Sentința civilă nr. 3393/2013. Contencios. Obligația de a face

R O M Â N I A

TRIBUNALUL SĂLAJ SECȚIA CIVILĂ

Dosar nr. _

Date cu caracter personal Nr. operator: 2516

SENTINȚA CIVILĂ NR. 3393/2013

Ședința publică din 28 Iunie 2013 Instanța constituită din: Președinte: Ț. D. B.

Grefier: S. I.

S-a luat în examinare acțiunea formulată de reclamantul C. V. cu domiciliul în Z., S., nr.73, jud. S., în contradictoriu cu pârâtele D. G. a F. P. S., A. F. P. a Municipiului Z. , cu sediul în Z., Piața I. M., nr. 15,jud. S. și A. F. pentru M. - M. M. , cu sediul în B., S. I., nr. 294, C. A, sector 6, având ca obiect obligația de a face - restituire taxa de poluar.

La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă nimeni. Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;

Pe baza probelor administrate, instanța declară dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare cu privire la excepțiile invocate și pe fond.

T R I B U N A L U L ,

Prin acțiunea sa, reclamantul C. V. a chemat în judecată pârâtele D.

G. a F. P. S., A. F. P. Z. și A. F. pentru

M., solicitând restituirea sumei de 2087 lei achitată cu titlu de taxă de poluare, cu acordarea dobânzii fiscale de la data plății și până la data restituirii efective, cu cheltuieli de judecată.

Reclamantul și-a motivat acțiunea arătând că a achiziționat un autoturism nou, pentru înmatricularea căruia a fost obligat să plătească o taxă poluare în sumă de 2087 lei, taxă pe care o consideră nelegală față de prevederile art. 90 paragraful 1 din Tratatul privind Instituirea Comunității Europene.

D. G. a F. P. S., în nume propriu și în numele Administrației F.

P. Z., a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a Direcției Generale a F. P. S., deoarece nu a fost implicată în procedura de emitere a deciziei de calcul. Totodată, a fost invocată excepția inadmisibilității acțiunii, întrucât reclamantul nu atacă un act administrativ sau un act administrativ-fiscal, nici un răspuns la o plângere prealabilă sau un refuz nejustificat, obiectul acțiunii fiind restituirea unei sume achitate în prealabil în temeiul legii.

Pe fond, D. G. a F. P. S. în nume propriu și în numele Administrației F. P. Z., a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată, pe motiv că taxa a fost achitată de petent în baza dispozițiilor legale în vigoare, iar suma solicitată nu se încadrează în categoria sumelor care se restituie contribuabililor. Încasarea taxei de poluare este legală și temeinică, nu este în

contradicție cu normele europene, neputând fi reținută discriminarea invocată de reclamant, în speță fiind vorba de un autoturism noi care nu a mai fost înmatriculat. Totodată, DGFP S. în nume propriu și al Administrației F. P. Z.

a formulat cerere de chemare in garanție a Administrației F. Pentru M. arătând in motivare că art. 1 alin. 1 prevede că taxa de poluare constituie venit la bugetul F. pentru M. și se gestionează de A. F. pentru M., în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului. Totodată, alineatul 2 al aceluiași articol prevede programele și proiectele pentru protecția mediului finanțate din plata taxei pe poluare. Mai departe, art. 5 alin. 4 prevede că taxa se plătește de către contribuabil într-un cont distinct deschis la unitățile Trezoreriei Statului pe numele Administrației F. pentru M. . S-a solicitat ca, în cazul în care va fi admisă acțiunea, să fie obligată chemata în garanție la restituirea sumei reprezentând taxa de poluare.

Chemata în garanție, legal citată nu a depus întâmpinare.

Potrivit prevederilor art.137 C.proc. civilă, instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură și asupra celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii.

Astfel, deliberând cu prioritate asupra excepțiilor invocate în cauză de D.

G. a F. P. S., tribunalul reține următoarele:

În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a DGFP S., instanța constată că DGFP S. nu are calitate procesuală pasivă, deoarece nu a fost implicată în procedura de calcul al taxei de poluare achitată de reclamant, iar suma achitată nu a fost virată în contul acestei pârâte, astfel că excepția invocată în acest sens va fi admisă, iar acțiunea îndreptată împotriva pârâtei DGFP S. va fi respinsă.

Art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 consacră dreptul oricărei persoane care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim de a se adresa instanței de judecată pentru recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei astfel cauzată.

Reclamantul s-a adresat tribunalului în temeiul acestui text legal.

Potrivit art. 205 alin. (1) Cod procedură fiscală, împotriva titlului de creanță, precum și împotriva altor acte administrativ fiscale se poate formula contestație, potrivit legii. Contestația este o cale administrativă de atac și nu înlătură dreptul la acțiune al celui care se consideră lezat în drepturile sale printr-un act administrativ fiscal sau prin lipsa acestuia, în condițiile legii.

Prin urmare, raportat la faptul că reclamantul a inițiat procedura prevăzută de art. 7 din Legea nr. 554/2004, iar pârâta a comunicat refuzul său, după cum menționează prin întâmpinare, cererea se încadrează în termenul general în care instanța de contencios poate fi sesizată, prevăzut de art. 11 din Legea nr. 554/2004.

Conform dispozițiilor din capitolul I pct. 3 alin.1 din Ordinul nr.1899/2004 emis de M. F. publice, pentru restituirea sau rambursarea sumelor de la buget, nu se cere efectuarea unor proceduri prealabile, singura condiție fiind depunerea cererii de restituire in cadrul termenului legal de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor celui in care a luat naștere dreptul la restituire.

În speță, reclamantul nu contestă cuantumul taxei de emisii poluante, modul de calcul al acesteia, ci invocă caracterul său discriminator. Mai trebuie observat că obiectul acțiunii judiciare îl constituie refuzul de efectuare a unei anumite

operațiuni administrative necesare pentru exercitarea sau protejarea dreptului reclamantului, situație prevăzută de art. 8 al.1, teza a II-a din Legea nr. 554/2004. Cu alte cuvinte, simplul refuz de restituire a unei taxe, pe care reclamantul o consideră nedatorată, îl îndrituiește pe acesta să se adreseze direct instanței de judecată, iar căile ori alte mijloace pe care le indică pârâta ca nefiind urmate de către reclamant și care, dacă nu sunt utilizate, paralizează demersul judiciar de față, nu pot conduce la inadmisibilitatea acțiunii.

De altfel, în soluționarea recursului în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Colegiul de conducere al Curții de A. Iași și Colegiul de conducere al Curții de A. C., Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit, în Decizia nr. 24/2011, că :"Procedura de contestare prevăzută de art.7 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.50/2008 raportat la art.205-218 din Codul de procedură fiscală nu se aplică în cazul cererilor de restituire a taxei de poluare întemeiate pe dispozițiile art.117 alin.1 lit.d din același cod.";

Pentru considerentele de mai sus, instanța constată că excepția inadmisibilității acțiunii invocată de pârâta DGFP S. în nume propriu și în numele Administrației F. P. Z. este nefondată și va fi respinsă.

Pe fondul cauzei se reține că:

În data de_, reclamantul a achiziționat, de la Automobile Dacia S.A. un autovehicul marca Dacia Logan fabricat în anul 2010 ( f. 10).

Reclamantul a achitat la Trezoreria Z. suma de 2087 lei, cu titlu de taxă de poluare, așa cum rezultă din chitanța seria TS 6 nr.6183844 din data de_ . Reclamantul a făcut dovada că a solicitat restituirea sumei, deoarece plata s-a făcut contrar reglementărilor, însă prin adresa nr.10451/_, A. F. P.

Z. a respins cererea de restituire a taxei.

Conform art. 90 paragraf 1 din Tratatul Constitutiv al Comunității Europene, nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre, impozite interne de orice natură,mai mari decât cele ce se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare, fiind interzise astfel taxele discriminatorii sau protecționiste.

Cu privire la natura taxei de poluare, CJCE s-a pronunțat, la data de _

, asupra acțiunilor preliminare formulate de Hajdu-Bihar Megyei Birosag și Bacs Kiskun Megyei Birosag în cauzele reunite C-29012005 Âkos Nâdasdi și C- 33312005 Ilona Nemeth, ocazie cu care a statuat că o taxă care nu este percepută pentru faptul că un autoturism traversează frontiera unui stat membru, ci pentru prima înregistrare a autoturismului pe teritoriul acelui stat membru, în vederea punerii în circulație, nu constituie o taxă vamală în sensul art. 25 din Tratat, ci face parte din sistemul general de impozitare a bunurilor și trebuie examinată în lumina art. 90 din Tratatul TE.

În aceste condiții, susținerea reclamantului privind încălcarea normelor comunitare este nefondată, întrucât taxa de poluare este datorată pentru punerea în circulație a autovehiculului, astfel că nu se poate susține cu temei că este percepută pentru faptul că un autoturism traversează frontiera unui stat membru.

Este de observat că, în determinarea caracterului discriminatoriu al taxei, esențial este a se stabili dacă aceasta este impusă ca urmare a traversării graniței dintr-un stat comunitar într-un alt stat comunitar.

Pentru a da însă eficiență dispozițiilor legale enunțate anterior,este necesar ca reclamantul să-și dovedească acțiunea formulată, adică se impune a fi făcută dovada faptului că prevederile art. 90 din Tratatul Constitutiv al Comunității Europene sunt incidente în cauză. Altfel spus, reclamantul trebuia să depună înscrisurile care să ateste că bunurile în litigiu, respectiv - autoturismul marca Logan a fost înmatriculat anterior într-unul din statele membre ale Uniunii Europene, fiind supuse, anterior traversării graniței, unor impozite în alte state comunitare.

Ori, reclamantul a depus la dosar înscrisuri din care rezultă că autoturismul a fost achiziționat în România, fiind nou și nefiind anterior înmatriculat. Astfel, acțiunea reclamantului, în care acesta se prevalează de preeminența normelor comunitare, apare ca neîntemeiată, deoarece bunul în litigiu a fost înmatriculat pentru prima dată în România, stat în care, de altfel, a și fost achiziționat, prin urmare nu poate fi reținută incidența normei comunitare invocate.

Pentru aceste considerente, tribunalul va respinge ca nefondată acțiunea formulată de reclamantul C. V. pentru înmatricularea unui autoturism ce nu a fost anterior înmatriculat într-un stat membru al Uniunii Europene.

Pentru aceste motive,

În numele L E G I I H O T Ă R Ă Ș T E:

Respinge excepția inadmisibilității acțiunii invocată de D. G. a F.

P. S. .

Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a Direcției Generale a F.

P. S. și respinge cererea formulată în contradictoriu cu această pârâtă. Respinge ca nefondată acțiunea formulată de C. V. cu domiciliul în Z.

, S., nr.73, jud. S., în contradictoriu cu A. F. P. a Municipiului

Z., cu sediul în Z., Piața I. M., nr. 15,jud. S. și A. F. pentru M.

- M. M., având ca obiect obligația de a face - restituire taxa de poluare și dobânda legală aferentă pentru înmatricularea unui autoturism ce nu a fost anterior înmatriculat într-un stat membru al Uniunii Europene.

Respinge cererea de chemare în garanție a Administrației F. pentru M.

B. .

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din_, la sediul Tribunalului S. . Președinte Grefier

Ț. D. B. S. I.

Red.Ț.D.B./_ / Dact.S.I./_ / Ex.6/com.4 ex./_

Confidențial. Date cu caracter personal prelucrate în conformitate cu prevederile Legii 677/2001.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Sentința civilă nr. 3393/2013. Contencios. Obligația de a face