Sentința civilă nr. 3636/2013. Anulare act control taxe şi impozite
| Comentarii |
|
ROMÂNIA TRIBUNALUL MARAMUREȘ
SECȚIA A II-A CIVILĂ DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._ 4204
SENTINȚA CIVILĂ NR. 3636
Ședința publică din _
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE M. P. - Judecător
G. ier: E. -A. I. C.
Pe rol fiind pronunțarea asupra cererii formulate de reclamanta SC T.
S. cu sediul în B., str. B. nr. 6, județul M. în contradictoriu cu pârâta D.
G. A F. P. M. cu sediul în B. M., A. S. nr. 2 A, județul M.
, având ca obiect anulare act de control taxe și impozite.
Se constată că toate susținerile și concluziile părților au fost consemnate în încheierea ședinței publice din data de_, când s-a dezbătut cauza, încheiere care face parte integrantă din hotărâre. Pronunțarea soluției a fost amânată pentru termenul din_, apoi pentru termenul din_, apoi pentru termenul de astăzi, când instanța în urma deliberării a pronunțat următoarea sentință.
T.
Deliberând asupra cererii de față instanța constată următoarele
:
Prin acțiunea promovată, înregistrată sub nr. de mai sus, reclamanta SC
T. S. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta D. G. a F. P. M.
, ca prin hotărârea pronunțată să se dispună anularea deciziei nr. 1127/_ emisa de către D. G. a F. P. M., si pe cale de consecință, a deciziei de impunere nr. 1450/_ privind obligațiile fiscale suplimentare de plata stabilite prin Raportul de I. fiscala nr. 6170/_ ;
În motivarea acțiunii se arată că prin decizia nr. 1127/_ a fost respinsa contestația formulata de către SC T. S. împotriva deciziei de impunere nr. 1450/_ emisă de către Activitatea de I. Fiscală în baza raportului de inspecție fiscală încheiat la data de_, contestație care a avut ca obiect suma totală de 227.035 lei reprezentând impozit pe profit (123.608 lei), 50697 majorări de întârziere aferente impozitului pe profit; 1724 lei taxă pe valoare adăugată, 136 lei majorări de întârziere aferente taxei pe valoare
adăugată, 33.600 lei impozit pe dividende și 17.270 lei majorări de întârziere aferente impozitului pe dividende.
Se susține că, în situația de față, decizia contestată este nelegală din considerentele expuse în contestația înregistrată sub nr. 18226/_ argumente menținute în totalitate.
În acest sens se arată că pârâta a reținut că în perioada 2008-2009, reclamanta a emis ordine de deplasare în Italia (16 pentru 2008 și 18 pentru 2009) care conțin datele necesare conform OMFP 1850/204 și OMPF 3512/2008, dar s-a omis să se aibă în vedere dispozițiile art. 47 și 42 din Legea nr. 82/1991 privind Legea Contabilității susținându-se că societatea nu deține și nu a întocmit situații de lucrări pentru prestările de servicii efectuate, reținând dispozițiile art.48 din HG 44/2004; situație în care au fost nesocotite dispozițiile art. 21 alin. 3 lit. b din Legea nr. 571/2003, art. 44 alin. 2 din Legea nr. 53/2003, art. l alin. l din HG 161/1994 și art. 5 din HG 161/1994. În ceea ce privește cheltuieli cu chiriile efectuate pe anul 2008 - intimata a nesocotit dispozițiile art. 9 alin. 3 din HG nr.518/1995, art. 21 alin. 2 lit. e din Legea nr. 571/2003, cap. A pct. 15 din OMFP nr.3512/2008, art. 46 alin. 4 din Legea nr. 53/203 și art. 64 din OG nr. 92/2003. Mai mult decât atât inspectorii au invocat ca și temei juridic dispozițiile art. 5 lit. o și p din Legea nr. 571/2003, prevederi care nu există în Codul Fiscal; Referitor la cheltuieli colectate de către societate în contul 628 - Cheltuieli cu serviciile prestate de către terți în anul 2008 - s-au încălcat dispozițiile art. 64 din OG nr. 92/2003, art. 65 din OG nr. 92/2003 și art. 48 din HG nr. 44/2004; În ceea ce privește cheltuieli cu combustibilul - au fost nesocotite dispozițiile art. l alin. 2 din OMFP nr. 293/2006, art. 21 alin. l din Legea nr. 571/2003 și art. 23 lit. g din HG nr. 44/2004.
Se arată că susținerile pârâtei referitoare la impozitul pe dividende se aplică doar instituțiilor publice, sens în care s-a pronunțat și Curtea Constituționala prin decizia nr. 13/2000, reclamanta a returnat întreaga sumă reprezentând avansuri de trezorerie, acesta nefiind distribuită sau plătită administratorului ca dividende pentru bunuri sau servicii în favoarea sa.
În drept sau invocat dispozițiile legii 554/2004.
În probațiune s-au depus decizia de impunere, contestația înregistrată sub nr. 18226/_, raport de inspecție fiscală, Decizia nr. 1127/_, facturi fiscale, ordine de deplasare, s-a efectuat o expertiză tehnică de specialitate.
Prin întâmpinarea depusă la filele 60-65 din dosar, pârâta D. G. a
F. P. M., a solicitat respingerea acțiunii fiind menținute argumentele invocate și în cuprinsul Deciziei nr. 1127/_ .
Examinând acțiunea, în baza probatoriului administrat, instanța reține în fapt următoarele:
Prin decizia nr. 1127/_ (filele 38-57 vol. I) a fost respinsă contestația împotriva deciziei de impunere nr. 1450/_ emisă de Activitatea de I. Fiscală în baza raportului de inspecție fiscală încheiat în data de _
, având ca obiect suma totală de 227.035, reprezentând: 123.608 lei - impozit pe profit; 50.697 lei - majorări de întârziere aferente impozitului pe profit; 1.724 lei - taxa pe valoarea adăugata; 136 lei - majorări de întârziere aferente taxei pe valoarea adăugata; 33.600 lei - impozit pe dividende; 17.270 lei - majorări de întârziere aferente impozitului pe dividende;
Referitor la impozitul pe profit, organele de inspecție fiscală au constatat următoarele:
SC T. S. este plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor până la data de_, când a înregistrat venituri mai mari de 100.000 euro, astfel că în conformitate cu prevederile art. 107 alin. (1) din Legea nr. 571/2003, pentru anii 2008 este obligata să calculeze și să vireze impozit pe profit.
Conform balanței de verificare încheiată la data de_ societatea înregistrează în contul 625 "Cheltuieli cu deplasările" suma de 567.942 lei.
Documentele care stau la baza înregistrării în evidența contabilă a acestei sume sunt ordinele de deplasare emise pe numele a 4 persoane/lună pentru perioada_ -_, precum și facturi reprezentând cazare emise de societatea italiană International Montaggie e Servizli din Milano.
Pe ordinele de deplasare este aplicată ștampila unei societăți din Italia, respectiv Arredqattro Industrie din Bologna, însă nu sunt completate cu toate datele cerute de formular, nefiind completat motivul pentru care sunt delegate respectivele persoane.
Se reține că societatea nu a prezentat un contract de prestări servicii între societatea verificată și societățile din Italia, pentru a putea justifica realitatea și necesitatea acestor deplasări în Italia.
De asemenea, societatea nu întocmește dispoziții de plata prin casierie, chitanța pentru operațiuni în valuta, decont de cheltuieli pentru operațiuni externe sau alte documente care să ateste ridicarea acestor sume, așa cum prevede OMFP 1850/2004.
Reclamanta SC T. S. nu deține situații de lucrări aferente prestărilor de servicii efectuate, procese verbale de recepție semnate de beneficiarii lucrărilor facturate în Italia sau alte documente corespunzătoare prevăzute la art. 48 din HG nr. 44/2004 privind Normele de aplicare a Codului
fiscal.
În urma verificării contractelor individuale de muncă înregistrate la ITM
M., în număr de 3, s-a constatat ca în acestea nu este specificat dacă salariații beneficiază de diurnă în cazul deplasării în străinătate și nici cuantumul acesteia, conform Legii nr. 53/2003 privind Codul muncii și nu există alte acte adiționale înregistrate ulterior la ITM M. care să prevadă alte clauze contractuale, precum și alte drepturi de care ar putea beneficia salariații.
Se menționează că conform balanței de verificare încheiată la data de_ societatea înregistrează în contul 625 "Cheltuieli cu deplasările" suma de
245.315 iei.
Pentru aceleași motive ca și în cazul anului 2008, organele de inspecție fiscală au stabilit că suma de 245.315 lei, înregistrata în contul 62 "Cheltuieli cu deplasările" nu poate fi tratată ca fiind cheltuială deductibilă cu indemnizațiile de deplasare la calcului impozitului pe profit, conform art. 2 alin.
(4) lit. f) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările completările ulterioare.
Se concluzionează că SC T. S. a înregistrat în contul 625 "Cheltuieli cu deplasări, detașări și transferări" suma de 567.942 lei în anul 2008, respectiv suma de 245.315 lei în anul 2009.
Organele de inspecție fiscala au constatat că documentele care au stat la baza înregistrării în evidența contabilă a acestor sume sunt ordinele de deplasare emise pe numele a 4 persoane/lună în anul 2008, în care nu se precizează motivul delegării, respectiv 3 persoane/lună în anul 2009, care nu sunt completate cu adresa exactă a locului de deplasare, fiind înscrisă mențiunea "lucrări în Italia".
În urma verificării contractelor individuale de muncă încheiate între SC
T. S. și salariații delegați în Italia, înregistrate la Inspectoratul Teritorial de munca M., organele de inspecție fiscală au constatat că nu este prevăzută acordarea diurnei în cazul deplasării în străinătate și nu există acte adiționale înregistrate ulterior, care să prezinte astfel de clauze.
Conform art. 21 alin. 4 litera f, sunt considerate cheltuieli nedeductibile,
"cheltuielile înregistrate în contabilitate, care nu au la bază un document justificativ, potrivit legii, prin care să se facă dovada efectuării operațiunii sau intrării în gestiune, după caz, potrivit normelor";.
Conform Ordinului 3512/2008 privind documentele financiar-contabile
"Documentele care stau la baza înregistrărilor în contabilitate pot dobândi calitatea de document justificativ numai în condițiile în care furnizează toate informațiile prevăzute de normele legale în vigoare. Conform aceluiași ordin, conținutul minimal de informații al formularului decont de cheltuieli (pentru deplasări externe - Cod 14-5-5) este următorul:
denumirea unității;
denumirea, numărul și data (ziua, luna, anul) întocmirii formularului;
numele și prenumele titularului de avans; avansuri primite în valută sau în valută și în lei; sume decontate; diferențe de restituit/primit;
semnături: conducătorul unității; șeful compartimentului financiar- contabil, controlul financiar preventiv, persoana care verifică decontul, după caz; titularul de avans.
Potrivit lucrării de expertiză întocmită de expert contabil Jecan M. Marinela ordinele de deplasare semnate de societatea ARREDO-QUATRO INDUSTRIE privind lucrările executate în baza unor lucrări comenzi-contracte
primite de reclamantă de la beneficiarul îndeplinesc condițiile legale pentru a fi considerate documente justifictive, acestea corespund cu facturile întocmite de beneficiar.
Prin decizia contestată se mai reține că potrivit balanței de verificare la_, societatea înregistrează în contul 612 "Cheltuieli privind chiriile" suma de 46.224 lei în baza a patru documente "Avvizo di scadenza" emise de o persoană italiană Agoste Waiter din Milano pe numele unei persoane fizice, respectiv domnul T. llie D. .
Societatea nu a prezentat până la data încheierii raportului de inspecție fiscală un contract de închiriere între cele două părți.
Aceste documente reprezintă o înștiințare de plată emisă în numele unei persoane fizice, iar societatea nu deține o factură completata cu toate datele prevăzute la art. 155 alin. (5) lit. o) si p), astfel ca organele de inspecție fiscală au considerat că aceste cheltuieli au fost făcute în favoare administratorului, nu au la baza un document justificativ și nu sunt deductibil fiscal, conform art. 21 alin. (4) lit. m), e) si f) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.
Potrivit art. 21 alin. (4) lit. e) din Legea nr. 571/2003 prevede: "(4) Următoarele cheltuieli nu sunt deductibile: e) cheltuielile făcute în favoarea acționarilor sau asociaților, altele decât cele generate de plăți pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului, la prețul de piață pentru aceste bunuri sau servicii;";
În condițiile în care documentele justificative, respectiv contractul de închiriere și chitanțele care atestă plata chiriei au fost întocmite pe numele administratorului societății reclamante, numitul T. Ilie D., reclamantul nu are dreptul de deducere a cheltuielilor de chirie în sumă de 46.224 lei.
În actul de control și decizia contestată se susține că reclamanta a înregistrat în anul 2008 în contul 628 "Alte cheltuieli cu serviciile executate de terți" suma de 26.081 lei, în baza unor formulare în limba italiană, netraduse în limba romană, ce conțin diverse sume în euro.
Organele de inspecție fiscala au stabilit că suma de 26.081 lei reprezintă cheltuieli nedeductibile fiscal deoarece nu are la bază documente justificative.
Pentru cheltuielile cu prestările de servicii atât organul de control cât și expertul a solicitat prezentarea unor documente justificative (contracte, rapoarte, studii), acestea nefiind prezentate de societate, situație în care având în vedere și dispozițiile art. 21 alin. 4 lit. m din Legea 571/2003, potrivit cărora cheltuielile cu serviciile de management, consultanța asistența sau alte prestări de servicii, pentru care contribuabilii nu, justifică necesitatea prestării acestora în scopul activităților desfășurate și pentru care nu sunt încheiate contracte", reclamanta nu are drept de deducere a cheltuielilor cu prestări servicii în sumă de 20.081 lei.
În cuprinsul deciziei contestate se reține că în anul 2009, SC T. S. a înregistrat în contul 6022 "Cheltuieli privind combustibilul" suma de 9.075 lei.
Organele de inspecție fiscala au constatat că societatea nu deține mijloace de transport pentru a justifica aceste cheltuieli, motiv pentru care au stabilit că suma de 9.075 lei este nedeductibilă din punct de vedere fiscal.
Art. 21 alin. (4) lit. t) din Legea nr. 571/2003, precizează: "(4) Următoarele cheltuieli nu sunt deductibile:
t) în perioada 1 mai 2009 - 31 decembrie 2010, cheltuielile privind combustibilul pentru vehiculele rutiere motorizate care sunt destinate exclusiv pentru transportul rutier de persoane, cu o greutate maximă autorizată care să nu depășească 3.500 kg și care să nu aibă mai mult de 9 scaune de pasageri, incluzând și scaunul șoferului, aflate proprietatea sau în folosința contribuabilului";.
Referitor la acest aspect, reținem că potrivit lucrării de expertiză întocmit în cauză, nu este obligatorie deținerea sau închirierea unui vehicul pentru a putea deduce cheltuielile cu combustibilul, așa cum se arată în raportul de inspecție fiscală. Angajații pot folosi și mașinile personale în interesul serviciului, chiar dacă nu se întocmește contract de închiriere sau comodat pe vehiculul în cauză, iar cheltuielile se decontează în baza Ordinului de deplasare, însă în situația de față, bonurile fiscale nefiind însoțite de un document justificativ cum ar fi ordinul de deplasare sau foaia de parcurs, în mod corect a fost refuzată deducerea cheltuielilor cu combustibilul.
Referitor la taxa pe valoare adăugată, vor fi reținute ca și corecte concluziile expertului, potrivit cărora în mod eronat, organul de control a calculat TVA, la suma reprezentând cheltuieli cu combustibilul. Din totalul de
9.075 lei, al acestor cheltuieli, doar 2.177 lei reprezintă achiziție de combustibil din România pentru care societatea a beneficiat de deducerea TVA. Pentru diferența de 6.898 lei, deoarece suma provenea de pe bonuri fiscale emise în Italia, societatea nu a beneficiat de deducerea TVA, întreaga sumă de pe bonuri fiind înregistrată pe cheltuieli. În concluzie, din suma de 1.724 lei, TVA de plată suplimentar calculat în Raportul de inspecție fiscală, doar suma de 414 lei este justificată.
Referitor la cheltuielile de protocol în raportul de inspecție fiscală și în decizia contestată se reține că în anul 2009, SC T. S. a înregistrat în contul 623 "Cheltuieli de protocol, reclamă și publicitate" suma de 16.087 lei.
Organele de inspecție fiscală au stabilit că sunt deductibile fiscal cheltuielile de protocol în suma de 1.456 lei, astfel că diferența în suma de 14.631 lei este nedeductibilă fiscal.
Art. 21 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 571/2003, privind Codul fiscal, precizează:
"(3) Următoarele cheltuieli au deductibilitate limitata: a) cheltuielile de protocol in limita unei cote de 2% aplicata asupra diferenței rezultate dintre totalul veniturilor impozabile si totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele decât cheltuielile de protocol si cheltuielile cu impozitul pe profit".
Raportat la dispozițiile legale sus menționate, vor fi reținute concluziile din cuprinsul deciziei contestate potrivit căreia SC T. S. avea drept de deducere a cheltuielilor de protocol în sumă de 1.458 lei, rezultate prin aplicarea cotei de 2% asupra diferenței rezultate dintre totalul veniturilor impozabile realizate în anul 2009 și cheltuielile aferente acestor venituri, altele decât cheltuielile de protocol și cheltuielile cu impozitul pe profit.
Astfel, suma de 14.631 lei, reprezentând diferența între cheltuielile de protocol în suma de 16.087 lei, înregistrate de societate în evidența contabilă și cheltuielile de protocol în sumă de 1.456 lei, deductibile fiscal conform prevederilor legale în vigoare, este nedeductibila fiscal la calculul profitului impozabil.
Referitor la impozitul pe dividende, organele de inspecție fiscala au constatat următoarele:
În anul 2008, societatea a înregistrat în contul 542 "Avansuri de trezorerie", suma de 210.000 lei, reprezentând ridicări de numerar din bancă de către administratorul societății.
Unitățile pot acorda avansuri în numerar persoanelor încadrate, pentru cheltuieli de aprovizionare cu mărfuri, cheltuieli de protocol sau cheltuieli de deplasare în interes de serviciu, titularul de avans fiind obligat să justifice avansul acordat în termen de 3 zile dacă achizițiile de bunuri se fac în localitatea unde societatea își are sediul, respectiv 10 zile dacă achizițiile de bunuri se fac în afara localității unde societatea își are sediul, conform Decretului nr. 209/1976 privind Regulamentul operațiilor de casa ale unităților.
Conform art. 31 din același act normativ, sumele necheltuite din avansurile acordate se depun la casierie.
Având în vedere că suma de 210.000 lei nu a fost depusă în casieria societății și nu a fost justificată cu documente de achiziții de bunuri și servicii în folosul societății, aceste avansuri sunt considerate ca au fost utilizate în scopuri personale.
Conform art. 7 alin. (12) lit. d) din Legea nr. 571/2003, suma încasată de administrator constituie în fapt dividende care, conform art. 67 alin. (1) din Legea nr. 571/2003, se impun cu o cotă de 16% din suma acestora, astfel că organele de inspecție au stabilit un impozit pe dividende suplimentar în sumă de 33.600 lei și majorări de întârziere aferente în sumă de 17.270 lei, conform art. 119 și art. 120 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003.
În situația de față, potrivit antecontractului de vânzare-cumpărare încheiat la data de_ (fila 32, vol. II) între societatea reclamantă în calitate de cumpărător și numita Măgurean Malec G. în calitate de vânzător, reclamanta a dorit să achiziționeze un teren în suprafață de 1.820 mp situat în
B., la prețul de 81.900 euro.
Potrivit lucrării de expertiză întocmită de expert contabil Jecan M. Marinela sumele plătite numitei Măgurean Malec G. în cursul anului 2008, în tranșe au fost înregistrate în mod eronat, în contul 542 "Avansuri de
trezorerie"; analitic Malec G. . Contul 542 se folosește doar pentru decontări cu salariații proprii, iar în acest caz contul care ar fi trebuit folosit ar fi fost 461
"Debitori diverși";. Ulterior banii au fost restituiți societății în condițiile în care nu s-a reușit finalizarea demersurilor legale de întabulare a terenului, nefăcându-se dovada cerută în situația de față, că sumele ridicate sub formă de avansuri de trezorerie au fost utilizate în scopul administratorului.
Pentru considerentele sus menționate, acțiunea va fi admisă în parte, vor fi anulate în parte Decizia nr. 1127/_ și Decizia de impunere nr. 1450/_
, în sensul că se va stabili ca fiind deductibile fiscal suma de 567.942 lei pentru anul 2008 și suma de 245.315 pentru anul 2009, înregistrate în contul 625
"Cheltuieli cu deplasări, detașări și transferuri";, se va reduce cuantumul taxei pe valoare adăugată datorată de reclamantă de la suma de 1.724 lei la suma de 414 lei, se va reduce cuantumul majorărilor de întârziere în sumă de 136 lei la nivelul majorărilor de întârziere aferente sumei de 414 lei, se va înlătura obligațiile reclamantei de a plăti impozitul pe dividende în sumă de 33.600 lei.
În ceea ce privește majorările de întârziere în sumă de 17.270 lei în mod corect s-a reținut prin decizia contestată faptul că întrucât majorările de întârziere în sumă de 17.270 lei aferente impozitului pe dividende nu au fost stabilite prin decizia de impunere nr. 1450/_, acest capăt de cerere urmează a fi respins ca fiind fără obiect.
În baza art. 274 Cod procedură civilă, în condițiile în care acțiunea a fost admisă în parte, pârâta va fi obligată să plătească reclamantei suma de 2360 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând jumătate din cheltuielile legate de efectuarea expertizei (4720:2=2360).
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte acțiunea promovată de reclamanta SC T. S. cu sediul în B., str. B. nr. 6, județul M. în contradictoriu cu pârâta D. G. A
F. P. M. cu sediul în B. M., A. S. nr. 2 A, și în consecință:
Anulează în parte Decizia nr. 1127/_ și anulează în parte Decizia de impunere nr. 1450/_ .
Stabilește ca fiind deductibile fiscal cheltuielile în sumă de 567.942 pentru anul 2008 și în sumă de 245.315 pentru anul 2009, înregistrate în contul 625 "Cheltuieli cu deplasări, detașări și transferuri";.
Reduce cuantumul taxei pe valoare adăugată datorată de reclamantă de la suma de 1.724 lei la suma de 414 lei, reduce cuantumul majorărilor de întârziere în sumă de 136 lei la nivelul majorărilor de întârziere aferente sumei de 414 lei.
Înlătură obligația reclamantei de a plăti impozitul pe dividende în sumă de 33.600 lei.
Obligă pârâta să plătească reclamantei suma de 236 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică de azi,_ .
PREȘEDINTE, | GREFIER, | |
M. P. | E. -A. | I. C. |
Red. M.P./_
Tehnored. E.A.I.C./_ - 4 ex.
