Sentința civilă nr. 2667/2013. Contencios. Obligația de a face
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL B. -NĂSĂUD
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
SENTINȚA C I V I L Ă Nr. 2667/2013
Ședința publică din 20 Decembrie 2013 Tribunalul format din:
PREȘEDINTE: B. | L. | T. |
GREFIER: H. | G. |
Pe rol fiind pronunțarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamantul N.
- T. E.
împotriva pârâtei I. P. - S. P. C. pentru E. și E. P.
,
având ca obiect obligația de a face.
Dezbaterea asupra fondului a avut loc în ședința publică din 12 decembrie 2013, concluziile părții prezente a fost consemnată în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, iar completul de judecată având nevoie de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea pentru termenul din_, pentru când:
T R I B U N A L U L
Deliberând, constată:
Prin cererea înregistrată sub nr. de mai sus, reclamantul N. - T. E. în contradictoriu cu pârâta I. P. - S. P. C. pentru E. și E. P. S. a solicitat prelungirea pașaportului expirat, începând cu data în care o sentință judecătorească favorabilă devine definitivă și executorie, pe o perioadă de cel puțin zece ani, suportarea de către stat a cheltuielilor legate de prelungirea pașaportului și suportarea de către stat a cheltuielilor de judecată.
În motivare s-a arătat că reclamantul se află în posesia unui pașaport expirat și a solicitat prelungirea acestuia la Direcția Pașapoarte B. .
Din cele două adrese emise de parata reiese clar faptul că există posibilitatea ca anumite tipuri de pașapoarte să fie prelungite, iar altele nu, lucru care contravine articolului 16 din Constituția României, care spune limpede că toți cetățenii sunt egali în fața legii. Cu alte cuvinte, nu este posibil ca, de exemplu, unui diplomat să îi fie prelungit pașaportul, iar unui cetățean "simplu" nu.
Din punctul de vedere al reclamantului, decizia Direcției Pașapoarte B. îi încalcă atât drepturile economice, cât și pe cele religioase. Din moment ce prelungirea pașapoartelor nu a constituit o problemă până în prezent și chiar autoritățile emitente au prevăzut în pașaport posibilitatea ca acesta să fie prelungit, nu există nici o justificare de a-i solicita reclamantului renunțarea la un drept absolut firesc și anume acela ca pașaportul să îi fie prelungit. In caz contrar, reclamantul ar fi obligat să plătească o sumă de bani nejustificată și abuzivă. Dincolo de această încălcare a drepturilor economice, este cunoscut faptul că noile pașapoarte, altele decât cele temporare, sunt biometrice. Și aici există o discriminare clară, pașapoartele temporare fiind mai scumpe decât cele eliberate pe o perioadă mai lungă. Documentele biometrice încalcă mai multe articole din Constituția României, cum ar fi, de exemplu, articolul 29, care se referă la libertatea conștiinței. Dincolo de acest fapt deosebit de grav, informațiile stocate în pașaport pot fi oricând modificate și copiate de către persoane neautorizate, rezultând consecințe dezastruoase.
Reclamantul solicită S. ui C. P. pentru E. P. S. să specifice dacă are cunoștință despre unul sau mai multe cazuri în care, după intrarea în vigoare, la data de_, a legii cu numărul 248/2005, unuia sau mai multor cetățeni "simpli" li s-a prelungit pașaportul expirat. Dacă răspunsul este afirmativ, s-ar constata iar încălcarea articolului 16 din Constituția României.
Din motivele enumerate mai sus, solicita prelungirea pașaportului expirat, începînd cu data în care o sentință judecătorească favorabilă devine definitivă și executorie, pe o perioadă de cel
1
puțin zece ani, suportarea de către stat a cheltuielilor legate de prelungirea pașaportului și a cheltuielilor de judecată.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin adresa nr. II/e/10952 emisa de parata la data de_ ca urmare a solicitarii reclamantului de prelungire a pasaportului, s-a comunicat acestuia ca nu se poate da curs solicitarii, deoarece la data la care a fost eliberat pasaportul reclamantului, respectiv_, eliberarea acestor documente se facea potrivit OG nr. 65/1997 care la art. 5 prevedea ca pasaportul se elibereaza cu o valabilitate initiala de 5 ani, care poate fi prelungita o singura data, fara a se putea depasi 10 ani de la data emiterii. Insa, la data de_, a intrat in vigoare HG nr. 460/2001 privind punerea in circulatie a noilor tipuri de pasapoarte romanesti care, la art. 1 alin. 1 prevedea urmatoarele: "; Se stabilesc noile tipuri de pasapoarte romanesti prezentate in anexele nr. 1-5";, iar la art. 2 alin. 2 se stipula ca: " Valabilitatea pasapoartelor prevazute la alin. 1 nu se mai prelungeste dupa punerea in circulatie a noilor tipuri de pasapoarte.";
Raportat la aceste dispozitii legale, parata a apreciat ca pasaportul reclamantului nu poate fi prelungit, acesta fiind de tipul celui prevazut la art. 1 din actul normativ mentionat.
Prin adresa nr. II/E/13276 emisa de parata la data de_ la solicitarea reclamantului, s-au reiterat mentiunile din adresa anterioara si, in plus, s-a specificat ca HG nr. 460/2001 nu a abrogat OG nr. 65/1997, acesta fiind motivul pentru care, la data eliberarii pasaportului reclamantului, erau in vigoare si se aplicau ambele acte normative. S-a mai mentionat ca la data de_ a intrat in vigoare Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor romani in străinătate, act normativ care a abrogat OG nr.65/1997 si implicit posibilitatea de prelungire a valabilității pașapoartelor, noul act normativ prevăzând posibilitatea eliberării a doua tipuri de pașaport ( pașaport simplu electronic cu valabilitate de 3 sau 5 ani si pașaport simplu temporar cu valabilitate de 1 an) a caror valabilitate nu mai poate fi prelungita.
Analizând dispozițiile legale incidente in speță, respectiv art. 5 din OG nr. 65/1997 privind regimul pașapoartelor in România; art.1 si art. 2 din HG nr. 460/2001 privind punerea in circulatie a noilor tipuri de pașapoarte românești si ale art. 54 din Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor romani in străinătate, tribunalul constata ca refuzul paratei de a-i prelungi reclamantului valabilitatea pașaportului eliberat la data de_ este legal.
Astfel, conform art. 5 din OG nr. 65/1997 privind regimul pașapoartelor in România
"Pașaportul se eliberează cu o valabilitate inițială de 5 ani, care poate fi prelungita o singura data, fără a se putea depăși 10 ani de la data emiterii.";
Potrivit art.1 si art. 2 din HG nr. 460/2001 privind punerea in circulație a noilor tipuri de pașapoarte românești: "ART. 1
) Se stabilesc noile tipuri de pașapoarte românești prezentate în anexele nr. 1 - 5.
Punerea în circulație a noilor tipuri de pașapoarte se face de autoritățile abilitate prin lege, după epuizarea stocului existent la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.
ART. 2
Pașapoartele eliberate până la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, aflate asupra deținătorilor, vor fi retrase treptat din circulație.
Valabilitatea pașapoartelor prevăzute la alin. (1) nu se mai prelungește după punerea în circulație a noilor tipuri de pașapoarte.";
La data de_ a intrat in vigoare Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor romani in străinătate, act normativ care a abrogat OG nr.65/1997 privind regimul pașapoartelor in România aprobata cu modificări prin Legea nr. 216/1998, cu modificările si completările ulterioare, precum si orice alte dispoziții contrare, " cu următoarele excepții: a) HG nr. 460/2001 privind punerea in circulație a noilor tipuri de pașapoarte românești, cu modificările ulterioare…";
Rezulta ca, la data solicitării reclamantului de prelungire a pașaportului eliberat la data de_, era in vigoare HG nr. 460/2001 privind punerea in circulație a noilor tipuri de pașapoarte românești, ce conține dispoziții exprese in sensul ca valabilitatea pașapoartelor eliberate pana la data intrării in vigoare a prezentei hotărâri nu se mai prelungește după punerea in circulație anoilor tipuri de pașapoarte,
cele eliberate anterior urmând sa fie retrase treptat din circulație ( cu mențiunea ca noile tipuri de pașapoarte prevăzute in anexele 1-5 au fost puse in circulație numai după epuizarea stocului existent la data intrării in vigoare a HG nr. 460/2001).
2
Raportat la considerentele de fapt si de drept mai sus relevate, tribunalul apreciază ca nu există un refuz nejustificat al pârâtei de a soluționa cererea reclamantului, in sensul art. 2 litera i din Legea nr. 554/2004, astfel ca va respinge, ca neîntemeiată, acțiunea reclamantului, precum si cererea acestuia de acordare a cheltuielilor de judecata.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE
Respinge, ca neîntemeiată, acțiunea formulată de reclamantul N. - T. E., domiciliat în B., str. Ion S., bl. D, sc.B, ap. 26, jud. B. -Năsăud, CNP 1., împotriva pârâtei I.
P. - S. P. C. pentru E. și E. P. S.,
cu sediul în B., P. P.
R., nr. 1, jud. B. -Năsăud.
Respinge, ca neîntemeiată, cererea reclamantului de acordare a cheltuielilor de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Cererea de recurs se depune la Tribunalul B. -Năsăud sub sancțiunea nulității.
Pronunțată azi,_, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.
PREȘEDINTE, | GREFIER, | |
B. L. | T. | G. H. |
Red/dact: BLT/HVA
_ /4ex
3
