Sentința civilă nr. 6404/2013. Contestație act administrativ fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL MARAMUREȘ
cod operator 4204
SECȚIA A II-A CIVILĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 6404
Ședința publică din 11 Noiembrie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE M. P.
G. ier M. -O. O.
Pe rol fiind judecarea cauzei de contencios administrativ și fiscal formulată de reclamanta SC S. I. S., cu sediul în B. M., Bd. I. nr. 58, județul M. în contradictoriu cu pârâta D. G. R. a F. P.
C. -N. prin A. J. a F. P. M. ( pentru fosta Direcție
G. a F. P. M. ), cu sediul în B. M., A. S. nr. 2A, județul M.
, având ca obiect contestație act administrativ.
Se constată că toate susținerile și concluziile părților au fost consemnate în încheierea ședinței publice din data de_, când s-a dezbătut cauza, încheiere care face parte integrantă din hotărâre. Pronunțarea soluției a fost amânată pentru termenul din_, pentru termenul din_, pentru termenul din_ și apoi pentru termenul de astăzi, când instanța în urma deliberării a pronunțat următoarea sentință.
T.
Analizând asupra cererii de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată sub numărul de mai sus, reclamanta SC S. I.
S. a solicitat în contradictoriu cu pârâta D. G. R. a F. P. C.
-N. prin A. J. a F. P. M. ca prin hotărârea pronunțată să se dispună anularea Deciziei nr.1343/_ privind soluționarea contestației înregistrată de reclamanta SC S. I. S. sub nr.20335/_, anularea în parte a Deciziei de impunere nr. 1792/_ privind obligațiile fiscale suplimentare de plată stabilite de inspecția fiscală în raport de constatările de la cap.III pct.2 literele D-b,c, d2, cap.III pct.3, literele D-a, b, c, d, e și cap.V anularea în parte a Raportului de inspecție fiscală nr.7805/_ și a măsurilor stabilite prin aceasta.
În motivarea acțiunii se arată că în baza Avizului de inspecție fiscală A/665/_ în perioada_ -_ societatea a fost supusă unei inspecții fiscale generale, perioada verificată fiind_ -_, anterior acestei inspecții societatea fiind controlată de Garda
Financiară.
După finalizarea inspecției fiscale s-a întocmit Raportul de I. Fiscală
G. nr.7805 din_ și s-a emis Decizia 1792 din_ privind obligații fiscale suplimentare de plată stabilite de inspecția fiscală în cuantum de
235.577 lei reprezentând impozit pe profit, 54473 lei majorări de întârziere și
3. lei reprezentând TVA, respectiv 72.882 lei majorări de întârziere. În termen legal societatea a contestat actele fiscale mai sus arătate, contestația fiind respinsă prin decizia nr. 1343/_ decizie comunicată societății la cererea acesteia după o corespondență purtată cu pârâta din data de_ .
Se apreciază că decizia de soluționare a contestației este nelegală și netemeinică raportat la următoarele aspecte: - organele de soluționare a contestației nu au combătut niciuna din apărările formulate de societate în contestație ci s-au limitat la a relua argumentația din raportul de inspecție fiscală care 1-a rândul său a preluat în totalitate concluziile procesului verbal întocmit de garda financiară; - decizia de soluționare nu analizează critica societății privind respectarea procedurii de înștiințare a contribuabilului privind discuția finală, înștiințare care nu a fost făcută niciodată, privând astfel contribuabilul de posibilitatea de a-și formula apărări după comunicarea în sinteză a concluziilor echipei de inspecție fiscală, legea prevăzând expres inclusiv posibilitatea în această etapă de a-și exprima punctul de vedere în scris;
- decizia de soluționare nu face referire și nu combate cu niciun argument situația bunurilor existente la societate în materialitatea lor și nu amintește nimic de controalele efectuate la partenerii de afaceri ai societății, controale unde s-au găsit mărfurile vândute din societate.
În ceea ce privește contestările cuprinse la cap.III pct.2 lit.D-b din Raportul de inspecție fiscală reclamanta susține că organele de control, preluând în totalitate cele constatate de comisarii Gărzii Financiare în procesul verbal nr. 3642/_ au apreciat că facturile fiscale înregistrate în contabilitatea reclamantei și emise de către SC HOPE INVEST S., SC AGREMENT S., SC NEKTAIKON S., SC TRAD MAYA S., SC GILL I. S. și
SC GREAT CDFLO SPEDITION S. în sumă totală de 322.195 lei plus TVA în sumă de 61.217 lei nu sunt deductibile pornind de la premisa că aceste societăți nu au depus la organul fiscal teritorial declarațiile de impozite și taxe, bilanțurile contabile, nu au înregistrat în evidența lor contabilă aceste operațiuni economice și nu au declarat și virat la stat obligațiile fiscale ce au rezultat în urma acestora.
Operațiunile comerciale analizate au avut ca obiect achiziții materiale de construcții și transportul acestora.
Se susține că societatea reclamantă are ca obiect principal de activitate comerțul cu materiale de construcții, iar mărfurile care au intrat în societate de la societățile sus menționate se regăsesc în ieșirile de marfă din societate, iar
unele dintre societățile comerciale cărora reclamanta le-a vândut materiale de construcții achiziționate au fost verificate, sens în care au prezentat parte dintre materialele achiziționate și lucrările la care acestea au fost folosite.
Se apreciază că în condițiile în care societățile erau active la momentul operațiunilor economice înregistrate, societatea reclamantă a înregistrat în evidențele contabile achizițiile efectuate, ele trebuie apreciate ca deductibile, neavând nicio culpă cu privire la neînregistrarea și nedeclararea lor de către societățile furnizoare /prestatoare și nicio obligație legală de a face cercetări detaliate privind locul unde își desfășoară activitatea, proveniența mărfurilor sau angajații acestora. Mai mult, societatea reclamantă a achitat impozitul pe profit aferent ieșirilor de mărfuri.
Referitor la constatările de la cap.III pct.2 literele D-c, d și alin.2 din Raportul de inspecție fiscală, se arată că, organele de control, preluând în totalitate cele constatate de comisarii Gărzii Financiare în procesul verbal nr. 3642/_ au apreciat că facturile fiscale înregistrate în contabilitatea reclamantei și emise de către SC ZAKINTERLINBER TRANS S., SC SIMISOFT PROD S., SC TRANS PRIMA S., SC TRAD MAYA S., SC P. BOCA S., SC RASI GROUP S., SC MEDIDOM ACTIV S., SC PROPACO S., SC FELIX
CONCOLOR S. și SC C. CONSTRUCT S. în sumă totală de 891.426 lei plus TVA în sumă de 169.371 lei nu sunt deductibile pornind de la premisa că aceste societăți nu au depus la organul fiscal teritorial declarațiile de impozite și taxe, bilanțurile contabile, nu au înregistrat în evidența lor contabilă aceste operațiuni economice și nu au declarat și virat la stat obligațiile fiscale ce au rezultat în urma acestor operații economice.
In fața comisarilor Gărzii Financiare prin persoana delegată societatea a recunoscut faptul că în ceea ce privește facturile emise de SC ZAKINTERLINBER S. aceasta nu a prestat transporturi la Constanța iar facturile emise de SC SIMISOFT PROD S. valoric sunt mai mari decât valorile reale ale serviciile prestate, restul facturilor au avut la bază operațiuni economice reale.
În ceea ce privește constatările de la cap.III pct.3 literele D-a, b, c, d se arată că organele de control au considerat operațiunile economice prezentate anterior ca fiind nereale, motiv pentru care au stabilit și TVA suplimentar de plată, implicit majorări și penalități, apreciindu-se că în situația de față, reclamanta a dedus corect TVA-ul, aceasta achitând TVA-ul aferent ieșirilor de mărfuri.
În ceea ce privește Raportul de inspecție fiscală cap. III pct.3 literele D- e, organele de control au reținut că societatea a înregistrat în contul 231 " imobilizări corporale în curs,, suma de 114.597 lei reprezentând panouri de gard, tâmplărie PVC, amenajare parcare pavele, izolație acoperiș, dar nu există certitudinea că acestea au fost achiziționate și utilizate în semestrul II 2009 întrucât nu există devize și situații de lucrări iar autorizația de construcție
din 2004 prezentată de contribuabil nu era valabilă pentru perioada controlată, sens în care s-a stabilit TVA suplimentar în sumă de 6265 lei plus majorări și penalități aferente.
Reclamanta apreciază nelegale aceste constatări raportat la faptul că amenajările mai sus arătate există faptic la sediul societății iar pentru lucrările efectuate legea nu prevede obligativitatea obținerii unei noi autorizații de construcții.
Referitor la constatările inserate la cap.V al Raportului de inspecție fiscală, se arată că, - discuția finală cu contribuabilul prevăzută expres de lege nu a avut loc, nu s-a făcut înștiințarea conform legii despre discuția finală, contribuabilul a fost privat de dreptul de a-și formula propriul punct de vedere în scris privind constatările organului de control;
-pe parcursul discuțiilor din_ inspectorul A. Traian a solicitat contribuabilului să semneze documente emise cu dată anterioară celei în care se solicita semnarea;
-așa zisa discuție finală pe lângă faptul că legal nu a avut loc, nu s-ar fi putut desfășura cu prezența echipei de inspecție câtă vreme unul dintre inspectori era în concediu de odihnă;
- nu contribuabilul a solicitat termen pentru a mai prezenta acte ci inspectorul A. Traian a fost cel care a mai solicitat acte, solicitare făcută chiar în prezența șefului de serviciu.
Se concluzionează că raportul contestat este netemeinic și nelegal, organele de control au preluat în totalitate cele constatate de Garda Financiară
, pe parcursul controlului nu au fost luate în considerare niciuna din apărările prezentate și contribuabilul a fost privat de dreptul de a-și exprima punctul de vedere în discuția finală.
În drept s-au invocat dispozițiile art. 218 alin.2 din Codul de procedură
fiscală.
În probațiune s-au depus Decizia nr.1343/_, contestația
reclamantei, decizia de impunere nr. 1792/_, raportul de inspecție fiscală încheiat la data de 0_, facturi fiscale extrase de cont, documentația în baza căreia s-a emis Decizia nr.1343/_, au fost audiați martori s-a efectuat o expertiză contabilă.
Prin întâmpinarea depusă la filele 52-58 din dosar(vol.I), pârâta a solicitat respingerea acțiunii în considerarea următoarelor argumente:
Referitor la impozitul pe profit suplimentar în sumă de 225.018 lei, se arată că organele de inspecție fiscala au constatat ca pentru materialele de construcții înscrise în facturile fiscale în suma de 1444695 lei nu au fost întocmite note de recepție, iar pentru cheltuielile înregistrate în contul 231 "Imobilizări corporale in curs" nu exista întocmite situații de lucrări.
Pârâta arată că potrivit procesului verbal nr.3642/0_, întocmit de comisari ai Gărzii Financiare M., societățile terțe cu care contestatoarea a avut relații economice, nu au depus la organul fiscal teritorial declarațiile de
impozite si taxe, bilanțurile contabile, nu au înregistrat in evidenta contabila aceste relații economice, nu au constituit, declarat si virat la bugetul de stat obligațiile fiscale ce au rezultat in urma relațiilor economice, iar o parte din aceste societăți nu funcționează la sediul declarat sau au cesionat părțile sociale altor persoane fizice care nu au preluat arhiva cu evidenta contabila si nu au putut oferi detalii despre activitatea societății.
Faptul ca toate aceste societăți nu declara livrările prin deconturile de taxa pe valoarea adăugata si declarația 394 " Declarația informativa privind livrările/ prestările si achizițiile efectuate pe teritoriul României", precum si modul de plata a facturilor (in numerar) creează premiza ca aceste tranzacții nu au avut loc.
Mai mult, în cuprinsul facturilor, la rubrica " Date privind expediția" sunt menționate persoane care nu aparțin SC S. I. S., iar întrucât societățile furnizoare nu depun declarațiile 100 si 102, rezulta ca aceste persoane nu au calitatea de angajați ai societăților care au emis facturile fiscale in speța.
De asemenea, exista facturi pe care nu este specificat mijlocul de transport cu care a fost efectuat transportul materialelor pentru a justifica realitatea operațiunilor, așa cum prevede art.155 alin.5 din Legea nr.571/2003, republicata.
Se susține că pentru prestările de servicii, facturate pentru SC S. I. S.
, de societățile in speța, sunt aplicabile prevederile pct.48 din Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.44/2004, referitor la art.21 alin.4 lit.m, care prevede:
"Pentru a deduce cheltuielile cu serviciile de management, consultanta, asistenta sau alte prestări de servicii trebuie sa se îndeplinească cumulativ următoarele condiții:
- serviciile trebuie sa fie efectiv prestate, sa fie executate in baza unui contract care sa cuprindă date referitoare la prestatori, termene de execuție, precizarea serviciilor prestate, precum si tarifele percepute, respectiv valoarea totala a contractului, iar defalcarea cheltuielilor de aceasta natura să se facă pe întreaga durata de desfășurare a contractului sau pe durata realizării obiectului contractului, prestarea efectiva a serviciilor se justifica prin:situații de lucrări, procese - verbale de recepție, rapoarte de lucru, studii de fezabilitate, de piața sau orice alte materiale corespunzătoare;
-contribuabilul trebuie sa dovedească necesitatea efectuării cheltuielilor prin specificul activităților desfășurate."
Se concluzionează că nu s-a dovedit necesitatea efectuării acestor cheltuieli pentru desfășurarea activității societății, având in vedere ca pentru perioada 2007- 2009,reclamanta înregistrează pierdere in suma totala de 1. lei, ceea ce duce la premiza ca aceste operațiuni nu au avut loc si ca au fost înregistrate in evidenta contabila cu scopul diminuării obligațiilor de plata si nu
pentru realizarea de venituri, astfel încât acesta datorează suma de 225.018 lei reprezentând impozit pe profit suplimentar.
Referitor la taxa pe valoarea adăugata in suma de 300.065 lei, stabilita suplimentar prin decizia de impunere nr.1792/_, emisa de Activitatea de I. Fiscala se arată că SC S. I. S. a înregistrat in evidenta contabila, in mod nejustificat cheltuieli in suma de 1444695 lei pentru care a dedus taxa pe valoarea adăugata in suma de 2. lei, din facturile fiscale emise de cele 15 societăți comerciale, având la baza operațiuni nereale.
De asemenea, in luna august 2009 SC S. I. S. nu înregistrează factura fiscala nr.2563/_ in valoarea de 20000 lei, emisa către SC STONECO S. si nu colectează taxa pe valoarea adăugata aferenta în suma de 3800 lei, referitor la care, prin nota explicativa, d-na Campian Marinela Ofelia director executiv, declara ca nu cunoaște motivele pentru care aceasta factura nu a fost înregistrata.
Pentru suma de 32975 lei, înregistrata in contul 231" Imobilizări corporale in curs", pana in luna ianuarie 2010 si trecuta apoi pe conturile de mijloace fixe, potrivit unui proces verbal de recepție finala semnat unilateral, SC S. I. S. nu prezintă situații de lucrări, fapt ce rezulta si din declarațiile date de d-na Campian Marinela Ofelia.
Astfel s-a întocmit un proces verbal de cercetare la fata locului, potrivit căruia, materialele folosite exista la sediul societății, dar fără a avea certitudinea ca acestea au fost utilizate în sem.II 2009, întrucât nu exista devize si situații de lucrări, iar autorizația de construcții nu era valabila la aceasta data, motiv pentru care organele de inspecție fiscala au stabilit taxa pe valoarea adăugata suplimentara in suma de 6265 lei.
În ceea ce privește majorările și penalitățile de întârziere aferente impozitului pe profit si taxei pe valoarea adăugata in suma totala de 1. lei, stabilite prin decizia de impunere nr.1792/_, se arată că SC S. I. S. datorează impozitul pe profit în suma de 2. lei si taxa pe valoarea adăugata în suma de 3. lei, motiv pentru care pentru neplata in termen a obligațiilor fiscale determinate suplimentar, in suma totala de 5. lei, reprezentând impozit pe profit si taxa pe valoarea adăugata, organele de inspecție fiscala au calculat majorări si penalități de întârziere in suma totala de 1. lei.
Examinând acțiunea în baza probatoriului administrat, instanța reține în fapt următoarele:
Prin Decizia nr. 1343/_ emisă de D. G. a F. P. M.
-Biroul de soluționare a contestațiilor a fost respinsă ca neîntemeiată contestația formulată de către reclamanta SC S. I. S. împotriva deciziei de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare de plata stabilite de inspecția fiscala nr. 1792/_ emisă de Activitatea de I. Fiscala in baza raportului de inspecție fiscală încheiat in data de 0_, contestația având ca obiect suma totala de 6. lei, reprezentând: 2. lei - impozit pe profit; 51179 lei - majorări
si penalități de întârziere aferente impozitului pe profitl, 3. lei - taxa pe valoarea adăugata; 72882 lei -majorări si penalități de întârziere aferente taxei pe valoarea adăugata.
În considerentele deciziei se reține că în perioada_ -_, SC S.
I. S. a înregistrat în evidenta contabila, in conturile "607", "624" si "628" suma totală de 1444695 lei, reprezentând materiale de construcții, prestări servicii de transport si alte servicii executate de terți din facturi fiscale emise de SC HOPE INVEST S., SC AGREMENT S., SC NEKTAIKON S., SC TRAD MAYA S., SC GILL I. S., SC GREAT CDFLO SPEDITION S., SC ZANKINTERLINBER TRANS S. ,SC SIMI SOFT PROD S., SC TRANS PRIMA
S., SC P. BOCA S., SC RASI GROUP S., SC MEDIDOM ACTIVE S., SC PRO PACO S., SC FELIX CONCOLOR S. si SC C. CONSTRUCT S., o parte din aceste facturi fiind achitate in numerar.
Organele de inspecție fiscala au constatat ca pentru materialele de construcții înscrise în facturile fiscale în speța nu au fost întocmite note de recepție, iar pentru cheltuielile înregistrate in contul 231" Imobilizări corporale în curs" nu exista întocmite situații de lucrări.
Potrivit procesului verbal nr.3642/0_, întocmit de comisari ai Gărzii Financiare M., aceste societăți nu au depus la organul fiscal teritorial declarațiile de impozite și taxe ( 100,300 si 394), bilanțurile contabile, nu au înregistrat în evidenta contabilă aceste relații economice, nu au (constituit, declarat și virat la bugetul de stat obligațiile fiscale ce au rezultat în urma relațiilor economice, iar o parte din aceste societăți nu funcționează la sediul declarat sau au cesionat părțile sociale altor persoane fizice care nu au ( reluat arhiva cu evidenta contabila si nu au putut oferi detalii despre r activitatea societății.
Potrivit dispozițiilor art.19 alin.4 din Legea 57/2003 privind Codul fiscal, republicată, următoarele cheltuieli sunt nedeductibile: f) cheltuielile înregistrate in contabilitate, care nu au la baza un document justificativ, potrivit legii, prin care sa se facă dovada efectuării operațiunii sau intrării in gestiune, după caz, potrivit normelor".
Pct.2 din O.M.F.P. nr.3512/2008 privind documentele financiar- contabile, in vigoare de la data de_, precizează:
"2. Documentele justificative trebuie sa cuprindă următoarele elemente principale:
- alte elemente menite sa asigure consemnarea completa a operațiunilor efectuate.
Documentele care stau la baza înregistrărilor în contabilitate pot dobândi calitatea de document justificativ numai în condițiile în care furnizează toate informațiile prevăzute de normele legale în vigoare.
În situația de față pentru materialele de construcții aprovizionate si apoi | revandute nu au fost întocmite note de recepție, in condițiile in care nota de recepție reprezintă documentul justificativ pentru încărcarea gestiunii de
materiale si înregistrarea in contabilitate a materialelor recepționate, societatea nu a prezentat documente justificative prin care să facă dovada aprovizionării cu marfa care a făcut obiectul transporturilor, pe aceste facturi nu se regăsesc datele de identificare ale persoanei care a efectuat transportul si mijloacele de transport utilizate. De asemenea societatea nu a făcut dovada efectuării transporturilor, deoarece nu a prezentat avize de însoțire a mărfii pe timpul transportului, iar in facturile de transport nu sunt precizate rutele, km. parcurși si tarifele percepute, societățile comerciale care au emis facturile fiscale către SC S. I. S., nu au persoane angajate care sa efectueze astfel de servicii si nici nu exista situații de lucrări sau alte documente din care sa rezulte necesitatea si realitatea acestora, iar în ceea ce privește prestările de servicii, facturate pentru reclamantă reținem că SC S. I. S. nu are dreptul s deducă cheltuielile cu prestările de servicii de transport, întrucât nu sunt îndeplinite cumulativ cele doua condiții, respectiv nu s-a făcut dovada că serviciile au fost efectiv prestate in baza unui contract care sa cuprindă date referitoare la prestatori, termene de execuție, precizarea serviciilor prestate precum si tarifele percepute, respectiv valoare totala a contractului și defalcarea cheltuielilor pe întreaga durata de desfășurare a contractului.
De asemenea, contestatoarea nu a justificat prestarea efectiva a serviciilor prin situații de lucru, procese verbale de recepție si rapoarte de lucru.
Din depoziția martorului Perța Petru D., administrator al SC Stone Co
S. (vol.I, fila 260) reiese că începând cu anul 2004 această societate a cumpărat de la reclamantă diverse materiale de construcții, inclusiv în anul 2009, mărfurile achiziționate de la reclamantă fiind identificate de organele de control în depozitul societății în urma unui control încrucișat efectuat de Garda Financiară.
Martorul M. Ș. administrator al SC Romliant Costruct S. (fila 261 vol.1) a declarat că a avut relații de afaceri cu SC SS în perioada 2007- 2008 achiziționând de la acesta materiale de construcții, pentru materialele achiziționate au fost emise facturi, acestea au fost înregistrate în contabilitate, transportul materialelor de construcții a fost asigurat de către furnizor, iar majoritate plăților au fost efectuate prin bancă.
Prin depozițiile acestor martori nu s-a făcut dovada certă că materialele pretinse a fi achiziționate de la furnizorii menționați anterior au fost revândute societăților ale căror administratori au fost audiați.
Din cuprinsul raportului de expertiză întocmit de expert contabil judiciar
P. M. C. ia, reiese că în contabilitatea reclamantei intrările de mărfuri aferente operațiunilor comerciale nereale, corespund cu ieșirile de mărfuri către beneficiarii acesteia, iar o parte din mărfurile nevândute se regăsesc în stoc, operațiunile comerciale, presupuse nereale au fost corect înregistrate în contabilitatea reclamantei.
Instanța reține că reclamanta își desfășoară activitatea specifică ca un profesionist, situație în care i se poate cere diligență în activitatea sa comercială.
Față de cele reținute, în condițiile în care societățile furnizoare nu au înregistrat în evidența contabilă achiziții de materiale, nu s-a făcut dovada certă a achitării contravalorii materialelor pretinse a fi achiziționate de la furnizori de către reclamantă, pentru materialele de construcții înscrise în facturile fiscale nu au fost întocmite note de recepție, iar pentru cheltuielile înregistrate nu s-au întocmit situații de lucrări, apreciem că în situația de față, sunt incidente dispozițiile art. 21 alin.4 lit.f din Legea nr.571/2003 potrivit cărora sunt nedeductibile: f) cheltuielile înregistrate in contabilitate, care nu au la baza un document justificativ, potrivit legii, prin care să se facă dovada efectuării operațiunii sau intrării in gestiune, după caz, potrivit normelor".
Note de recepție și constatare reprezintă documentul pentru recepția bunurilor achiziționate și pentru încărcare în gestiune, cuprinzând denumirea bunurilor recepționate contractate conform documentelor însoțitoare de livrare care însoțește transportul, factura sau avizul de însoțire a mărfii, cantitatea recepționată, prețul unitar de achiziție și valoarea, în situația de față acestea nefiind întocmite, situație în care corect organele fiscale au considerat că reclamanta nu a prezentat documente justificative care să ateste realitatea operațiunilor economice desfășurate, încălcându-se prevederile art.19 alin.1, art.21 alin.1 alin.4 lit.f din Legea 571/2003, motiv pentru care s-a stabilit în sarcina reclamantei, cu titlul de impozit pe profit suplimentar suma de 225.018 lei.
Prin Decizia de impunere nr.1792/_, emisă în baza raportului de inspecție fiscală nr.7805/_, s-a stabilit în sarcina reclamantei obligația plății sumei de 300.065 lei cu titlul de taxă pe valoare adăugată motivat de faptul că acesta a fost dedusa nejustificat din facturile fiscale emise de societățile comerciale în condițiile în care contestatoarea nu deține documente justificative, prin care să facă dovada că operațiunile economice au avut loc, SC
S. I. S. nu deține note de recepție a materialelor achiziționate și nici bonuri de consum, situații de lucrări și devize pentru cele înregistrate în contul de mijloace fixe, iar facturile fiscale nu au fost completate cu informațiile prevăzute de art.155 alin.(5) lit.k), pe acestea nu este menționat nici mijlocul de transport cu care s-a efectuat transportul, astfel încât SC S. I. S. nu a făcut dovada ca materialele de construcții și serviciile de transport au fost utilizate pentru realizarea de operațiuni taxabile.
În cauză facturile au fost emise cu încălcarea dispozițiilor art.155 lit. K și m din Legea 571/2003 referitoare la obligativitatea menționării în factură a denumirii produselor vândute/cumpărate și a cantității ce a făcut obiectul impozitării, situație în care instanța apreciază că activitatea reclamantei nu a fost cea a unui comerciant diligent întrucât aceasta nu a încercat să remedieze lipsurile evidente ale facturilor alegând să se expună riscului privind calitatea
de document justificativ al acestor înscrisuri, situație în care organele de inspecție fiscală în mod corect au stabilit faptul că suma de 300.065 lei reprezentând taxa pe valoarea adăugată a fost dedusă în mod nejustificat.
Pentru obligațiile fiscale determinate suplimentar și neachitate la scadență reprezentând impozit pe profit și taxa pe valoare adăugată, reclamanta datorează majorări și penalități de întârziere în sumă de 124.061 lei raportat la dispozițiile art.119 alin.1 și art.120 alin.1 și alin.7 din OG nr.92/2003 privind Codul de procedură fiscală.
Pentru considerentele sus menționate, decizia emisă de pârâtă și actele administrativ fiscale vor fi menținute, iar acțiunea va fi respinsă potrivit dispozitivului.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE:
Respinge acțiunea promovată de reclamanta SC S. I. S., cu sediul în
B. M., Bd. I. nr. 58, județul M. în contradictoriu cu pârâta D.
G. R. a F. P. C. -N. prin A. J. a F. P.
M., cu sediul în B. M., A. S. nr. 2A, județul M. . Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică de azi 11 Noiembrie 2013.
Președinte | G. ier | |
M. P. | M. | -O. O. |
Red.P.M./_
Tred.O.M.O./_ /4 ex.
