Sentința civilă nr. 2847/2013. Contencios. Anulare act administrativ
| Comentarii |
|
Dosar nr. _
Cod operator de date cu caracter personal 3184
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI A. SOCIALE
SENTIN ȚA CIVIL Ă NR. 2847/2013
Ședința publică din data de 18 februarie 2013 Instanța constituită din:
Președinte: A. G. C. Grefier O. -R. L.
Pe rol fiind pronunțarea asupra cererii formulate de reclamantul M. A. G. în contradictoriu cu pârâta C. DE A. DE S. A J. C., având ca obiect anulare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care se constată că la data de_, prin serviciul registratură al instanței, reclamantul a depus la dosarul cauzei concluzii scrise.
Mersul dezbaterilor și susținerile părților cu ocazia dezbaterii pe fond a cauzei au fost consemnate în încheierea ședinței publice din data de_, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
I N S T A N Ț A
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr. de mai sus, reclamantul M. A. G. a solicitat în contradictoriu cu pârâta C. de A. de S. a județului C. să se dispună anularea Deciziei nr. 414/_ emisă de pârâtă și a penalităților în sumă de 11.765 lei, precum și suspendarea Deciziei nr. 414/_ .
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că a desfășurat activități independente dar are și calitatea de angajat în cadrul Institutului Inimii, de unde i se virează contribuția lunar, respectiv că a achitat suma de 21.263 lei și că nu se impune plata de majorări, dobânzi sau penalități de întârziere.
Prin întâmpinarea formulată (filele 16-19), pârâta C. de A. de S. a județului
C. a solicitat respingerea acțiunii ca netemeinică și a arătat că în conformitate cu prevederile Legii nr.95/2006, persoana asigurată are obligația plății unei contribuții bănești lunare pentru asigurările de sănătate iar această contribuție se aplică și asupra veniturilor impozabile realizate de persoanele care desfășoară activități independente care se supun impozitului pe venit. Pârâta a mai arătat că după semnarea protocolului încheiat între
C.N.A.S. și A.N.A.F., pârâta a fost abilitată să emită decizii de impunere privind obligațiile de plată la FNUASS, în baza informațiilor primite, astfel că s-a emis decizia de impunere din oficiu pentru stabilirea contribuției datorate la FNUASS, act care constituie și înștiințare de plată, reclamantul luând cunoștință de cuantumul debitului și modul de calcul al sumelor datorate. Pârâta a susținut că deciziile de impunere sunt legale și conforme cu dispozițiile art.85-88 din OG nr.92/2003 și că reprezintă titlu de creanță și devin titluri executorii la data la care creanța fiscală este scadentă.
Ulterior, reclamantul și-a precizat acțiunea, arătând că penalitățile sunt in cuantum de 8053 lei și a arătat că înțelege să renunțe la petitul 3 din cererea introductivă, având în vedere că debitul a fost achitat în totalitate, iar penalitățile nu mai curg (fila 28).
Ulterior, prin completarea întâmpinării, pârâta a invocat ex cepția li psei proceduriiprealabile
instituită de prev. art.7 din Legea nr. 554/2004 (filele 32-35).
La termenul de judecată din data de_, instanța a respins solicitarea reclamantului de suspendare a executării deciziei, datorită nedepunerii cauțiunii în cuantumul fixat de instanță (fila 29).
În ședința publică din data de_, instanța a respins excepția
invocată de pârâtă și a ridicat din oficiu ex cepția inadm isibilității
petitului 2 al cererii, care a fost unită cu fondul.
În cauză, instanța a administrat la solicitarea părților proba cu înscrisuri.
Analizând înscrisurile de la dosar, instanța reține următoarele:
Începând cu anul 2006, reclamantul M. Amadeo G. a realizat venituri din activități independente, aspect necontestat în cursul prezentului proces. Recunoscut este și faptul că, în această calitate, reclamantul nu a depus la C. de A. de S. a județului C. nicio declarație cu privire la veniturile realizate.
Ca urmare a parafării Protocolului dintre CNAS și ANAF nr. P5282/_, respectiv nr. 95896/_, CAS C. a identificat veniturile realizate de reclamant și a emis pe seama acestuia Deciziile de impunere din oficiu nr. 257050/1/_ și nr.257050/2/_ pentru stabilirea contribuției și accesoriilor datorate la FNUASS aferente anilor 2006-2011 (filele 20, 21).
Prin cererea înregistrată sub nr. 41555/_, reclamantul a solicitat pârâtei scutirea de la plata majorărilor și a penalităților întrucât a achitat toate debitele restante (fila 6), respinsă prin Decizia nr. 414/_ (fila 5) cu motivarea că prin obligațiile de plată principale restante la data de 31 august 2011 în sensul art. 3 din Ordinul Președintelui CNAS nr. 894/2011 se înțeleg obligațiile de plată care sunt individualizate în declarațiile contribuabilului depuse până la data de 31 august 2011 și/sau deciziile de impunere emise și comunicate contribuabilului până la această dată de fiecare dintre organele competente. Având în vedere că obligațiile de plată către FNUASS au fost înregistrate în baza de date a CAS C. după data de_, reclamantul nu poate beneficia de facilitățile fiscale prevăzute de acest ordin.
Cu respectarea procedurii prevăzute de Codul de procedură fiscală și de Legea contenciosului administrativ, reclamantul contestă acum în instanță refuzul pârâtei de acordare a facilităților.
Potrivit art. 2 alin. 1 lit. a din Ordinul Președintelui CNAS nr. 894/2011 privind aplicarea prevederilor art. XI din Ordonanța Guvernului nr. 30/2011 pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, precum și pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, "Pentru obligațiile de plată accesorii aferente obligațiilor de plată principale restante la data de 31 august 2011 se acordă următoarele facilități: a) anularea penalităților de întârziere, precum și anularea unei cote de 50% din majorările de întârziere aferente acestor obligații de plată principale, dacă obligațiile de plată principale și dobânzile aferente acestora, administrate/stabilite de fiecare dintre organele competente prevăzute la art. 1 alin. (2), sunt stinse prin plată sau compensare până la data de 31 decembrie 2011, cu excepția obligațiilor prevăzute la alin. (2)
";.
În speță, contribuțiile datorate de reclamant către FNUASS erau restante la data de_ (întrucât vizau perioada 2006-2011), iar reclamantul a procedat la achitarea întregii sume calculate cu acest titlu, până la data de_ (filele 9-11).
Pe cale de consecință, reclamantul era îndreptățit să beneficieze de facilitățile prevăzute de art. 2 alin. 1 lit. a din Ordin, mai sus redate.
Este adevărat că art. 3 din Ordin statuează că "Prin obligații de plată principale restante la data de 31 august 2011 se înțelege obligațiile de plată care sunt individualizate în declarațiile contribuabilului depuse până la data de 31 august 2011 și/sau decizii de impunere emise și comunicate contribuabilului până la această dată de fiecare dintre organele competente prevăzute la art. 1 alin. (2)
";, însă aplicarea acestui text legal este condiționată de o conduită echitabilă din partea pârâtei.
Astfel, deși Protocolul dintre CNAS și ANAF s-a parafat în luna octombrie 2007, dată de la care pârâta avea acces la baza de date cu persoanele care realizează venituri din activități independente, aceasta a procedat la emiterea deciziilor de impunere pe numele reclamantului abia la data de_ . Chiar dacă s-ar accepta susținerile pârâtei (nedovedite) că baza de date corespunzătoare, cuprinzând veniturile nete, i-a fost pusă la dispoziție doar la data de_, tot nu se justifică o întârziere de mai mult de 2 ani.
Într-adevăr, și reclamantul avea obligația de a depune declarații, însă aceasta nu exonerează pârâta de propria obligație de a indica un sistem obiectiv de emitere a titlurilor de creanță. Astfel, dacă se invoca și se proba respectarea unei ordini alfabetice sau a oricărui alt criteriu în emiterea deciziilor, s-ar fi putut aprecia atitudinea instituției drept corespunzătoare.
Se mai impune a se sublinia și faptul că întreaga analiză este efectuată strict prin prisma dreptului contribuabilului de a beneficia de facilitățile legale, iar nu vizând prescripția dreptului Casei de a emite deciziile de impunere, aspect care nu a fost invocat și nici pus în discuția părților.
De aceea, apare ca fiind abuzivă atitudinea pârâtei de a nu recunoaște facilitățile reclamantului, în condițiile în care cerințele art. 3 nu au fost respectate datorită propriei culpe.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 218 din Codul de procedură fiscală raportat la art. 18 din Legea nr. 554/2004, instanța va admite solicitarea reclamantului și va anula Decizia nr. 414/_ .
În ceea ce privește exc epția inadmisibil ității petitului 2 al cererii
, ridicată din oficiu și care se impune a fi analizată cu prioritate conform dispozițiilor art. 28 alin. 1 din Legea nr.554/2004 raportat la art. 137 alin. 1 din Codul de procedură civilă, instanța urmează a o admite pentru următoarele considerente:
Prin cererea introductivă, reclamantul a formulat și capătul de cerere accesoriu de anulare a penalităților în cuantum de 11.765 lei, calculate prin Situația contribuțiilor declarate, încasate și restante; prin precizarea ulterioară de acțiune, reclamantul a indicat suma penalităților la nivelul de 8.053 lei.
Potrivit art. 218 din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată și actualizată, raportat la art. 1 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, în sfera de competență a instanțelor de contencios administrativ intră cererile formulate de persoanele care se consideră vătămate într-un drept sau interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ fiscal sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri adresate autorității publice.
Conform art. 41 din Codul de procedură fiscală, prin act administrativ fiscal se înțelege "actul emis de organul fiscal competent în aplicarea legislației privind stabilirea, modificarea sau stingerea drepturilor și obligațiilor fiscale";.
Raportat la această definiție, înscrisul intitulat "Situația contribuțiilor declarate, încasate și restante și a majorărilor de întârziere și penalităților calculate, încasate și restante";
emis de pârâta C. de A. de S. a județului C. la data de_ (fila 12) reprezintă doar un act de evidență contabilă, cu valoare probatorie pentru plățile efectuate, dar fără a fi emis în vederea executării vreunei dispoziții legale și fără a fi apt să producă efecte prin el însuși, adică să dea naștere, să modifice sau să stingă drepturi și obligații în favoarea, respectiv în sarcina reclamantului. Este vorba doar de o situație contabilă, pe baza căreia s- ar putea eventual întocmi un titlu de creanță.
Pe de altă parte, prin precizarea de acțiune reclamantul face referire la penalitățile stabilite prin Decizia de impunere nr. 257050/_ emisă de pârâta C. de A. de S. a județului C. (fila 21), dar fără a formula și o extindere de acțiune prin care să solicite anularea acestei decizii. Oricum, ca urmare a admiterii solicitării principale a reclamantului, se va proceda la desființarea deciziei.
Pentru acestea și cu respectarea principiului disponibilității reglementat de dispozițiile art. 129 alin. 6 Cod de procedură civilă, tribunalul va admite excepția și va respinge ca inadmisibil petitul subsecvent al cererii.
În temeiul art. 274 alin. 1 din Codul de procedură civilă, se ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția inadmisibilității ridicată din oficiu.
Admite în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul M. Amadeo G., cu domiciliul procesual ales în C. -N., B-dul Eroilor nr. 32, ap. 10, jud.
C., în contradictoriu cu pârâta C. de A. de S. a județului C., cu sediul în C. -
, str. Constanța nr. 5, jud. C., astfel cum a fost precizată.
Anulează Decizia nr. 414/_ prin care s-a respins cererea reclamantului de acordare a facilităților fiscale.
Respinge ca inadmisibil petitul privind anularea penalităților în cuantum de 8.053 lei. Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din data de 18 februarie 2013.
Președinte,
G. C.
Grefier,
O. -R. L.
Red.AGC/tehn.MG 4 ex. 03.04.13
