului, în termen de 45 de zile de la data depunerii și înregistrării acesteia la organul fiscal.
Reclamanta a solicitat acordarea de dobânzi calculate de la data plății taxei pe poluare, însă în speță sunt incidente dispozițiile art. 1088 alin. 2 din Codul civil, dobânda cuvenindu-se din ziua introducerii cererii de chemare în judecată.
În privința cheltuielilor de judecată s-a arătat că nu se impune acordarea de cheltuieli de judecată, pârâta nefiind în culpă.
În drept s-au invocat dispozițiile art. 115-118 C.proc.civ
Prin cererea de chemare în garanție formulată de pârâtă, prin Direcția Generală a F.
P. B. -Năsăud (f. 26) s-a solicitat chemarea în garanție a Administrației F. pentru
M. și obligarea chematei în garanție la plata sumei solicitată de reclamantă și a cheltuielilor de judecată în ipoteza admiterii acțiunii principale.
În motivare s-a arătat că entitatea care încasează taxa este pârâta, însă destinatarul sumelor încasate este A. F. pentru M., conform art. 5 alin. 4 din OUG nr. 50/2008.
În drept s-au invocat dispozițiile art. 60 C.proc.civ.
La data de 25 iunie 2013 prin cerere scrisă depusă la dosar reclamanta a arătat că renunță la judecata acțiunii.
La termenul de judecată din 26 iunie 2013, tribunalul a invocat excepția netimbrării acțiunii.
Tribunalul apreciază că excepția primează manifestării de voință a reclamantei de a pune capăt judecății, întrucât instanța nu poate lua act de renunțarea la judecata unei cereri de chemare în judecată decât dacă este legal sesizată.
Ori, legala sesizare, presupune și achitarea taxelor judiciare de timbru legal datorate. Pentru aceste considerente instanța va analiza cu prioritate excepția netimbrării.
În această analiză tribunalul reține că la data de 22 ianuarie 2013 (f. 16) în sarcina reclamantei s-a stabilit în baza dispozițiilor art. 3 lit. m liniuța a doua-a din Legea nr. 146/1997 și art. 3 alin. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 32/1995 obligația de plată a taxei judiciare de timbru în cuantum de 39 lei și a timbrului judiciar de 3 lei, obligația stabilită în sarcina acesteia fiind-i comunicată la data de 24 ianuarie 2013 prin citația trimisă la sediul procesual ales (f. 18).
Ulterior, aceeași obligație i se comunică prin adresă atât la propriu sediu, cât și la sediul procesual ales (f. 30 - 32, 35 - 36), la data de 22 aprilie 2013 adresa de încunoștințare cu privire la obligația de plată fiind primită de titularul cabinetului de avocat la care reclamanta și-a ales sediul procesual (f. 32).
Potrivit art. 20 alin. 1 din Legea nr. 146/1997 și art. 35 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 146/1997, taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat.
Neîndeplinirea obligației de plată până la termenul stabilit se sancționează, conform art. 20 alin. 3 din Legea nr. 146/1997, cu anularea cererii.
Având în vedere faptul că până la termenul de judecată acordat - 26 iunie 2013 reclamanta nu a îndeplinit obligația stabilită în sarcina sa (de plată a timbrului judiciar și a taxei de timbru în contul bugetului local al unității administrativ-teritoriale în a cărei rază își are sediul), că nu a contestat în termen legal cuantumul taxei judiciare stabilite în sarcina sa deși a luat cunoștință de cuantumul taxelor stabilite prin persoana desemnată cu primirea actelor de procedură, tribunalul în baza dispozițiilor art. 20 alin. 3 din Legea nr. 146/1997, art. 35 alin. 5 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 146/1997 și art.
9 alin. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 32/1995 va anula ca netimbrată acțiunea formulată.
Nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.
Ca urmare a soluției de anulare a cererii, în baza art. 60 C.proc.civ., tribunalul va respinge ca neîntemeiată cererea de chemare în garanție formulată, reținând că pârâta nu a căzut în pretenții.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ș T E
Anulează ca netimbrată acțiunea civilă formulată de reclamanta SC R. N. S. Tiha
B.
, cu sediul procesual ales la cabinet avocat M. Ștefan, în B., strada Ion R. nr. 1, județul B. -Năsăud împotriva pârâtei A. F. P. P. B.
, cu sediul în comuna P. B., strada P. nr. 980, județul B. -Năsăud.
Respinge ca neîntemeiată cererea de chemare în garanție formulată de pârâta A.
F. P. P. B.
prin Direcția Generală a F. P. B. -Năsăud împotriva chematei în garanție A. F. pentru M.
, cu sediul în B., S. I. nr. 294, Corp A, sector 6.
Fără cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din data de 26 iunie 2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
G. C. F. V. V.
red. F.G.C./dact. F.G.C./5 exemplare _
