Sentința civilă nr. 250/2013. Contencios. Despăgubire
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL B. -NĂSĂUD
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 250/2013
Ședința publică din data de 01 Martie 2013 Tribunalul format din:
PREȘEDINTE: A. P. M. GREFIER I. D. M.
Pe rol fiind judecarea cauzei în contencios administrativ și fiscal formulată de reclamantul
M. V., împotriva pârâtei A. F. P. A C. P. BÂRGĂULUI, având ca obiect despăgubire restituire taxă poluare.
Cauza s-a judecat în fond la data de 22 februarie 2013, concluziile reclamantului fiind consemnate în scris prin încheierea de ședință de la acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre pronunțarea hotărârii fiind amânată, din lipsă de timp pentru deliberare, pentru data de azi 1 martie 2013.
T R I B U N A L U L
Deliberând, constată:
Prin acțiunea în contencios administrativ, ulterior extinsă, înregistrată sub nr. de mai sus, reclamantul M. V. a chemat în judecată pârâtele A. F. P. B. și A. F.
P. P. Bârgăului, solicitând obligarea pârâtelor la restituirea taxei de poluare, în sumă de 3599 lei, plus dobânda fiscală calculată de la data plății până la data restituirii efective.
În motivare se arată că reclamantul a achiziționat un autoturism second-hand dintr-un stat membru al Uniunii Europene pentru înmatricularea căruia a fost obligat să achite taxa solicitată prin acțiune.
A formulat cerere pentru restituirea acestei taxe, însă organul fiscal a refuzat, motivat de faptul că taxa s-a perceput legal.
Consideră că refuzul de a i se restitui suma achitată este nelegal, taxa percepută fiind contrară normelor comunitare, deoarece este destinată să diminueze introducerea în România a unor autoturisme deja înmatriculate într-un alt stat membru, orientând astfel cumpărătorii spre autoturisme second-hand deja înmatriculate în România. Astfel, se instituie o discriminare între mașinile identice, în funcție de locul unde a avut loc prima înmatriculare, în condițiile în care TUE interzice categoric astfel de discriminări. Rezultă că faptul generator al acestei taxe este prima înmatriculare pe teritoriul statului român.
Pârâta A. F. P. B.
a formulat întâmpinare
prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, arătând, în esență, că în înțelesul art. 6 din OUG nr. 50/2008, determinarea taxei de poluare se realizează, pe baza unor criterii - gen tipul motorului, capacitatea cilindrică și clasificarea din punct de vedere a poluării, or, conform anexei 4 a aceluiași act normativ rezultă că determinarea se face luându-se în considerare și deprecierea autoturismului.
Din analiza dispozițiilor comunitare invocate și a celor interne aplicabile în speță nu rezultă că ar exista o contradicție, o incompatibilitate între acestea.
Regimul fiscal aplicabil nu este unul discriminatoriu față de autoturismele rulate înmatriculate și importate din Uniunea Europeană sau față de autoturismele noi produse în UE și importate în România, întrucât taxa ce se achită cu ocazia primei înmatriculări în România este aceeași, indiferent de proveniență autovehiculului.
Prin urmare se apreciază că disp. cuprinse în OG nr. 50/2008 au fost adoptate în concordanță cu reglementările comunitare, cu prevederile actului de aderare, fără a fi încălcat
principiul discriminării fiscale, motiv pentru care se impune respingerea ca neîntemeiată a acțiunii reclamantului.
În drept s-au invocat disp. art. 115-118 Cod procedură civilă și toate actele normative și normele juridice enunțate.
De asemenea pârâta A. F. P. a mun. B. a formulat cerere de chemare în garanție a Administrației F. pentru M. solicitând obligarea chematei în garanție la restituirea sumei solicitate de reclamant, în cazul în care acțiunea introductivă va fi admisă, motivând că potrivit disp. art. 1, al.1 din OUG nr. 50/2008 taxa de poluare se constituie venit la bugetul F. pentru mediu și se gestionează de A. F. de M., în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului.
Chemata în garanție A. F. pentru M. nu a depus la dosar întâmpinare și nu și-a delegat reprezentat în instanță.
Cum la termenul de judecată din data de_, instanța a invocat, din oficiu, excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei AFP B., punând în discuția contradictorie a părților extinderea cadrului procesual față de AFP P. Bârgăului, reclamantul, prin nota depusă la fila 28 dosar, a solicitat admiterea acțiunii față de AFP P. -Bârgăului, entitate care a fost citată în cauză cu copie acțiune și extindere.
Pârâta AFP P. -Bârgăului, legal citată,
nu a formulat întâmpinare și nu și-a delegat reprezentat în fața instanței.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
La data de_, cu chitanța seria TS5 nr. 0444109, reclamantul M. V. a achitat suma de 3.599 lei, beneficiar fondul de M., reprezentând taxă de poluare stabilită prin decizia de calcul emisă de pârâta AFP P. -Bârgăului, în vederea înmatriculării în România a unui autoturism second-hand, aflat la prima înmatriculare în România, anterior fiind înmatriculat într-un alt stat membru UE, așa cum rezultă din înscrisurile depuse la dosar în dovedire.
După achitare, reclamantul a solicitat restituirea taxei sus menționate, pe care a apreciat-o ca fiind neconformă normelor instituite prin TCE, cerere înregistrată sub nr. 7225/_ la AFP P. - Bârgăului, aceasta fiind însă respinsă, iar refuzul de restituire exprimat în cuprinsul adresei nr. 8025 din_ emisă de entitatea menționată.
Instanța, examinând cu prioritate, conform prevederilor art. 137 C.pr.civ., excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei AFP B. , invocată din oficiu, reține că aceasta este întemeiată cu consecința respingerii acțiunii în contradictoriu cu pârâta AFP B. pentru lipsa calității procesuale pasive, întrucât, nefiind instituția care a procedat la calcularea taxei de poluare a cărei restituire se solicită, și nici cea care a exprimat refuzul de restituire contestat în prezenta cauză, din perspectiva prevederilor art. 33 C,.pr.fiscală, nu se impune soluționarea litigiului și în contradictoriu cu această entitate.
Pe fondul cauzei
, tribunalul reține că este unanim admis, atât în literatura de specialitate, cât și în practica judiciară internă și cea a C.J.C.E., că art. 90 din Tratat, actualmente art.110, produce efecte directe și ca atare creează drepturi individuale pe care jurisdicțiile statelor membre ale Uniunii le pot proteja.
Judecătorul național, ca prim judecător comunitar, are competența atunci când dă efect direct dispozițiilor art. 90 din Tratat să aplice procedurile naționale de așa manieră ca drepturile prevăzute de Tratat să fie deplin și efectiv protejate.
Cum România este stat membru al Uniunii începând cu data de 1 ianuarie 2007 sunt activate dispozițiile art. 148 alin. 2 din Constituția României conform cărora legislația comunitară cu caracter obligatoriu prevalează legii interne, iar conform alin. 4 din același articol jurisdicțiile interne garantează îndeplinirea acestor exigențe. Într-o atare ipoteză, revine jurisdicțiilor să elimine orice disfuncționalitate recunoscând particularilor drepturile prin aplicarea directă a Tratatului în așa fel încât acestei norme să i se recunoască și caracterul ei util.
Din perspectiva dreptului european, taxarea autovehiculelor este un domeniu nearmonizat, fiind evidențiat, ca atare și în nota de fundamentare a OUG nr.50/2008. Aceasta realitate juridică europeană are drept implicație la nivel național împrejurarea că fiecare stat membru își poate institui în mod independent propriul sistem de taxare. Cu toate acestea, articolul 90 din Tratatul de instituire
a Comunității Europene prevede că statele membre au obligația de a nu impune asupra unui produs din import o taxă în exces față de un produs autohton.
Taxarea autovehiculelor trebuie analizată în lumina unor principii generale de drept comunitar precum transparența, neutralitatea fiscală sau taxarea excesivă, criteriile obiective, caracter adecvat și proporțional sau poluatorul plătește.
Curtea Europeană de Justiție a arătat în mod constant că o consecință a dreptului comunitar actual este aceea că statele membre pot să impună asupra mărfurilor precum autovehiculele un sistem de taxă al cărei cuantum crește progresiv în conformitate cu un criteriu obiectiv.
Jurisprudența CJCE a stabilit constant că un sistem de impozitare a autovehiculelor este discriminatoriu față de autovehiculele de ocazie de import atunci când în calculul taxei nu se ia în considerare deprecierea reală a acestui autovehicul de import și, în consecință, i se impune o taxă mai mare decât valoarea reziduală a taxei rămase neamortizată încorporată într-un autovehicul național similar (a se vedea Decizia Curții de Justiție a Comunităților Europene în Cauza C-345/93 Nunes Tadeu, par. 20).
Cât privește o comparație cu privire la autovehiculele deja existente în parcul auto național, Curtea s-a pronunțat în sensul că o atare comparație nu este relevantă sub aspectul discriminării fiscale deoarece articolul 90 TCE nu este menit să împiedice un stat membru de a introduce taxe noi sau să schimbe cota sau baza de impunere a unor taxe deja existente. (A se vedea, Decizia Curții de Justiție a Comunităților Europene în Cauzele conexate C-290/05 si 333-05 Ăkos Nadasdi si Hona Nemeth, par. 49).
Potrivit art. 1 alin. 1 din OUG nr. 50/2008, ordonanța de urgență stabilește cadrul legal pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, denumită în continuare taxă, care constituie venit la bugetul F. pentru mediu și se gestionează de A. F. pentru M., în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului.
Din preambulul actului normativ rezultă că taxa a fost instituită în scopul asigurării protecției mediului prin realizarea unor programe și proiecte pentru îmbunătățirea calității aerului și pentru încadrarea în valorile limită prevăzute de legislația comunitară în acest domeniu, ținând cont de necesitatea adoptării de măsuri pentru a asigura respectarea normelor de drept comunitar aplicabile, inclusiv a jurisprudenței Curții de Justiție a Comunităților Europene. Diferența de aplicare a taxei pentru autovehicule aflate în situații comparabile (deja înmatriculate) instituie un tratament discriminatoriu, în defavoarea autoturismelor aduse din Uniunea Europeană în scopul reînmatriculării lor în România.
În sensul celor reținute, este și Hotărârea C.J.C.E. în cauza C-402, referitoare la compatibilitatea taxei de poluare instituită prin OG nr.50/5008 cu dreptul comunitar, hotărâre prin care Curtea a amintit că dreptul Uniunii interzice fiecărui stat membru să aplice produselor celorlalte state membre impozite interne mai mari decât cele care se aplică produselor naționale similare, această interdicție vizând garantarea neutralității depline a impozitelor interne față de concurența dintre produsele care se află deja pe piața internă și produsele din import.
Verificând dacă această taxă creează o discriminare indirectă între autovehiculele de ocazie importate și autovehiculele de ocazie similare prezente deja pe teritoriul național, Curtea a examinat în primul rând dacă această taxă este neutră față de concurența dintre vehiculele de ocazie importate și vehiculele de ocazie similare, înmatriculate anterior pe teritoriul național și supuse, cu ocazia acelei înmatriculări, taxei în cauză. Apoi, Curtea a examinat neutralitatea acestei taxe între vehiculele de ocazie importate și vehiculele de ocazie similare care au fost deja înmatriculate pe teritoriul național înainte de intrarea în vigoare a taxei, respectiv la 1 iulie 2008.
În ceea ce privește primul aspect al neutralității taxei, Curtea a amintit că există o încălcare a dreptului Uniunii atunci când valoarea taxei aplicate unui vehicul de ocazie importat depășește valoarea reziduală a taxei încorporate în valoarea vehiculelor de ocazie similare deja înmatriculate pe teritoriul național. În această privință, Curtea a constatat că reglementarea română este conformă cu dreptul Uniunii întrucât ia în considerare, la calcularea taxei de înmatriculare, deprecierea vehiculului și asigură astfel că această taxă nu depășește valoarea reziduală încorporată în valoarea
vehiculelor de ocazie similare care au fost înmatriculate anterior pe teritoriul național și au fost supuse acestei taxe cu ocazia înmatriculării lor.
În schimb, în ceea ce privește al doilea aspect al neutralității taxei, Curtea a constatat că reglementarea română are ca efect faptul că vehiculele de ocazie importate și caracterizate printr-o vechime și uzură importante sunt supuse - în pofida aplicării unei reduceri substanțiale a valorii taxei care ține seama de deprecierea lor - unei taxe care se poate apropia de 30% din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o astfel de sarcină fiscală.
Astfel, reglementarea respectivă are ca efect descurajarea importului și punerii în circulație în România a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre.
Or, chiar dacă dreptul Uniunii nu împiedică statele membre să introducă impozite noi, acesta obligă fiecare stat membru să aleagă taxele aplicate autovehiculelor și să le stabilească regimul astfel încât acestea să nu aibă ca efect favorizarea vânzării vehiculelor de ocazie naționale și descurajarea, în acest mod, a importului de vehicule de ocazie similare.
Cum această decizie este obligatorie, în egală măsură, pentru celelalte instanțe naționale care sunt sesizate cu o problemă similară, pentru considerentele expuse, tribunalul va obliga pârâta A.
F. P. P. Bârgăului să restituie reclamantului suma de 3.599 lei reprezentând taxă de poluare pentru autovehicule, ca urmare a constatării nelegalității refuzului de restituire, exprimat prin adresa nr. 8025/_ emisă de această pârâtă.
Referitor la obligația de plată a dobânzii, tribunalul constată că reclamantul a achitat taxa de poluare și a solicitat obligarea pârâtei la plata dobânzii potrivit art. 124 Cod procedură fiscală.
Încasarea nelegală a unei taxe produce un prejudiciu prin lipsirea de respectiva sumă de bani pentru perioada cuprinsă între data încasării taxei și data restituirii efective. Normele speciale din materia dreptului fiscal nu reglementează acoperirea acestui prejudiciu, situație în care devin incidente normele dreptului comun. Nu se poate accepta aplicarea prin analogie a dispozițiilor art. 124 alin. 2 raportat la art. 120 alin. 6 și art. 117 Cod procedură civilă deoarece este vorba despre norme de excepție, de strictă interpretare și aplicare doar la situația pe care o reglementează.
Cum însă reclamantul nu a solicitat acordarea dobânzii legale, iar instanța nu poate acorda altceva decât s-a solicitat, urmează a respinge acest capăt de cerere.
Se va respinge cererea de chemare în garanție formulată de AFP B. împotriva A. F. Pentru M. , ca neîntemeiată, în condițiile în care nu această pârâtă a căzut în pretenții prin obligarea la restituirea sumelor pretinse de reclamant, acțiunea împotriva acestei pârâte respingându-se, ca fiind formulată față de o persoană fără calitate procesuală pasivă.
Totodată, pârâta AFP P. -Bârgăului, obligată prin prezenta hotărâre la restituirea taxei pe poluare, nu a formulat cerere de chemare în garanție a AFM.
Cheltuieli de judecată nu s-u solicitat în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a A. F. P. B. invocată de pârâtă și, în consecință, respinge acțiunea formulată de reclamant în contradictoriu cu această pârâtă pentru lipsa calității procesuale pasive.
Admite, în parte, acțiunea formulată și extinsă de reclamantul M. V., cu domiciliul în loc. B. -Bârgăului, str. P., nr. 495A, jud. B. -Năsăud, în contradictoriu cu pârâta A.
F. P. P. Bârgăului,
cu sediul în P. Bârgăului, str. Principală, nr. 980, jud. B. - Năsăud.
Obligă pârâta A. F. P. P. Bârgăului să restituie reclamantului suma de
3.599 lei reprezentând taxă de poluare pentru autovehicule, ca urmare a constatării nelegalității refuzului de restituire, exprimat prin adresa nr. 8025/_ emisă de această pârâtă.
Respinge cererea reclamantului de obligare a pârâtei la plata dobânzii fiscale.
Respinge cererea de chemare în garanție formulată împotriva Administrației F. pentru
M.
, cu sediul în B., S. I., nr. 294, corp A, sector 6 de către pârâta A. F.
B. .
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședință publică, azi,_ .
PREȘEDINTE, GREFIER,
P. M. I. D. M.
Red/dact: MAP/HVA
_ /4ex
