Sentința civilă nr. 1358/2013. Contencios. Despăgubire
Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL B. -N.
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
SENTINȚA C I V I L Ă Nr. 1358/2013 Ședința publică de la 27 Iunie 2013 Tribunalul format din:
PREȘEDINTE: L. M. V., judecător
GREFIER: C. M.
Pe rol fiind pronunțarea acțiunii în contencios administrativ și fiscal, formulată de reclamanta S. F. S., în contradictoriu cu pârâta A. F. P. PENTRU C. M. A J. B. -N., și chemata în garanție A. F. PENTRU M., având ca obiect despăgubire restituire taxă poluare împotriva deciziei numărul
La apelul nominal făcut în ședință nu se prezintă nimeni. Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care .
Cauza s-a judecat la termenul din 6 iunie 2013, concluziile și susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată care face parte integrantă din prezenta sentință civilă.
T R I B U N A L U L
Deliberând constată:
Prin acțiunea înregistrată la această instanță sub nr. de mai sus reclamanta S.C.
F. SA
a chemat în judecată pe pârâta A. F. P. pentru C.
M. B. -N.
solicitând obligarea pârâtei la restituirea taxei pe poluare în cuantum de 9355 lei și la plata dobânzii legale începând cu data plății și până la data restituirii, cu cheltuieli de judecată.
În motivare s-a arătat că reclamanta a cumpărat un autovehicul vechi și a achitat taxa de poluare a cărei restituire o solicită.
Se apreciază că perceperea taxei și condiționarea înmatriculării în România a unui vehicul de plata taxei este contrară normelor comunitare.
În esență se susține că perceperea acestei taxe încălcă principiul nediscriminării produselor importate cu produsele interne atât timp cât pentru un autoturism deja înmatriculat în România nu se percepe această taxă la achiziționarea vehiculelor din România, deja înmatriculate în țară.
OUG nr. 50/2008 contravine art. 90 par. l din Tratatul de instituire a Comunității Europene, respectiv art. 110 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), interpretat de CJUE în cauza Tatu împotriva României, C— 402/09, conform căruia "niciun stat membru nu aplică direct sau indirect produselor altor state membre impozite interne de orice natură mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare. De asemenea niciun stat membru nu aplică produselor altor state membre impozite interne de natură să protejeze indirect alte sectoare de producție.
Potrivit art. 148 din Constituția României prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum și celelalte reglementări comunitare au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, iar autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actul aderării și din alin 2.
Prin Deciziile pronunțate de CJE în cauzele Costa/Enel (1964) și Simmenthal (1976) CJE s-a statuat că judecătorul național este obligat să aplice normele comunitare în mod direct dacă acestea contravin normelor interne.
În drept s-au invocat dispozițiile art. 110, art. 90 paragraful 1 din TCE, art. 15, 148 din Constituție, art. 124, art. 205-207 din OG nr. 92/2003, art. 119.1 din Normele metodologice de aplicare a OG nr. 92/2003, Legea nr. 554/2004.
Pârâta, legal citată, prin întâmpinarea depusă la dosar (f. 10-11) a solicitat respingerea ca neîntemeiată a acțiunii formulate și în consecință menținerea taxei pe poluare achitată de reclamantă ca fiind legal percepută și încasată.
În motivare s-a arătat că taxa achitată a fost stabilită de către organul fiscal în conformitate cu dispozițiile cuprinse în O.U.G. nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule și în Normele metodologice de aplicare.
Taxa pe poluare se plătește, conform art. 4 din O.U.G. nr. 50/2008, cu modificările și completările ulterioare, cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România și la repunerea în circulație a unui autovehicul.
Taxa pe poluare se aplică nu numai autoturismelor rulate, ci și autoturismelor noi produse în țară și în străinătate. Legea nu face nicio deosebire cu privire la vechimea sau proveniența autoturismelor, taxa de poluare fiind aplicabilă în situația în care autoturismul se înmatriculează pentru prima dată în România.
La baza instituirii taxei stă principiul poluatorul plătește.
Cât timp această taxă nu este percepută pentru faptul că un autoturism traversează frontiera unui stat, ci pentru înregistrarea acestuia în vederea punerii în circulație, aceasta nu constituie o taxă vamală în sensul prevăzut de art. 25 din Tratat, astfel că nu se poate susține încălcarea acestui text legal.
CJCE a stabilit că acest text de lege trebuie interpretat ca interzicând o taxă pe poluare percepută cu ocazia primei înmatriculări atât timp cât valoarea taxei, determinată exclusiv prin raportare la caracteristicile tehnice ale autoturismului și clasificarea din punct de vedere al poluării, este calculată fără a se lua în calcul deprecierea autoturismului, de o asemenea manieră încât, atunci când se aplică autoturismelor second hand importate din statele membre, aceasta excede valoarea taxei incluse în valoarea reziduală a unor autoturisme second hand similare care au fost deja înregistrate în statul membru în care sunt importate.
Din analiza dispozițiilor cuprinse în O.U.G. nr. 50/2008 rezultă că determinarea taxei pe poluare se realizează pe baza unor criterii obiective (tipul motorului, capacitatea cilindrică) și clasificarea din punct de vedere al poluării, luându-se în considerare și deprecierea autoturismului, conform coeficienților descriși în anexa 4, astfel încât exigențele stipulate de CJCE sunt respectate.
Prin urmare, existența unei taxe pe poluare nu este contrară dispozițiilor comunitare, nefiind deci motive temeinice pentru a dispune restituirea sumei reprezentând taxa pe poluare achitată de reclamantă.
Art. 9 din OUG nr. 13/2011 privind dobânda legală renumeratorie și penalizatoare pentru obligațiile bănești, precum și pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar prevede: "dobânzile percepute sau plătite de Banca Națională a României, de instituțiile de credit, de instituțiile financiare
nebancare și de Ministerul Finanțelor Publice, precum și modul de calcul al acestora se stabilesc prin reglementări specifice";. Reclamantul a solicitat acordarea de dobânzi calculate de la data plății taxei de poluare, însă consideră că în speță sunt incidente dispozițiile art. 1088 alin.2 Cod civil, dobânda cuvenindu-se din ziua introducerii cererii de chemare în judecată. Mai arată că această soluție se impune față de modificările aduse prin OG nr. 13/2011.
În privința cheltuielilor de judecată pârâta a apreciat că nu se impune acordarea lor, în opinia sa neputând a fi reținută vreo culpă în sarcina sa.
În drept s-au invocat dispozițiile art. OUG nr, 50/2008, ale Ordinului nr.
1899/2004.
Prin cererea de chemare în garanție formulată de pârâtă (f. 12) prin Direcția Generală a F. P., s-a solicitat chemarea în garanție a Administrației F. pentru M. și obligarea chematei în garanție la plata sumei solicitată de reclamantă și a cheltuielilor de judecată în ipoteza admiterii acțiunii principale.
În motivare s-a arătat că entitatea care încasează taxa este pârâta, însă destinatarul sumelor încasate este A. F. pentru M., conform art. 5 alin. 4 din OUG nr. 50/2008.
În drept s-au invocat dispozițiile art. 1 alin. 1, art. 5 alin. 1 din OUG nr.
50/2008.
Potrivit prevederilor art. 3 lit. "m"; teza a II-a din Legea nr. 146/1997 modificat și art. 3 alin.1 din OG nr. 32/1995, reclamantei i s-a pus în vedere în mai multe rânduri să timbreze cererea de chemare în judecată cu taxă de timbru de 39 lei și timbru judiciar de 0,30 lei, sub sancțiunea anulării cererii.
Dovada înștiințării repetate a reclamantului se află la (f.8, 14 și 17).
În cele din urmă, prin adresa depusă la dosar de către avocatul ales al reclamantei (f.19), s-a solicitat anularea acțiunii civile ca netimbrată.
Având în vedere manifestarea de voință a reclamantei dar și faptul că nu a fost îndeplinită obligația stabilită în sarcina sa, aceea de a timbra cererea, situație în care devin incidente prevederile art. 20 alin.3 din Legea nr. 146/1997 modificat, tribunalul va dispune anularea ca netimbrată a cererii de chemare în judecată.
Pârâta nu a solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ș T E
Anulează ca netimbrată cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta SC"F. "SA , cu sediul în comuna Maieru, loc. A. nr. 59 jud. B.
-N., împotriva pârâtei A. F. P. pentru C. i M. a județului
B. -N. cu sediul în B., str. 1 D. nr. 6-8 jud. B. -N. . Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE, GREFIER,
L. M. V. C. M.