Sentința civilă nr. 3129/2013. Contencios. Anulare acte emise de autorităţile de reglementare

Cod operator de date cu caracter personal 3184 Dosar nr. _

R O M Â N I A

TRIBUNALUL CLUJ

SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE

SENTINTA CIVILA Nr. 3129/2013

Ședința publică de la 21 Februarie 2013

Completul compus din: PREȘEDINTE E. B.

Grefier A. -L. C.

Pe rol judecarea cauzei Contencios administrativ și fiscal privind cererea formulată de reclamantul C. C. A. împotriva pârâtei A. F. P.

T., chemat în garanție A. F. PENTRU M., având ca obiect anulare acte emise de autoritățile de reglementare

La apelul nominal făcut în ședința publică la prima si a doua strigare nu se prezintă părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, iar instanța reține cauza in pronunțare față de actele de la dosar .

INSTANȚA

Reține că prin cererea înregistrată pe rolul instanței la data de_ reclamantul C. C. A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta A. F.

P. a Municipiului T., obligarea acesteia din urmă la restituirea sumei de 3573 lei plătită cu titlu de taxa poluare, cu dobânda legala aferenta de la data plății și cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii, reclamantul a arătat că a achiziționat autoturismul marca Rover, autoturism ce era înmatriculat intr-un stat membru al UE. A solicitat pârâtei restituirea acestei taxe,dar cererea sa a fost respinsa însă consideră că refuzul pârâtei de a restitui taxa sus menționata este în contradicție cu dispozițiile art. 6-12, art. 25,28,90 din Tratatul de la Roma de constituire a Comunităților Europene, care interzice orice discriminare în ceea ce privește libera circulație a bunurilor.

Mai arată reclamantul că prin instituirea acestei taxe este încălcat principiul constituțional al egalității cetățenilor în fața legii, în condițiile în care sunt obligați la plata acestei taxe doar cetățenii care achiziționează un autoturism rulat dintr-un alt stat comunitar, nu și cei care achiziționează autoturisme similare, dar de pe teritoriul României. Taxa specială de primă înmatriculare nu este și nici nu poate fi considerată ca fiind o taxă de mediu, întrucât o asemenea taxă ar presupune aplicarea unor criterii echitabile pentru toți posesorii de

autovehicule, indiferent de modul de dobândire sau locul dobândirii din spațiul comunitar, în funcție de gradul de poluare al autovehiculului.

Pe de altă parte, pe piața din România, se tranzacționează autoturisme similare cu norme de poluare Non EURO, EURO1, sau EURO2, fără plata vreunei taxe de poluare, astfel încât această taxă nu poate fi considerată ca fiind o una de mediu. Obligarea proprietarului la îndeplinirea unor formalități suplimentare, respectiv plata unei taxe de poluare în România, condiționează exercitarea dreptului de folosință asupra autoturismului, în contradicție cu normele de drept comunitar referitoare la libera circulație a mărfurilor.

În drept, au fost invocate dispozițiile 110 TFUE fost art. 90 paragraful 1 și 25,28,30 din Tratatul de Instituire a CE, art. 16 și 148 alin. 2 din Constituția României, Legea nr. 554/2004,Codul fiscal.

Pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii formulate ca fiind inadmisibila și ca nefondată, motivat in esența de faptul că dispozițiile legale prin care a fost instituită taxa de poluare nu au fost abrogate până în prezent si sunt in concordanta cu dreptul comunitar.Totodata in ce priveste inadmisibilitatea se arata ca reclamantul trebuia sa urmeze procedura de contestare reglementata de art. 205 si urm din OG 92/2003 .

Parata a formulat o cerere de chemare in garantie impotriva chematei in garantie A. F. pentru M. solicitand obligarea acesteia la plata sumelor pe care le va achita reclamantului daca va cadea in pretentii.

Exceptia invocată prin intimpinare urmează a fi respinsă întrucât reclamanta contestă, în realitate, compatibilitatea taxei de poluare cu legislația comunitară, împrejurare față de care reclamantei nu i se poate opune excepția invocată, cererea fiind admisibilă și formulată în termenul legal împotriva persoanei care a refuzat restituirea. De altfel, în același sens este și Decizia nr. 24/2011 a Î., pronunțată în recurs în interesul legii și deci obligatorie pentru instanțe, prin care s-a stabilit admisibilitatea cererilor similare prezentei.

Examinând actele și lucrările dosarului, pe fondul cauzei, tribunalul retine urmatoarele :

Reclamantul a achiziționat in anul 2011 un autoturism care era înmatriculat anterior într-un alt stat membru al Uniunii Europene. In vederea înmatriculării în România a autoturismului sus indicat, reclamantul a fost obligat să achite suma sus indicata cu titlu de taxă de poluare, taxa pe care a achitat-o la

A. F. P. a Municipiului T. .

Acesta a solicitat restituirea taxei de poluare însă parata a refuzat să dea curs cererii sale.

Tribunalul urmează a analiza legalitatea solicitării restituirii taxei de poluare, taxă achitată după 01 ianuarie 2010 și apreciază acest demers ca fiind unul legal, în considerarea următoarelor aspecte:

Astfel, în data de_ s-a pronunțat Curtea de Justiție a Uniunii Europene în Cauza T. împotriva României, respectiv în cauza C-402/09 referitoare la compatibilitatea taxei de poluare, instituită prin dispozițiile O.U.G. 50/2008, în versiunea inițială, publicată în Monitorul Oficial partea I-a nr. 327/2008, cu dreptul comunitar, în speță cu dispozițiile art. 110 din TFUE, și s- au dispus următoarele:

"Articolul 110 TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.";

Avându-se în vedere conținutul identic al dispozițiilor ce reglementează modul de determinare al taxei de poluare în versiunea inițială a O.U.G nr. 50/2008 și cel în vigoare începând cu_, respectiv modificarea adusă prin Legea 329/2009, publicată în Monitorul Oficial partea I-a nr. 761/2009 tribunalul reține că hotărârea pronunțată în Cauza T. vs.România și Nisipeanu vs.România se aplică și în cauzele în care se solicită restituirea taxelor de poluare achitate după data de_, cum este cazul și în speța de față.

In baza principiilor supremației dreptului comunitar și al efectului direct aplicabil al dreptului comunitar, hotărârea preliminară sus menționată este obligatorie pentru instanța națională în ceea ce privește interpretarea prevederii comunitare și al actului comunitar în cauză, iar această obligativitate a fost stabilită în mod constant de jurisprudența C.J.U.E., spre exemplu C 52/76, Benedetti vs. Munari, rezultând de asemenea și din dispozițiile art. 20 alin 2 din Constituția României.

Pentru aceste argumente este evident că taxa de poluare instituită prin O.U.G.nr.50/2008,cu modificările aduse prin Legea nr. 329/2009, încalcă prevederile art. 110 TFUE (fost art. 90 Tratatul CE).

Astfel, in jurisprudența referitoare la art. 90 din Tratatul CE (actualmente art.110 din TFUE), Curtea de Justiție Europeana a explicat care sunt condițiile in care se poate retine aplicarea acestui text: trebuie sa existe o discriminare intre produsele naționale si produsele importate, trebuie sa existe o similitudine sau un raport de concurenta intre produsele importate vizate de taxa si produsele interne favorizate, prelevarea fiscala naționala trebuie sa diminueze sau sa fie susceptibila sa diminueze, chiar si potențial, consumul produselor importate, influențând astfel alegerea consumatorilor.

In consecința, atunci când produsele interne si produsele importate se afla intr-un raport de concurenta, iar prin efectul unei norme fiscale naționale se crează o discriminare, astfel încât consumatorii sunt descurajați sa aleagă produsele importate in vederea realizării unui scop declarat de protejare a industriei naționale si a locurilor de munca, art. 90 este aplicabil, iar norma fiscala naționala contrara art. 90 trebuie înlăturata de la aplicare.

Instanța este de părere că norma interna îndeplinește toate criteriile pentru a fi declarata incompatibilă art. 110 din TFUE, in vigoare la data platii taxei din speta.

Astfel, exista atât o discriminare intre autoturismele second-hand inmatriculate deja intr-un stat membru al Uniunii Europene si care se inmatriculeaza in România si autoturismele second hand deja inmatriculate in România si mai mult, exista si o discriminare intre o anumita categorie de autoturime noi cu caracteristicile celor produse in România si restul autoturismelor noi, discriminare introdusa de către legiuitor cu intentia

declarata de protejare a industriei nationale, scop incompatibil cu cerintele si rigorile spatiului de libera circulatie a marfurilor, fortei de munca si capitalului. Exista desigur un raport de concurenta intre produsele importate si produsele nationale, astfel încât alegerea consumatorului poate fi orientata spre o anumita categorie de produse, in speta fie spre cele deja înmatriculate in România, fie spre cele produse in România.

In ceea ce privește dobânda pretinsa si cuantumul ce poate fi acordat este de remarcat ca reclamantul a solicitat acordarea dobânzii legale. Tribunalul apreciaza ca in speta se poate acorda dobânda legala intrucit perceperea taxei din speta cu incalcarea prevederilor dreptului comunitar reprezinta o fapta ilicita ce atrage raspunderea paratei in conditiile dreptului comun aceasta fiind obligata sa repare intreg prejudiciul suferit de reclamant si fiind totodata pusa in intarziere inca de la data savarsirii faptei ilicite adica de la data incasarii sumei din speta. Ca atare in temeiul prevederilor O.G. nr. 13/2011, reclamantul este îndreptățit la plata dobânzii legale in materie civila de la data platii taxei din speta si pana la data restituirii sale integrale .

Față de considerentele mai sus expuse tribunalul, in baza art. 8,18 din Legea 554/2004 si a prevederilor anterior menționate, va admite acțiunea așa cum a fost formulată.

Având in vedere considerentele de mai sus si faptul ca in baza OUG 50/2008 taxa de poluare achitata a fost virata de catre parata in contul administrat de chemata in garantie in temeiul art. 60 si urm C.pr.civ va admite si cererea de chemare in garantie.

In baza art. 274 Cod pr.civ tribunalul va obliga parata aflata in culpa procesuala sa plateasca reclamantului suma de 39,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecata, reprezentând taxă timbru, timbru judiciar.

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE

Respinge excepția inadmisibilității acțiunii.

Admite actiunea formulata de reclamantul C. C. A., domiciliat în

  1. , str.C. nr.52, jud.Cluj, în contradictoriu cu parata A. F. P. a Municipiului T., cu sediul în T., P-ța R. nr.15B, jud.Cluj.

    Obliga parata sa restituie reclamantului suma de 3573 lei reprezentând taxă de poluare, cu dobânda legală aferentă de la data achitării si pana la data restituirii efective.

    Admite cererea de chemare în garanție a Administrației F. pentru M.

    , cu sediul în municipiul B., S. I. nr. 294, corp A, sector 6.

    Obligă chemata în garanție să restituie pârâtei suma de 3573 lei reprezentând taxă de poluare, cu dobânda legală aferentă de la data achitării și până la data restituirii efective.

    Obliga parata sa plateasca reclamantului cheltuieli de judecata in suma de 39,3 lei.

    Cu drept de recurs in termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din _

    Președinte,

    E. B.

    Grefier,

    1. -L. C.

Red.EB/tehn.MG 5 ex. 02.04.13

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Sentința civilă nr. 3129/2013. Contencios. Anulare acte emise de autorităţile de reglementare