Sentința civilă nr. 6158/2013. Contestație act administrativ fiscal
| Comentarii |
|
Cod operator de date cu caracter personal 3184
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTIN ȚA CIVIL Ă NR. 6158/2013Ședința publică din data de 8 aprilie 2013 Instanța constituită din:
Președinte: A. | G. | C. |
Grefier L. | C. |
Pe rol fiind pronunțarea hotărârii asupra cauzei în Contencios administrativ și fiscal privind pe reclamant SC T. T. S. în contradictoriu cu pârâții A. F. P. C.
N., D. G. A F. P. C. N., având ca obiect contestație act administrativ fiscal.
Se constată că la data de 05 aprilie 2013 reclamanta a depus prin serviciul registratură concluzii scrise (f.193, 194).
De asemenea, se constată că dezbaterea pe fond a cauzei a avut loc în ședința publică din_ conform încheierii de ședință din acea zi, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
T R I B U N A L U L
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată sub nr. de mai sus, reclamanta S.C. T. T. S.R.L. a solicitat ca în contradictoriu cu pârâții Administrația F. P. pentru Contribuabili Mici și Mijlocii C. și D. G. a F. P. a județului C. să se dispună anularea parțială a Deciziei nr. 679/_ emisă de D.G.F.P. C., anularea parțială a Deciziei de impunere nr.8267/_ emisă de A.F.P. pentru Contribuabili Mici și Mijlocii C. pentru suma de
209.226 lei, respectiv suspendarea executării acestei decizii de impunere până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că prin Decizia de impunere nr.8267/_ emisă de pârâta de rd. 1, s-a reținut în sarcina sa obligația de plată a sumei de 245.046 lei, cu titlu de accesorii de plată și că împotriva acestei decizii a formulat contestație, iar prin Decizia nr. 679/_ emisă de pârâta de rd.2 s-a admis în parte contestația formulată și anume pentru suma de 35.361 lei, reprezentând dobânzi de întârziere, impozit pe veniturile persoanelor juridice nerezidente, dispunându-se desființarea parțială a deciziei atacate. Pentru suma de 209.226 lei, reprezentând dobânzi întârziere, impozit pe profit, contestația a fost respinsă ca neîntemeiată. Reclamanta a mai arătat că în baza Raportului de inspecție fiscală nr.2396/_ s-a emis Decizia de impunere nr.1164/_ de către pârâta
D.G.F.P. C. privind suma de 3.525.538 lei, reprezentând obligații fiscale, impozit pe profit, TVA, cu majorări de întârziere, impozit pe veniturile obținute în România de nerezidenți u majorări de întârziere. Totodată, s-a admis suspendarea executării actului fiscal prin sentința civilă nr.366/_ a Curții de Apel C., rămasă irevocabilă prin Decizia nr.148/_ a Înaltei Curți de Casație și Justiție. A mai susținut reclamanta că prin Decizia nr.22/_
A.N.A.F. a desființat parțial Decizia de impunere nr.1164/_, cu privire la impozitul pe
profit în sumă de 977.536 lei și majorările aferente, precum și cu privire la impozitul în sumă de 536.553 lei și majorările de întârziere aferente. De asemenea, s-a admis parțial contestația cu privire la suma de 88.488 lei reprezentând impozit pe profit suplimentar și majorări de întârziere. Prin aceeași decizie, s-a respins ca neîntemeiată contestația cu privire la celelalte sume, motiv pentru care reclamanta a formulat acțiunea înregistrată sub nr._ pe rolul Curții de Apel C., acțiune admisă parțial prin sentința civilă nr.484/_, care se află în prezent la Înalta Curte de Casație și Justiție pentru judecarea recursului. În urma reverificării dispuse de ANAF, pârâta de rd.1 a emis Decizia F-CJ 1129/_ și Raportul de inspecție fiscală nr.F-CJ 1043/_ cu privire la obligațiile fiscale suplimentare stabilite în sumă totală de 1.773.685 lei. Ulterior, s-a admis suspendarea acestui act fiscal prin sentința civilă nr.72/_ a Curții de Apel C., rămasă irevocabilă prin Decizia nr.148/_ a Î.C.C.J. Reclamanta a apreciat că perioada_ -3_ nu poate fi considerată ca fiind în afara perioadei suspendate de la executare, deoarece Decizia nr.1164/2010 a fost emisă abia in_, cu consecința că nici un fel de penalități nu putea curge în perioada_ -_, deoarece nu aveau la bază nici un act fiscal de impunere. De asemenea, prima suspendare a fost admisă în data de_, fiind și acum in vigoare, deoarece litigiu nu a fost soluționat irevocabil, iar a doua suspendare a fost admisă în data de_, fiind și acum în vigoare, deoarece litigiul nu a fost soluționat în fond. Prin urmare, chiar dacă s-ar lua în considerare perioada susmenționată, în tot acest timp a fost în vigoare prima suspendare admisă prin sentința civilă nr.366/_ a Curții de Apel C., rămasă irevocabilă prin Decizia nr.148/_ a Î.C.C.J. Reclamanta a precizat că sumele suspendate în cadrul primei decizii includ sumele reținute în a doua decizie de impunere.
În ceea ce privește cererea de suspendare a executării, reclamanta a arătat că în speță sunt întrunite condițiile prevăzute de art.14 din Legea nr. 554/2004 și poate sta la baza admiterii cererii de suspendare, deoarece nu s-a ținut cont de fazele anterioare ale actelor administrative atacate. Mai mult, având în vedere că pe fondul soluționării cauzei cu privire la prima decizie, acțiunea a fost admisă de către Curtea de Apel C., cu atât mai mult nu s- ar impune nici calcularea și nici executarea cu privire la accesorii.
Prin întâmpinarea formulată (filele 188-189), pârâta D. G. a F. P. a județului C. a solicitat respingerea acțiunii și a arătat că reclamanta nu este în măsură să prezinte aspecte de natură să înlăture argumentele de fapt și de drept pe baza cărora organul de soluționare a contestației a respins susținerile acesteia. Pârâta a mai arătat că accesoriile contestate au ca bază de calcul debitele care au făcut obiectul Deciziei de impunere nr.F-CJ 1129/_, titlu de creanță a cărui executare a fost suspendată prin sentința civilă nr.72/2012, executorie de drept, până la pronunțarea instanței de fond asupra anulării acestuia. Faptul că instanța a suspendat executarea acestei decizii de impunere, nu înseamnă că a exonerat reclamanta de la plata debitelor constatate de inspecția fiscală, ci a dispus ca, în baza respectivei decizii, nu se poate începe executarea silită până la pronunțarea instanței de fond asupra anulării acesteia. Pârâta a susținut că nu se calculează obligații fiscale accesorii pe perioada suspendării executării actului administrativ fiscale pentru obligațiile fiscale principale stabilite prin acest act, obligații fiscale accesorii putându-se calcula până la data admiterii cererii de suspendare a executării actului administrativ fiscal, prin care s-a stabilit obligația fiscală principală.
În cauză, instanța a administrat la solicitarea părților proba cu înscrisuri.
Reclamanta, prin concluzii scrise, a învederat că potrivit art.15 alin. 4 din Legea nr.554/2004 în ipoteza admiterii acțiunii de fond, măsura suspendării dispusă în condițiile art.14 se prelungește de drept până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei, chiar dacă reclamanta nu a solicitat suspendarea executării actului administrativ în temeiul alin.1 (filele 193-194). A mai arătat reclamanta că din data de_ s-a admis suspendarea
executării actelor de impunere cu consecința de a nu se calcula obligații fiscale accesorii pe perioada suspendării executării actului administrativ fiscal pentru obligațiile fiscale principale, stabilite prin acest act, accesoriile putându-se calcula până la data admiterii cererii de suspendare a executării actului administrativ-fiscal prin care s-a stabilit obligația fiscală principală, în temeiul art.215 (3) din OG 92/2003.
Analizând înscrisurile și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin Decizia de impunere nr. 1164/_ emisă de pârâta D. G. a F. P. a județului C. s-au stabilit în sarcina reclamantei S.C. T. T. S.R.L. obligații fiscale suplimentare de plată în cuantum total de 3.525.538 lei, după cum urmează: 1.116.486 lei impozit pe profit, 1.019.375 lei majorări de întârziere aferente impozitului pe profit, 249.105 lei taxa pe valoare adăugată, 225.637 lei majorări de întârziere aferente taxei pe valoarea adăugată, 536.553 lei impozitul pe veniturile obținute din România de nerezidenți persoane juridice nerezidente, iar 378.382 lei majorările de întârziere aferente acestuia (filele 181- 187).
Prin Decizia nr. 22/_ emisă de Agenția Națională de Administrare Fiscală, D.
G. de Soluționare a Contestațiilor s-a admis în parte contestația reclamantei împotriva deciziei de impunere, care a fost desființată în ceea ce privește impozitul pe profit în sumă de 977.536 lei, majorările și penalitățile de întârziere aferente impozitului pe profit în sumă de 806.587 lei, impozitul pe venitul persoanelor juridice nerezidente în sumă de 536.553 lei și majorările de întârziere aferente acestuia și s-a dispus efectuarea unei noi verificări a aceleiași perioade și acelorași obligații bugetare; de asemenea, s-a admis parțial contestația și cu privire la suma de 88.105 lei reprezentând majorările și penalitățile de întârziere aferente impozitului pe profit stabilit suplimentar pentru anul 2009, TVA stabilită suplimentar pentru perioada 2005-2009 și majorările și penalitățile de întârziere aferentei acestuia (filele 140-179).
În același timp, prin Sentința civilă nr. 366/_
a Curții de Apel C., pronunțată în dosarul nr._, s-a admis solicitarea reclamantei și s-a dispus suspendarea executării Deciziei de impunere nr. 1164/_ până la pr onunțarea in stanț ei de fon d
(filele 21-22). Această soluție a fost menținută prin Decizia nr.148/_ a Înaltei Curți de Casație și Justiție (filele 24-26).
Instanța de fond, respectiv Curtea de Apel C., s-a pronunțat la data de _ , prin Sentința civilă nr. 484/2012 din dosarul nr._ (filele 32-42).
Ca urmare a reverificării dispuse, D. G. a F. P. a județului C. a emis Decizia de impunere nr. F-CJ-1129/_ privind obligațiile fiscale suplimentare de plată stabilite de inspecția fiscală în sarcina societății, în sumă totală de 2.124.652 lei, reprezentând impozit pe profit în cuantum de 969.985 lei, dobânzi de 802.055 lei, penalități de 1.645 lei, impozit nerezidenți în cuantum de 222.839 lei și dobânzi de 128.128 lei (filele 133-138).
Prin Decizia nr. 451/_ a aceleiași pârâte s-a respins ca neîntemeiată contestația formulată de S.C. T. T. S.R.L. împotriva acestei decizii pentru suma de 1.773.685 lei, s-a desființat parțial decizia de impunere cu privire la suma de 350.967 lei reprezentând impozit pe veniturile persoanelor juridice nerezidente și dobânzi de întârziere, urmând ca organele de inspecție fiscală să procedeze la o nouă verificare a aceleiași perioade și obligații bugetare (filele 120-131).
Reclamanta a obținut și de această dată suspendarea executării Deciziei de impunere și a raportului de inspecție fiscală până la pronunțarea instanței de fond, prin Sentința civilă nr. 72/_ pronunțată de Curtea de Apel C. în dosarul nr._ (filele 28-31).
Dosarul care privește fondul contestației nu a fost încă soluționat.
Prin Decizia referitoare la obligațiile de plată accesorii nr. 8267/_ emisă de Administrația F. P. pentru Contribuabili Mici și Mijlocii C. s-a stabilit în sarcina reclamantei obligația de plată a sumei de 245.046 lei reprezentând accesorii, din care suma de 209.352 lei reprezentând dobânzi întârziere impozit pe profit și suma de 35.361 lei dobânzi întârziere impozit pe veniturile persoanelor juridice nerezidente (filele 19-20).
Cu respectarea art. 205 și urm. din Codul de procedură fiscală, reclamanta a formulat contestație împotriva acestui act administrativ fiscal, admisă în parte prin Decizia nr.679/_ a Direcției Generale a F. P. C., respectiv cu privire la suma de
35.361 lei reprezentând dobânzi întârziere impozit pe veniturile persoanelor juridice nerezidente (filele 13-17); societatea solicită acum în contenciosul administrativ anularea parțială a deciziei de soluționare a contestației, cu privire la soluția de respingere a contestației privind dobânzile de întârziere impozit profit.
Sub acest aspect, pârâtele apreciază că sunt aplicabile dispozițiile art. 119 alin. 1 și art. 120 alin. 1 din Codul de procedură fiscală privind dobânzile de întârziere aferente debitului stabilit prin Decizia de impunere nr. F-CJ-1129/_ .
Potrivit art. 14 alin. 4 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ,
"Hotărârea prin care se pronunță suspendarea este executorie de drept. Ea poate fi atacată cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare. Recursul nu este suspensiv de executare
";.
Apoi, art. 215 alin. 3 din O.G. nr. 92/2003 prevede că "În cazul suspendării executării actului administrativ fiscal, dispusă de instanțele de judecată în baza prevederilor Legii nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, toate efectele actului administrativ fiscal sunt suspendate până la încetarea acesteia";.
Din coroborarea acestor texte legale D. G. a F. P. a județului C. însăși arată că efectul suspendării executării titlului de creanță constă în încetarea oricărei forme de executare pe perioada cât plata debitului principal care le generează este suspendată. Tocmai de aceea
- arată pârâta - s-a procedat la calculul obligațiilor fiscale accesorii pentru perioada _ -_ , această din urmă dată fiind cea la care s-a dispus suspendarea executării debitului principal (stabilit prin Decizia nr. F-CJ-1129/2011).
Tribunalul apreciază că pârâtele nu au dat eficiență până la capăt principiului enunțat chiar de ele, aceluia că nu se calculează obligații fiscale accesorii pe perioada suspendării executării actului administrativ fiscal pentru obligațiile fiscale principale stabilite prin acest act, obligațiile fiscale accesorii putându-se calcula până la data admiterii cererii de suspendare a executării actului administrativ fiscal prin care s-a stabilit obligația fiscală principală.
Astfel, după cum am arătat deja, impozitul pe profit datorat de reclamantă a fost inițial stabilit prin Decizia de impunere nr. 1164/_, a cărei executare a fost suspendată la data de_ . Decizia a fost suspendată în întregime și anterior anulării parțiale prin decizia de soluționare a contestației. Or, din dispozițiile art. 215 mai sus citate reiese că toate efectele actului administrativ fiscal sunt suspendate până la încetarea suspendării, deci inclusiv accesoriile aferente debitului principal.
Această suspendare a fost apoi dublată de suspendarea executării Deciziei de impunere nr. F-CJ-1129/_, decizie emisă ca urmare a reverificărilor dispuse prin
Decizia nr. 22/_ de soluționare a contestației reclamantei și vizând - din nou - impozitul pe profit datorat de reclamantă.
Dacă pârâtele țin cont de această suspendare, nu au motivat de ce nu au avut în vedere și suspendarea inițială, inclusiv a impozitului pe profit datorat de reclamantă.
În același sens, art. 218 alin. 3 din Codul de procedură fiscală, în vigoare la data emiterii Deciziei nr. F-CJ-1129/2011, prevede în mod expres că "În situația atacării la instanța judecătorească de contencios administrativ competentă potrivit alin. (2) a deciziei prin care s-a dispus desființarea, încheierea noului act administrativ fiscal ca urmare a soluției de desființare emise în procedura de soluționare a contestației se face după ce
hotărârea judecătorească a rămas definitivă și irevocabilă
";, iar pârâtele nu au respectat acest text de lege. Or, dacă decizia de impunere privind debitul principal se poate emite doar după soluționarea irevocabilă a cauzei, cu atât mai mult decizia privind accesoriile trebuie să respecte dispoziția legală citată.
Pentru toate aceste considerente, în temeiul art. 218 din Codul de procedură fiscală raportat la art. 18 din Legea nr. 554/2004, se va admite prezenta cerere și se va anula în parte Decizia nr. 679/2012 privind soluționarea contestației reclamantei și Decizia referitoare la obligațiile de plată accesorii nr. 8267/2012, în ceea ce privește suma de
209.226 lei menținută prin decizia de soluționare a contestației.
T. T. S.R.L. solicită să se dispună și s uspendarea executării deciziei de
impunere
până la soluționarea irevocabilă a cauzei.
Potrivit art. 15 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, "Suspendarea executării actului administrativ unilateral poate fi solicitată de reclamant, pentru motivele prevăzute la art. 14, și prin cererea adresată instanței competente pentru anularea, în tot sau în parte, a actului atacat. _";, iar motivele la care se face referire sunt cazul bine justificat și prevenirea unei pagube.
Potrivit definiției legale, sunt cazuri bine justificate "împrejurările legate de starea de fapt și de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ";, iar paguba iminentă constă în prejudiciul material viitor și previzibil (art. 2 alin. 1 lit. t și ș din Legea nr. 554/2004).
De asemenea, fiind vorba despre un act administrativ fiscal, conform art. 215 alin.2 din O.G. nr. 92/2003, partea interesată are obligația de a depune o cauțiune în cuantumul stabilit de instanță, legea indicând doar nivelul maxim al acesteia.
În primul rând, se reține atât îndeplinirea cerinței formale de urmare a procedurii de contestare a actului administrativ fiscal, cât și depunerea cauțiunii în suma de 2.092,26 lei fixată în cursul procesului (fila 191).
Apoi, în condițiile admiterii cererii, este evident că instanța apreciază că este întrunită și cerința cazului bine justificat impusă de lege.
De asemenea, reclamanta a justificat necesitatea prevenirii unei pagube iminente, prejudiciul material în caz de punere în executare a deciziei de impunere constând în pericolul declanșării procedurii de insolvență, raportat la cuantumul sumei stabilite prin decizie, și fiind imediat și previzibil.
Pentru acestea, considerând că solicitarea reclamantei întrunește condițiile art. 15 din Legea nr. 554/2004, instanța va dispune suspendarea executării deciziei de impunere până la soluționarea irevocabilă a cauzei.
În temeiul art. 274 alin. 1 din Codul de procedură civilă, se ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE
Admite cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta S.C. T. T. S.R.L., cu sediul în C. -N., str. O. nr. 113A, et. 1, ap. 3, 4, 5, jud. C., în contradictoriu cu pârâtele Administrația F. P. pentru Contribuabili Mici și Mijlocii C. și D. G. a F. P. a județului C., ambele cu sediul în C. -N.
, P-ța A. I. nr. 19, jud. C. .
Anulează în parte Decizia nr. 679/_ privind soluționarea contestației reclamantei, emisă de D. G. a F. P. a județului C. .
Anulează în parte Decizia referitoare la obligațiile de plată accesorii nr. 8267 emisă de Administrația F. P. pentru Contribuabili Mijlocii C. la data de_, respectiv în ceea ce privește suma de 209.226 lei menținută prin decizia de soluționare a contestației.
Dispune suspendarea executării deciziei de impunere până la soluționarea irevocabilă a cauzei.
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicare pentru petitul privind suspendarea actului administrativ și în termen de 15 zile de la comunicare pentru fondul cauzei.
Pronunțată în ședința publică din data de 8 aprilie 2013.
Președinte,
G. C.
Grefier,
L. C.
Red.AGC/Tehn.MG 5 ex. 22.05.13
