Sentința civilă nr. 3577/2013. Contencios. Obligația de a face

R O M Â N I A

TRIBUNALUL SĂLAJ SECȚIA CIVILĂ

Dosar nr._

Operator date 2516

SENTINȚA CIVILĂ NR. 3577

Ședința publică din 5 SEPTEMBRIE 2013 Instanța este constituită din:

Președinte: P. R. M., judecător

Grefier: O. Ana

S-a luat în examinare acțiunea formulată de reclamantul C. V. în contradictoriu cu pârâtul I. DE P. JUDEȚEAN S., având ca obiect revocare dispoziție.

La apelul nominal făcut în cauză, se prezintă reprezentanta reclamantului avocat S. Marina Bianca în substituire avocat Ielciu D., lipsă fiind pârâtul.

Procedura de citare este legal îndeplinită, în conformitate cu prevederile art.85 Cod procedură civilă.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Reprezentanta reclamantului depune la dosar practică judiciară de la Curtea de A. Galați.

Nemaifiind de formulat alte cereri sau excepții, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbaterea pe fond a cauzei.

Reprezentanta reclamantului solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată în scris și în consecință să se dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 8000 euro, reprezentând despăgubiri pentru invaliditate cuvenite potrivit legii, cu cheltuieli de judecată. Susține, în esență, faptul că reclamantul a fost încadrat în gradul II de invaliditate, astfel că a solicitat I. ui de P. Județean S. să-i acorde despăgubirile cuvenite potrivit legii, în cuantum de 8000 euro. Prin adresa nr. 21289/2012 I. de P. județean S. a răspuns că nu poate da curs solicitării reclamantului pe motiv că reclamantul nu a făcut dovada că incapacitatea de muncă este rezultatul unei vătămări determinate de o rană. Având în vedere prevederile art. 3 din HG 1083/2008, reprezentanta reclamantului apreciază că nu este necesar ca reclamantul să fi avut o rană pentru a putea beneficia de această despăgubire.

După verificarea și cercetarea întregului material probator aflat la dosarul cauzei, instanța socotindu-se lămurită, în temeiul art.150 Cod procedură civilă declară dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare.

T R I B U N A L U L

Prin cererea formulată de reclamantul C. V., în contradictoriu cu I. de P. al J. S., se solicită a se dispune obligarea pârâtei la plata sumei de 8000 Euro, reprezentând despăgubiri pentru invaliditate, solicită de asemenea cheltuieli de judecată.

În considerentele cererii sale, reclamantul menționează că la data de_ prin decizia medicală nr. A - 346/12 Comisia de expertiză medico - militară de pe lângă Spitalul Militar ,, Constantin Papilian,, C. - Napoca a decis încadrarea

1

acestuia în gradul II de invaliditate. Anterior, la data de_ prin decizia medicală nr. 611/2 aceeași comisie de expertiză medico - militară a stabilit încadrarea lui în gradul III de invaliditate.

Având în vedere această încadrare în gradul II de invaliditate a solicitat I. ui de P. al J. S. să îi acorde despăgubirile cuvenite potrivit legii, în cuantum de 8000 euro.

Prin adresa nr. 21289/_ I. de P. al J. S. a răspuns că nu se poate da curs solicitării sale de a acorda această despăgubire.

Conform prevederilor art. 4, alin. 2 din Ordinul MAI 24/2009 a solicitat I. ui să procedeze la reanalizarea modului de soluționare a cererii. S-a răspuns și la această adresă în data de_ comunicându-i-se că suma solicitată nu poate fi acordată.

Pârâta își motivează refuzul de a da curs solicitării de acordare a despăgubirilor întrucât reclamantul nu a făcut dovada că incapacitatea de muncă este rezultatul unei vătămări determinate de o rană.

În realitate, conform prevederilor art. 3 din HG 1083/2008 se acordă despăgubiri polițiștilor pentru următoarele categorii de riscuri: rănirea polițistului, invaliditate de grad I, II, și III.

Legiuitorul a prevăzut expres că este suficient să se producă un singur incident pentru a putea fi acordate aceste despăgubiri. Prin urmare din moment ce a fost declarat inapt medical, solicită să-i fie acordate această sumă.

Pârâta I. ui de P. al J. S. depune întâmpinare solicitând respingerea ca nefondată a acțiunii. Consideră că pretențiile acestuia nu sunt întemeiate deoarece prin HG 1083/2008 s-a instituit un cadru legal privind modalitățile de despăgubire a polițiștilor în situația producerii riscurilor specifice activității lor. Hotărârea este aplicabilă în situația polițiștilor răniți, invalizi sau decedați în timpul sau în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu.

Din actele medicale depuse la dosar, respectiv din decizia medicală a reclamantului nu rezultă că boala contractată și care îl încadrează în grad II de invaliditate s-a produs ca urmare a unor eventuale răniri, în timpul acțiunii specifice activității de polițist.

Asupra cauzei de față instanța reține următoarele:

Reclamantul a avut calitatea de angajat al I. ui de P. al J. S., dar prin Decizia Medicală nr. A/346/12 și-a încetat raporturile cu aceasta prin pensionare, având gradul II, de invaliditate.(f.7).

Prin prezenta acțiune solicită acordarea de despăgubiri conform prevederilor art. 4, alin. 2 din HG 1083/2008. Acestea nu se pot acorda ca urmare a serviciului pe care l-a prestat ci trebuie să vizeze o situație strict determinată din activitățile de polițist.

Astfel art. 2, lit. b din HG 1083/2008 definește ce se înțelege prin polițist rănit, respectiv ,, polițistul rănit - este polițistul supus în timpul sau în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu, independent de voința lui, efectelor unor cauze vătămătoare, în urma cărora îi este afectată integritatea anatomică și/sau funcțională a organismului.

De asemenea la litera c) este definit polițist invalid - ca fiind polițistul rănit clasat inapt pentru serviciul polițienesc de către comisiile de expertiză medicală și evaluare a capacității de muncă.

2

Pentru punerea în aplicare a dispozițiilor menționate mai sus, este necesar ca efectele vătămătoare la care a fost supus polițistul să se fi produs independent de voința lui.

Afecțiunea medicală suferită de un polițist și care îi adduce un grad de invaliditate trebuie să fie strict individualizată și în așa fel constatată încât să poată fi pusă pe seama atitudinii unei personae identificate și care poartă răspunderea faptului prejudiciabil.

În prezenta cauză invaliditatea polițistului se datorează unor afecțiuni care au evoluat în timp și nu ca urmare a unor răni.

Potrivit dispozițiilor HG 1083/2008, despăgubirile prevăzute de art. 4 se pot acorda numai acelor polițiști care au fost încadrați în grad de invaliditate datorate unor răni personale. În cauză nu se poate face referire la vreun risc specific activității de polițist, bolile menționate în decizia 346/2012 fiind hipertensiune arterială esențială gradul II clasa de risc B, diabet zaharat tip II insulino-dependent dezechilibrat, astm bronșic parțial controlat, hipertrigliceridemie, steatoză hepatică non alcoolică, obezitate clasa a II-a și care nu determină aplicarea dispozițiilor legale mai sus amintite.

Prin urmare instanța reține că situația reclamantului nu s-a datorat producerii riscurilor specifice activității de polițist iar în cauză nu sunt aplicabile prevederile HG 1083/2008, cererea fiind respinsă ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ș T E

Respinge ca nefondată cererea formulată de reclamantul C. V. în contradictoriu cu pârâta I. de P. al J. S. - privind plata despăgubirilor în valoare de 8000 euro.

Fără cheltuieli de judecată.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședință publică, azi, data de 05 septembrie 2013.

Președinte,

Grefier,

P. R. M.

O.

Ana

RED.PRM/OA/_ /4ex

3

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Sentința civilă nr. 3577/2013. Contencios. Obligația de a face