Sentința civilă nr. 2186/2013. Contencios. Obligația de a face
| Comentarii |
|
Dosar nr. _
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Cod operator de date cu caracter personal 3184 aflate sub incidența Legii nr. 677/2001
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 2186/2013
Ședința publică de la 08 Februarie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE O. -C. T.
Grefier G. P.
S-a luat spre examinare, cererea în contencios administrativ promovată de către reclamantul P. I. S. în contradictoriu cu pârâta I. P. J.
C. - S. PUBLIC C. R. P. DE C. ȘI ÎNMATRICULARE A V. având ca obiect obligație de a face..
La apelul nominal făcut în ședința publică la ordine, a răspuns reprezentantul reclamantului, avocat Feier A. I. ela în substituirea avocat N. A.
care depune delegația la dosar, lipsind părțile. Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează faptul că prezenta cauză se află la primul termen de judecată pentru care au fost legal citate părțile, cererea fiind timbrată inițial cu 39 lei și 0,3 lei timbru judiciar- f.2, iar copia acțiunii și actele anexe a fost comunicată pârâtului, potrivit dovezilor de la filele 16-17 dosar; la data de 24 ianuarie 2013, reclamantul a depus la dosar dovada îndeplinirii procedurii prealabile, f.18-19, după care:
Tribunalul, constată faptul că prezenta cerere este legal timbrată, acțiunea și actele anexe au fost comunicate și nu s-a depus întâmpinare.
Reprezentantul reclamantului arată că nu are alte cereri.
Nemaifiind alte cereri sau excepții prealabile, Tribunalul declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul în susținerea acțiunii.
Reprezentantul reclamantului solicită instanței a admite acțiunea astfel cum a fost formulată cu cheltuieli de judecată.
Tribunalul reține cauza în vederea pronunțării.
T R I B U N A L U L
Asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată sub numărul de mai sus la data de 10 D. 2012,
reclamantul P. I. S. în contradictoriu cu pârâta I. P. J. C. - S. PUBLIC C. R. P. DE C. ȘI
ÎNMATRICULARE A V. a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună obligarea pârâtei la înmatricularea autoturismului proprietate personală fără plata taxei de poluare.
În motivarea cererii
, reclamantul a prezentat pe larg argumentele pentru care, în opinia sa, dispozițiile legale care instituie obligația de plată a taxei de poluare sunt neconforme cu normele europene în materia taxării, arătând motivele pentru care consideră că taxa de poluare este discriminatorie și încalcă art.90 din TCE și citând practica europeană relevantă.
În dovedirea celor susținute, reclamantul a depus copii ale următoarelor înscrisuri: actele de identificare ale autoturismului, corespondența purtată cu pârâta, actul prin care a dobândit autoturismul, dovada înmatriculării anterioare într-un stat membru UE.
Pârâtul deși legal citat, nu și-a delegat un reprezentant în instanță și nici nu și-a formulat în scris poziția procesuală.
Analizând acțiunea prin prisma motivelor de fapt și de drept invocate, precum și a dispozițiilor legale incidente în materie, tribunalul reține următoarele:
Reclamantul deține un autoturism marca SEAT TIP IBIZA, număr de identificare VSSZZZ6KZTR096577, anterior înmatriculat într-un stat membru UE, iar pentru înmatricularea în România i s-a pus în vedere să achite, în temeiul OUG 50/2008, o taxă de poluare.
Reclamantul a solicitat înmatricularea autoturismului său fără plata acestei taxe, cerere ce i-a fost respinsă pentru neplata taxei de poluare.
Instanța constată că, prin hotărârea preliminară pe care Curtea de Justiție a Uniunii Europene a pronunțat-o la data de 7 aprilie 2011 în cauza I. T. c. Statul Român, s-a decis că dreptul Uniunii se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională. În esență, Curtea a constatat că reglementarea română are ca efect faptul că vehiculele de ocazie importate și caracterizate printr-o vechime și o uzură importante sunt supuse - în pofida aplicării unei reduceri substanțiale a valorii taxei care ține seama de deprecierea lor - unei taxe care se poate apropia de 30% din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în nici un fel grevate de o astfel de sarcină fiscală.
În aceste condiții, reglementarea respectivă are ca efect descurajarea importului și punerii în circulație în România a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre. Or, chiar dacă dreptul Uniunii nu împiedică statele membre să introducă impozite noi, acesta obligă fiecare stat membru să aleagă taxele aplicate autovehiculelor și să le stabilească regimul astfel încât acestea să nu aibă ca efect favorizarea vânzării vehiculelor de ocazie naționale și descurajarea, în acest mod, a importului de vehicule de ocazie similare.
Interpretarea pe care Curtea, în exercitarea jurisdicției conferite de art. 267 TFUE, o dă unei norme de drept european, clarifică sau definește, acolo unde este necesar, înțelesul și întinderea acestei norme așa cum aceasta trebuie înțeleasă sau ar fi trebuit să fie înțeleasă și aplicată de la data intrării ei în vigoare, deci încă de la data de_ .
Deși cauza T. privește incompatibilitatea cu art.110 TFUE a taxei de poluare percepute în temeiul OUG 50/2008 în forma sa inițială, aplicabilă în perioada 1 iulie 2008 - 14 decembrie 2008, iar în speță s-a solicitat obligarea la înmatricularea autoturismului fără achitarea taxei de poluare conform OUG 50/2008 în forma în vigoare la data formulării cererii, respectiv_, instanța constată că aceasta nu diferă de forma inițială a ordonanței decât sub aspectul cuantumului taxei de poluare, majorat semnificativ. Prin urmare, rațiunile care au stat la baza pronunțării hotărârii preliminare în cauza T. sunt pe deplin aplicabile și în această ipoteză, concluzia neputând fi decât incompatibilitatea cu art.110 TFUE.
Având în vedere considerentele expuse, instanța apreciază că taxa pe care reclamantul este obligat a o achita pentru înmatricularea autoturismului său apare ca fiind neconformă cu art.110 din TFUE, motiv pentru care va admite cererea reclamantului.
În baza art.274 Cod procedură civilă, tribunalul va obliga pârâta aflată în culpă procesuală să plătească reclamantului suma de 304,3 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată parțiale, reprezentând taxă timbru, timbru judiciar și 300 lei onorariu avocat diminuat, sumă pe care instanța o apreciază ca fiind proporțională cu complexitatea cauzei și munca prestată de către avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE
Admite cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul P. I. S.
, cu domiciliul procesual ales în C. -Napoa, bl. 21 D. 1989, nr. 57, ap. 3 jud.
, în contradictoriu cu pârâta I. P. J. C. - S. PUBLIC C.
R. P. DE C. ȘI ÎNMATRICULARE A V. cu sediul în C. -Napoca, B- dul 21 D. 1989 nr. 48, jud. C. .
Obligă pârâta la înmatricularea autoturismului marca SEAT TIP IBIZA, număr de identificare VSSZZZ6KZTR096577, fără plata taxei de poluare.
Obligă pârâta la plata către reclamant a sumei de 304,3 lei reprezentând cheltuieli de judecată parțiale.
Definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică de la 08 Februarie 2013
Președinte,
O. -C. T.
Grefier,
G. P.
G.P. 25 Februarie 2013
