Sentința civilă nr. 5688/2013. Contencios. Anulare acte emise de autorităţile de reglementare
| Comentarii |
|
Dosar nr. _
Cod operator de date cu caracter personal 3184
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTIN ȚA CIVIL Ă NR. 5688/2013
Ședința publică din data de 1 aprilie 2013 Completul constituit din:
PREȘEDINTE A. | G. | C. |
Grefier L. | C. |
S-a luat spre examinare acțiunea formulată de reclamanții SC BT L. R. IFN SA prin SC R. S. SRL în contradictoriu cu pârâta A. N. DE A. F. - DGAMC prin D. G. J., precum și chemata în garanție ADMINSITRATIA F. DE M., având ca obiect anulare acte emise de autoritățile de reglementare.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință.
Instanța apreciază că la dosarul cauzei există suficiente probe pentru justa soluționare a cauzei și având în vedere că s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, reține cauza în pronunțare pe excepții și pe fond.
INSTANȚA
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Mureș sub nr. de mai sus, reclamanta SC BT L. R. IFN SA prin SC R. S. SRL a solicitat în contradictoriu cu pârâta A.
N. de A. F. - DGAMC prin D. G. J. restituirea sumei de 8.646 lei reprezentând taxă de poluare.
În motivarea cererii, reclamanta a prezentat pe larg argumentele pentru care, în opinia sa, dispozițiile legale care instituie această obligație sunt neconforme cu normele europene în materia taxării, citând și practică națională și europeană relevantă.
În dovedirea celor susținute, reclamanta a depus copii ale următoarelor înscrisuri: chitanța care atestă plata taxei de poluare, cartea de identitate a autoturismului, dovada înmatriculării anterioare a autoturismului în spațiul UE, corespondență purtată cu pârâta, alte înscrisuri relevante.
Cererea a fost legal timbrată.
Prin Sentința civilă nr. 2020/_ Tribunalul Mureș a admis excepția necompetenței sale teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului C. .
Pârâta a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii. Pe fondul cauzei, pârâta a precizat faptul că suma de bani solicitată de reclamant este datorată ca taxă de poluare în temeiul OUG 50/2008 care nu contravine art.90 din Tratatul C.E., scopul acestei ordonanțe fiind acela al asigurării protecției mediului pentru încadrarea în valorile limită prevăzute de legislația comunitară în domeniu.
Pârâta a formulat cerere de chemare în garanție a Administrației F. pentru M. în considerarea faptului că potrivit art.1 al.1 din OUG nr.50/2008, această taxă constituie
venit la bugetul fondului pentru mediu și se gestionează de A. F. pentru M. în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului.
Analizând actele dosarului, instanța reține următoarele:
Reclamanta a achiziționat un autoturism marca MAN cu nr. de identificare WMAH12ZZ96M427906 anterior înmatriculat într-un stat membru UE, iar pentru înmatricularea in R. a achitat, în temeiul OUG 50/2008, o taxă de poluare în cuantum de 8646 lei cu Ordinul de plată nr. 6221 la data de_ .
Reclamanta a solicitat restituirea acestei taxe, însă cererea sa a fost respinsă.
Prin hotărârea preliminară pe care Curtea de Justiție a Uniunii Europene a pronunțat-o la data de 7 aprilie 2011 în cauza I. T. c. Statul Român, s-a decis că dreptul Uniunii se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională. În esență, Curtea a constatat că reglementarea română are ca efect faptul că vehiculele de ocazie importate și caracterizate printr-o vechime și o uzură importante sunt supuse - în pofida aplicării unei reduceri substanțiale a valorii taxei care ține seama de deprecierea lor - unei taxe care se poate apropia de 30 % din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o astfel de sarcină fiscală.
În aceste condiții, reglementarea respectivă are ca efect descurajarea importului și punerii în circulație în R. a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre. Or, chiar dacă dreptul Uniunii nu împiedică statele membre să introducă impozite noi, acesta obligă fiecare stat membru să aleagă taxele aplicate autovehiculelor și să le stabilească regimul astfel încât acestea să nu aibă ca efect favorizarea vânzării vehiculelor de ocazie naționale și descurajarea, în acest mod, a importului de vehicule de ocazie similare.
Interpretarea pe care Curtea, în exercitarea jurisdicției conferite de art. 267 TFUE, o dă unei norme de drept european, clarifică sau definește, acolo unde este necesar, înțelesul și întinderea acestei norme așa cum aceasta trebuie înțeleasă sau ar fi trebuit să fie înțeleasă și aplicată de la data intrării ei în vigoare, deci încă de la data de_ .
În ceea ce privește dobâ nda fiscal ă
pretinsă, tribunalul apreciază că în speță se putea acorda doar dobânda legală întrucât perceperea taxei cu încălcarea prevederilor dreptului comunitar reprezintă o faptă ilicită ce atrage răspunderea pârâtei în condițiile dreptului comun, aceasta fiind obligată să repare întregul prejudiciul suferit de reclamant și fiind totodată pusă în întârziere încă de la data săvârșirii faptei ilicite, adică de la data încasării sumei din speță.
Reclamantul nu a solicitat însă acordarea dobânzii legale, astfel că, în temeiul art.129 alin. 6 din codul de procedură civilă și cu respectarea principiului disponibilității care guvernează acest proces, se va respinge capătul de cerere accesoriu.
În temeiul art. 274 alin.1 din Codul de procedură civilă, pârâta căzută în pretenții va fi obligată să plătească reclamantei suma de 39,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând contravaloarea taxei judiciare de timbru, timbru judiciar.
Având în vedere considerentele mai sus expuse și faptul că, potrivit art. 1 din
O.U.G. nr.50/2008, taxa de poluare achitată de reclamantă s-a constituit venit la bugetul F. pentru mediu, în temeiul art. 60 și urm din Codul de procedură civilă se va admite și cererea
de chemare în garanție a Administrației F. pentru M., care va fi obligată să plătească pârâtei suma de 8646 lei reprezentând taxă de poluare.
Pârâta solicită obligarea chematei în garanție și la suportarea cheltuielilor de judecată acordate reclamantei.
Or, prin prisma dispozițiilor art. 117 din O.G. nr. 92/2003, debitor în raportul de drept fiscal de restituire a sumelor achitate necuvenit este autoritatea fiscală care a încasat taxa a cărei restituire se solicită - în speță, ANAF (care a absorbit DGAMC). Aceasta este instituția care a emis decizia de calcul a taxei de poluare și cea care a încasat suma de bani solicitată spre restituire prin prezenta cerere.
Pe cale de consecință, chiar dacă art. 1 din O.U.G. nr. 50/2008 stabilește că taxa de poluare achitată se constituie venit la bugetul F. pentru mediu (considerent pentru care s-a și admis cererea de chemare în garanție), acest aspect privește exclusiv raporturile juridice dintre autorități, iar nu și raportul juridic dintre plătitorul taxei, creditorul din speță, și organul fiscal care a încasat-o, debitor al obligației de restituire.
Tocmai de aceea, întrucât reclamanta din speță nu putea obține restituirea sumei achitate decât de la pârâta ANAF, urmează că aceasta din urmă este ținută să suporte cheltuielile de judecată generate de proces.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte cererea formulată de reclamanta SC BT L. R. IFN SA cu sediul în C. -N., str. G. B. nr. 1, et.1, jud.C., prin S.C. R. SSR.L., cu sediul în C., comuna Ceausu de Câmpie nr. 40, jud. Mures în contradictoriu cu pârâta A.
N. de A. F.
, cu sediul în B., str. A. nr. 17, sector 5.
Obligă pârâta să restituie reclamantei suma de 8.646 lei, reprezentând taxa de poluare.
Respinge solicitarea reclamantei de acordare a dobânzii fiscale.
Admite cererea de chemare în garanție formulată de pârâta A. N. de A.
în contradictoriu cu A. F. pentru M. , cu sediul în B. S. I. nr.294, corp A, sector 6.
Obligă pe chemata în garanție să plătească pârâtei suma de 8646 lei, reprezentând taxa de poluare.
Obligă pe pârâtă să plătească reclamantei suma de 39,3 lei cheltuieli de judecată. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din data de 1 aprilie 2013.
Președinte,
G. C.
Grefier,
L. C.
Red.AGC
Tehnored.VAM 4 ex./_
