Sentința civilă nr. 7/2013. Contencios. Anulare acte emise de autorităţile de reglementare
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 7/2013
Ședința publică de la 08 Ianuarie 2013
Completul compus din: PREȘEDINTE C. I.
Grefier M. N. Țâr
Pe rol judecarea | acțiunii | în contencios administrativ formulată de |
reclamanta P. S. | C. | M. în contradictoriu cu pârâții S. |
ROMÂN prin M. F. | , M. | E., C. ȘI M. DE A. în |
calitate de organism intermediar pentru Î. M. ȘI M., A. DE M. POS CCE, având ca obiect anulare acte emise de autoritățile de reglementare decizie contract de finanțare.
La apelul nominal, făcut în cauză se prezintă av. A. Sever Mihai, în substituire și în reprezentarea intereselor reclamantei, cu delegație de reprezentare aflată la dosar fila 126.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei ocazie cu care se învederează instanței că pricina se află la primul termen de judecată pentru care procedura de citare este legal îndeplinită, părțile litigante au solicitat judecarea pricinii în lipsă.
Se mai menționează că la data de_ se înregistrează din partea pârâtului, M. E., C. și M. de A. prin fax - cerere de amânare întrucât urmează să se înființeze M. E. prin reorganizare.
Curtea după deliberare, respinge cererea de amânare reținând în motivare că motivul de amânare nu are relevanță în cauză întrucât Decizia atacată este emisă de M. E., C. și M. de A. .
La solicitarea instanței reprezentantul reclamantului arată că valoarea obiectului dedus judecății este de peste 230.000 lei la care se adaugă 120.000 cu titlu de despăgubiri.
Totodată, invocă și pune în discuția părții litigante excepția necompetenței materiale a Curții în soluționarea prezentului litigiul, raportat la dispozițiile art.10 din Legea nr.554/2004 contenciosului administrativ și cu practica ÎCCJ, în care primează criteriul valoric al obiectului dedus judecății, în acest caz fiind sub 500.000 lei și rangul organului administrativ emitent al actului atacat.
Reprezentantul reclamantului arată că lasă la aprecierea instanței să se pronunțe asupra excepției.
Curtea reține cauza în pronunțare asupra excepției necompetenței materiale a Curții în soluționarea cauzei.
C U R T E A
Prin acțiunea de | contencios administrativ formulată de reclamanta P. | |
S. | C. M. | în contradictoriu cu pârâții S. ROMÂN prin M. |
F. | , M. E. | , C. ȘI M. DE A. în calitate de organism |
intermediar pentru Î. M. ȘI M., A. DE M. POS CCE, s-a solicitat anularea /revocarea Deciziei nr.3/_ (comunicata cu reclamanta la
data de_ ), si a tuturor actelor prealabile acesteia prin care au fost respinse in parte acordarea sumelor solicitate prin cererea de rambursare nr. 1 la contractul finanțare nr. 2m/122/_, si pe cale de consecința, obligarea in solidar a paratelor la plata către reclamantă a sumei de 237.783, 86 lei (compusa din următoarele sume: 232.616,11 lei, 1.892,50 lei, 2.775,25 lei) cu dobânda legala aferenta acestei sume de la data de înregistrării primei contestații (_ ) pana la plata integrala si efectiva a acestei sume; obligarea in solidar a pârâtelor la plata către reclamantă a sumei de 120.000 lei, cu titlu de despăgubiri cu dobânda legala aferenta acestei sume de la data introducerii prezentei acțiuni si până la plata integrala si efectiva a acestei sume, cu cheltuieli de judecata in caz de opunere.
În motivarea acțiunii reclamanta a susținut că la data de_ P. SCM Turda, a depus spre finanțare un proiect având numărul de înregistrare 45/_
.
Proiectul a fost aprobat, drept urmare, in data de_ s-a semnat Contractul de finanțare nr. 2m/122/_, având ca obiect acordarea finanțării nerambursabile in valoare de 970.973,21 lei. Contractul dintre părți cuprinde si anexe, printre care si proiectul care a fost aprobat. Contractul a avut si un număr de patru acte adiționale la acesta.
A fost acordata prefinanțare, in cuantum de 339.840,62 lei.
După toate cele întâmplate in derularea contractului, care vor fi punctate pe parcursul prezentului script, concluzia este ca: ceea ce se anunța ca fiind un beneficiu, un progres, un ajutor pentru progres si dezvoltare, nu a reprezentat chiar acest lucru.
La data de_, in cadrul procedurii de implementare a proiectului aprobat, reclamanta a înaintat, prin serviciul de curierat rapid, către O. ul I. cererea de rambursare nr. 1 prin care a solicitat rambursarea unor cheltuieli in valoare de 443.353,97 lei.
Din aceasta suma solicitata, urma sa fie dedusa suma de 339.840,62 lei (prefinanțarea acordata), lucru care nu a mai fost integral si efectiv posibil datorita celor ce vor fi arătate in continuare.
Cu toate că, conform art.5 din contractul de finanțare trebuia sa se răspundă in termen de maximum 80 de zile (pana in data de_ ) la cererea de rambursare, nu s-a procedat in acest sens, fiind încălcate astfel si dispozițiile art. 18 alin.2 din contract.
Astfel, in data de_ s-a transmis către reclamantă o cerere pentru clarificări, la care reclamanta a răspuns (răspunsul fiind trimis prin serviciu de curierat rapid in data de_ ). In continuare trec lunile si a constatat ca in data de_ se solicita noi clarificări, la care reclamanta a răspuns (răspunsul fiind trimis prin serviciul de curierat rapid in data de_ ).
Prin notificarea nr. 226577/_, comunicata la data de_, A. de M. POS CCE a respins de la rambursare suma de 255.676,97 lei din totalul sumei de 443.353,97 lei solicitata prin prima cerere de rambursare.
Se poate remarca faptul ca intre data depunerii primei cereri de rambursare, inclusiv a solicitării, si respectiv oferirii de clarificări, si pana la data notificării in discuție s-a scurs un interval deloc neglijabil de timp.
In contra acestei notificări reclamanta a formulat contestație, care a fost trimisa către A. de M. si totodată către O. ul I., la data de _
, prin același serviciu de curierat.
La aceasta contestație nu s-a oferit nici un răspuns, in schimb insa, fără a tine cont de contestație si observațiile făcute acolo, i s-a comunicat, in data de_, raportul de control nr. 255631/_ (întocmit in urma vizitei de monitorizare din data de_ ), pe care a fost implicit contestat prin contestația
la care nu se răspunse, motiv pentru care a reiterat si completat contestația inițiala, de data aceasta prin avocat (făcând totodată, pe lângă contestație si o notificare, somație si procedura prealabila si punere in întârziere). In final, la contestația inițiala, inclusiv la completarea la aceasta se răspunde (astfel cum rezulta expres din aliniatul final al Deciziei nr.3/_ ) abia in data de_, decizia fiind comunicata cu subscrisa in data de_ .
In contextul acestei situații, ulterior, din cererea de rambursare nr. 1 nu s- a mai primit decât suma de 26.274,72 lei, iar prefinanțarea care nu a putut fi dedusa integral, a urmat sa fie dedusa din cererea de rambursare nr. 2.
In concluzie, având in vedere cele de mai sus, a înțeles sa formuleze prezenta acțiune cu petitul ei nr. 1 (alin. 11 din Legea nr.554/2004), pentru considerentele care vor fi exprimate in cele ce urmează.
In petitul nr. 1 solicita: anularea/revocarea Deciziei din data de_ si a actelor prealabile ale acesteia (notificarea inițiala si raportul de control), si in final, obligarea in solidar a paratelor la plata către reclamantă a sumei de 237.783, 86 lei (compusa din următoarele sume: 232.616,11 lei, 1.892,50 lei, 2.775,25 lei) cu dobânda legala aferenta acestei sume de la data de înregistrării primei contestații (_ ) pana la plata integrala si efectiva a acestei sume.
Cu privire la respingerea sumei in cuantum de 232.616,11 lei, reprezentând construcție împrejmuire, a arătat si arată că:
Argumentul principal pentru care solicită admiterea petitului nr. 1 al acțiunii pentru suma care privește împrejmuirea si acordarea dobânzii legale aferente consta în aceea ca: din moment ce aceasta împrejurare a fost considerata ca eligibila in toate etapele (înainte de semnarea contractului, la semnarea contractului si pe parcursul derulării acestuia - doar si doar la final, devenind brusc neeligibila).
In contextul in care aceasta cheltuiala a fost considerata eligibila si nu au fost efectuate informări si sprijiniri prealabile pentru a anunța ca aceasta cheltuiala nu mai este eligibila si pentru a nu mai efectua aceasta cheltuiala declarata eligibila, au fost încălcate in mod flagrant de către cocontractantul reclamantei următoarele articole din contractul de finanțare:
art. 18 alin. 2 care prevede obligația parților de a respecta " Prezentul contract obliga părțile să respecte întocmai si cu buna-credința contractul in conformitate cu principiul obligativității contractului dintre parți",
art. 7 lit. b pct. 2 care prevede ca "O. ul intermediar are obligația de a informa beneficiarul cu privire la orice decizie luata care poate afecta implementarea proiectului";
art. 7 lit. b pct. 4 potrivit căruia "O. ul intermediar are obligația de a sprijini Beneficiarul prin furnizarea informațiilor sau clarificărilor pe care le considera necesare pentru implementarea Proiectului".
Prin urmare este vorba despre o încălcare flagranta a contractului dintre părți dar si despre culpa evidenta a cocontractantului nostru, care nu se poate prevala de propria sa culpa pentru a obține un avantaj (conform principiului de drept nemo aditur propriam turpitudinem allegans).
Mai arată și că aceasta suma face parte din suma totala de cheltuieli eligibile in cuantum de 332.784,14 lei (conform notificării), constând in cheltuieli aferente împrejmuirii cu gard prefabricat si înălțător cu sarma ghimpata, suma care a fost solicitata in cadrul cererii de rambursare nr.1/_ alături de alte sume (insa a fost respinsa in 2012, conform celor arătate mai sus).
Eligibilitatea/noneligibilitatea cheltuielilor aferente împrejmuirii ar fi trebuit identificata in etapele de evaluare si selecție a proiectului, respectiv anterior întocmirii si semnării contractului de finanțare care a avut la baza proiectul, proiect anexa, deci parte integranta din contractul de finanțare, pentru ca la
întocmirea si semnarea contractului sa se tina cont de respectiva suma eligibila/neeligibila. In speța, cheltuielile pentru împrejmuire au fost considerate eligibile, prin urmare, nu se poate reveni ulterior asupra acestui fapt;
De asemenea, prin scrisoarea de aprobare nr. 2m/ATF/170/_, anterioara semnării contractului, au fost aprobate mai multe elemente de cost eligibile printre care si modernizarea construcției, inclusiv împrejmuirea cu gardul prefabricat si înălțător cu sarma ghimpata, astfel ca aceasta împrejmuire si, implicit, cheltuielile aferente ei, sunt justificate chiar prin aprobarea lor si semnarea a însuși contractului de finanțare, aspect recunoscut si specificat expres inclusiv in cuprinsul raportului de control nr. 255631/_ ;
In plus, daca reclamanta a justificat respectivele cheltuieli prin documentele justificative depuse anexat cererii de rambursare nr. 1/_, prin raportul de control nr. 255631/_ observă ca nu se justifica motivul concret pentru care aceasta suma este diminuata, iar suma de 232.616,11 lei reprezentând suma nerambursabila a fost respinsa ca neeligibila. A arătat acest lucru inclusiv in contestație.
Reclamanta la momentul aplicării si semnării contractului de finanțare dintre părți, a avut la baza ghidul solicitantului valabil pentru anul 2009 (ghid care a stat la baza întocmirii proiectului in cauza si la baza evaluării si aprobării acestuia). Ori, in acest ghid al solicitantului din 2009 (care este anexa la proiectul aprobat/contractul de finanțare), este prevăzut ca, constituie cheltuiala eligibila cele privind construcții si modernizări clădiri, fapt care se circumscrie, așa cum va explica pe larg mai jos, dispozițiilor Legii nr. 50/1991 (fapt care a si determinat ca la evaluarea proiectului si semnarea contractului suma destinata împrejmuirii sa fie considerata ca si cheltuiala eligibila).
Constată insa faptul că, chiar daca nu s-a spune expres, dar reiese implicit, respingerea cererii de rambursare cu privire la aceasta cheltuiala considerata inițial eligibila, are ca izvor un ghid ulterior, cel din 2010 in care punctul 2.2 apare modificat, in sensul ca apare completarea ca sunt considerate eligibile lucrările de construcție si modernizare clădiri strict legate de procesul de producție, motiv pentru care împrejmuirea cu gard se pare ca, in opinia paratelor, nu este considerata in interpretarea acestui ghid ulterior ca fiind legata strict de procesul de producție.
Pe de o parte, subliniază ca un ghid ulterior nu poate sa modifice un contract si proiect anterior si nici sa interpreteze altfel Ordinul Ministrului E. si F. nr. 184/_ privind aprobarea listelor de cheltuieli eligibile, nefiind cu putința o retroactivare. Pe de alta parte, consideră ca împrejmuirea in discuție este necesara si utila însăși procesului de producție (aceasta din multiple puncte de vedere, inclusiv din cel al siguranței, securității si protecției bunurilor si persoanelor aflate in interiorul perimetrului îngrădit, contribuind la optima desfășurare a producției si, implicit, a punerii in aplicare a
proiectului).
Importante sunt si dispozițiile Anexei nr. 2 a Legii nr. 50/1991, care dau sens dispozițiilor Anexei nr. 1 pct. 2.2 din Ordinul Ministrului E. si F. nr. 184/_, dispoziții unde apar cu titlu absolut general ca fiind cheltuieli eligibile cele legate de construcție si modernizare clădiri. Ori, este evident ca împrejmuirea este o construcție, care este, de altfel, atât necesara, cat si utila desfășurării in condiții optime a procesului de producție si, in final, a îndeplinirii indicatorilor de rezultat ai proiectului (si acesta indiferent de ghidul la care se fac raportări).
Important este si faptul ca, o asemenea cheltuiala a fost considerata ca fiind eligibila si, astfel, stabilita inclusiv prin contractul dintre părți. Ori, contractul, care include si anexele sale, reprezintă legea parților, cu toate
consecințele care rezulta din aceasta (art. 969 si urm. din vechiul C. civ, sub imperiul căruia a fost încheiat contractul de finanțare). In plus chiar in cuprinsul art. 18 alin. 2 din contractul de finanțare este impusa obligația părților de a respecta "întocmai si cu buna-credința contractul in conformitate cu principiul obligativității contractului dintre părți".
In plus, necesar este a fi avut in vedere si principiul neretroactivității legilor, stipulat in art. 15 alin. 2 din Constituția României, cat si in art. 1 din vechiul cod civil (sub imperiul căruia s-au născut si desfășurat raporturile dintre părți, cu luarea in considerare a art. 6 alin. 2 din Noul C. civ.) si in art. 6 alin 1 C.civ. (sub imperiul căruia s-a redactat, in 2012, notificarea, raportul, decizia).
Prin decizia nr.3/_ de respingere, comunicata cu reclamanta la data de_, care face trimitere la vizita de control din data de_ (încheiata prin raportul de control nr. 255631/_ ), asista la o stupefianta noua motivare (care lipsește insa din raportul de control dar si din notificarea nr. 226577/_ ) cum ca "terenul din jurul clădirii unde se desfășoară activitatea de producție împrejmuiește gardul" (ori logic si real, fraza este eronata material căci, un teren este împrejmuit, nu invers), "nu spațiul destinat depozitarii materiei prime cu PET- uri", iar "in concluzie aceasta cheltuiala a fost respinsa de la plata, ținând cont si de inexistenta legăturii acestuia cu fluxul de producție si de Ordinul nr. 184/_, Anexa 1, pct. 2".
Dincolo de cele arătate anterior, subliniază ca o asemenea noua motivare făcuta in decizie (in scopul de a rupe împrejmuirea de procesul de construcție si producție) lipsește atât din notificarea nr. 226577/_, cat si din raportul de control nr. 255631/_ care, in mod vizibil, nu cuprind astfel de aspecte, cu toate consecințele care rezulta din aceasta (inadmisibilitate, caducitate, motivări diferite). Mai mult, împrejmuirea cu gard este o cheltuiala de construcție apreciata ca eligibila in toate etapele (înainte de semnarea contractului, la semnarea contractului si pe parcursul derulării acestuia - doar si doar la final, devenind brusc neeligibila), si care este (in mod logic si la știința oricui are minime cunoștințe de producție cu atât mai mult in acest domeniu in care activează reclamanta) necesara si utila întregului flux de producție (de la descărcare si depozitare materie prima, pana la descărcare si depozitare si trimitere către terți a produsului finit), de natura sa asigure si securitate, siguranța si protecție a materialelor si produselor (condiții in care, la fel de logic, se pot realiza obiectivele din proiectului). Acest aspect este întărit si de planșele foto anexate.
Cu privire la respingerea sumei in cuantum de 3.074,42 lei reprezentând întocmire documente administrative-declarații, cerere de finanțare (deci consultanta in baza contractului de prestări-servicii nr.12/_ cu S.C. MAGNA C. ING S.A.), a arătat si arată ca:
Devizul financiar nr. 220/_ prezentat la finalizarea lucrărilor de servicii conform contractului 12/_ cuprinde atât cheltuieli eligibile cat si cheltuieli neeligibile.
Conform Devizului mai sus menționat contravaloarea serviciilor prestate însumează 86.473,44 lei, din care cheltuieli eligibile 82.113,76 lei. Decontarea serviciilor de consultanta conform contractului s-a făcut aferent sumei de 83.766 lei Diferența rezultata ca si cheltuiala neeligibila ar fi 1.652,24 lei de unde ar rezulta drept plata solicitata necuvenita suma de 1.154,92 lei si nu suma de 3.047,42 lei respinsa la plata prin Notificarea nr. 226577/_ si prin raportul de control nr. 255631/_ .
Consideră ca valoarea cheltuielii eligibile solicitate drept contravaloarea serviciilor prestate conform contractului de prestări-servicii nr. 12/_ este de 82.113,76 lei.
Mai repetă si ca nu trebuia respinsa in întregime suma de 3.047,42 lei, ci doar suma de 1.154,92 lei, sens in care solicită admiterea petitului nr. 1 al acțiunii in ceea ce privește aceasta suma.
Cu privire la respingerea sumei in cuantum de 2.715,25 lei, pentru utilizarea in fisa de date a achiziției a unor criterii discriminatorii de calificare, a arătat ca:
Lansarea procedurii in vederea achiziționării de servicii pentru întocmirea planului de afaceri s-a adresat unor operatori economici de drept privat, astfel încât procedura privind achizițiile publice si normele care o reglementează nu se aplicau in situația data, ca atare, criteriile avute în vedere pentru achiziția contractului de prestări servicii s-au conformat Ghidul solicitantului valabil pentru apelul 2009 sub imperiul căruia s-a încheiat contractul de finanțare).
In rest in aceasta privința susține cele arătate expres si detaliat in contestația formulata in contra notificării, care reprezintă, in egala măsura, argumentele reclamantei, in contra prezentului raport de control.
În concluzie, cu privire la petitul nr. l al acțiunii, solicită să fie admis pentru considerentele arătate mai sus, deoarece in caz contrar, raportat la sumele de bani in discuție, deloc neglija bile, reclamanta nu doar ca a fost prejudiciata din culpa cocontractantului lor, dar va continua sa fie prejudiciata si pentru viitor datorita consecințelor multiple ale efectuării unor astfel de costuri.
La data de_, in cadrul procedurii de implementare a proiectului aprobat, reclamanta a înaintat, prin serviciul de curierat rapid, către O. ul I. cererea de rambursare nr. 2 prin care a solicitat rambursarea unor cheltuieli in valoare de 527.611 Iei.
Cu toate ca, conform art. 5 din contractul de finanțare trebuia sa se răspundă in termen de maximum 80 de zile (pana in data de_ ) la cererea de rambursare, nu s-a procedat in acest sens, fiind încălcate astfel si dispozițiile art. 18 alin.2 din contract.
Astfel, in data de_ redactează o cerere de clarificări care este transmisa reclamantei la data de_, la care a răspuns (răspunsul fiind trimis prin serviciu de curierat rapid in data de_ ).
În final, in data de_ este primita din aceasta cerere de rambursare (admisa integral cu mențiunile ce vor urma) suma de 349.172,24 lei, căci datorita situației izvorâte din prima cerere de finanțare (unde au fost respinse anumite sume), a fost dedusa prefinanțarea si din aceasta cerere de rambursare nr. 2.
Prin urmare nici aceasta cerere de rambursare nr. 2 (ca de altfel si cererea de rambursare nr.l) nu a fost soluționata in termen, si, astfel, si plata a fost decalata, din culpa cocontractantului care nu a respectat termenele impuse de contract (contract care este unul vizibil unul de adeziune), termene care era obligat sa le respecte atât in privința analizării cererii de rambursare, cat si pronunțării pe aceasta, precum si in privința efectuării plaților. Ori întârzierile reprezintă o culpa majora a paratei in derularea prezentului contract de finanțare.
Cu privire la petitul nr. 2 al acțiunii face următoarele observații prealabile:
Prejudiciul material înregistrat de reclamantă este mai mare decât cel solicitat in petitul nr. 2, insa potrivit principiului disponibilității si pentru a nu exista discuții a enunțat doar suma menționata.
Solicită obligarea in solidar a pârâtelor la plata către reclamantă a sumei de
100.000 lei, cu titlu de despăgubiri cu dobânda legala aferenta acestei sume de la data introducerii prezentei acțiuni si până la plata integrala si efectiva a acestei sume, pentru următoarele considerente:
Suma cu serviciul de consultanta contractat de către reclamantă (S.C. MAGNA C. ING S.A.) prin doua contracte, ar fi fost diminuat cu 24.101,72 lei
pentru cazul in care valoarea sumei eligibile nerambursabile nu ar fi fost diminuata cu suma de 237.783, 86 lei (solicitata la petitul nr. 1 al acțiunii).
Practic firmei de consultanta îi revenea un procent exprimat in suma fixa din valoarea sumei eligibile (de 10% conform ghidului solicitantului din 2009). Ori in condițiile in care a fost diminuata suma eligibila, reclamanta nu ar fi plătit către firma de consultanta suma inițiala, a înregistrat un prejudiciu.
Desigur ca, pentru cazul admiterii petitului 1, de aceasta data pentru a nu se îmbogăți fără justa cauza, nu mai solicită aceasta valoare, după caz, integral sau parțial.
Diferența de pana la 120.000 lei solicitata prin petitul nr. 2 al acțiunii îl reprezintă prejudiciul înregistrat de către reclamantă ca urmare a nerespectării de cocontractantul reclamantei a termenelor in care era obligat sa analizeze cererile de rambursare, sa se pronunțe asupra acestora, si, in final sa facă plățile.
O asemenea nerespectare a termenelor prevăzute la art. 5 din contractul de finanțare, a căror respectare rezulta si din art. 18 alin.2 al contractului, a cauzat un prejudiciu reclamantei. La fel, un prejudiciu semnificativ l-a reprezentat respingerea, la final (o data cu vizita de control), a cheltuielilor deloc neglijabile legate de împrejmuire ca fiind neeligibila cu toate ca pana atunci fusese considerata o cheltuiala eligibila (ceea ce reprezintă in primul rând o încălcare a art. 18 alin.2 si a art. 7 lit. b pct. 2 si 4 din contract, cu toate celelalte completări de la B.II.l). Acest prejudiciu va fi prezentat in continuare pe scurt:
pentru si in vederea derulării contractului de finanțare, reclamanta a contractat credite bancare. Astfel reclamanta a asigurat in avans finanțarea, urmând a fi recuperata ulterior prin restituirea banilor ca urmare a cererilor de rambursare si, in final, acoperite creditele;
in condițiile in care nu s-au respectat termenele de analizare si de plata, subscrisa a înregistrat, firesc, costuri suplimentare la credite;
aceste costuri au fost amplificate nu doar de nerespectarea termenelor de către cocontractant, ci si de faptul ca, in condițiile in care împrejmuirea nu ar fi fost eligibila (iar subscrisa ar fi cunoscut o atare situație înainte de efectuarea cheltuielilor cu împrejmuirea), creditele contactate ar fi fost corespunzător mai mici. Ori prin respingerea acestei cheltuieli eligibile ca neeligibila, in continuare reclamanta are costuri cu creditele;
si cum toate cele arătate merg mana in mana, fiind strâns legate între ele, in mod natural, o asemenea situație a afectat si afectează profitul net al societății. Aceasta întrucât nerespectarea termenelor dar si/sau respingerea cheltuielilor de împrejmuire au determinat economii care au afectat si afectează, in mod firesc, producția (sub aspectul complex al acestui proces de producție) si deci profitul.
Pentru cazul în care paratele nu achiesează la acesta valoare minimala a prejudiciului, solicita efectuarea unei expertize de specialitate, urmând a depune toate înscrisurile necesare.
In drept și motivat acțiunea pe prev. art. 112 si urm. C. proc. civ., art. 11 din Legea nr. 554/2004; Noul cod civ. si Vechiul Cod civ., Legea nr. 50/1991, Constituția României, Convenția europeana, toate textele si actele normative menționate in cuprinsul prezentei.
Analizând excepția necompetenței materiale Curtea constată că aceasta este întemeiată pentru următoarele considerente:
Criteriile de determinare a competenței materiale a instanței de contencios administrativ fiscal, în prezenta speță pornesc de la analiza actelor administrative atacate.
Așa cum rezultă din expunerea rezumativă prezentata anterior reclamanta a solicitat anularea /revocarea Deciziei nr.3/_ (comunicata cu reclamanta la data de_ ), si a tuturor actelor prealabile acesteia prin care au fost respinse
in parte acordarea sumelor solicitate prin cererea de rambursare nr. 1 la contractul finanțare nr. 2m/122/_, si pe cale de consecința, obligarea in solidar a paratelor la plata către reclamantă a sumei de 237.783, 86 lei (compusa din următoarele sume: 232.616,11 lei, 1.892,50 lei, 2.775,25 lei) cu dobânda legala aferenta acestei sume de la data de înregistrării primei contestații (_ ) pana la plata integrala si efectiva a acestei sume; obligarea in solidar a pârâtelor la plata către reclamantă a sumei de 120.000 lei, cu titlu de despăgubiri cu dobânda legala aferenta acestei sume de la data introducerii prezentei acțiuni si până la plata integrala si efectiva a acestei sume, acte emise în baza OUG nr.66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora.
În ceea ce privește notificarea nr. 223577/_ , Curtea reține incidența următoarelor dispoziții ale OUG nr. 66/2011. Astfel art. 2 lit. j definește creanțele bugetare rezultate din nereguli ce reprezintă sume de recuperat la bugetul general al Comunității Europene ca fiind creanțe bugetare rezultate din nereguli - sumele de recuperat ca urmare a constatării unei nereguli în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora.
Totodată art. 2 alin. 6 și 7 definește titlurile de creanță și regulile aplicabile notei de constatare făcând trimitere la prevederile OG nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală.
Potrivit art.4 alin.2 " creanțele bugetare rezultate din nereguli sunt asimilate creanțelor fiscale, în sensul drepturilor și obligațiilor care revin creditorilor, autorităților cu competențe în gestionarea asistenței financiare comunitare nerambursabile și debitorilor";.
Din cuprinsul dispozițiilor citate rezultă fără echivoc faptul că actele administrative a căror anulare se solicită în prezenta cauză sunt acte administrativ fiscale în sensul prev. de art.41 Codului de procedură fiscală, ce poate fi contestat conform procedurii reglementate de același Cod, respectiv Tilul IX - " soluționarea contestațiilor formulate împotriva actelor administrative fiscale";.
Decizia nr.3/_ (fila 115-116) a fost emisă în temeiul dispozițiilor Codului de procedură fiscală ca urmare a soluționării contestației formulate împotriva procesului verbal și poate fi contestată în condițiile art.212, la instanța judecătorească de contencios administrativ competentă, în condițiile legii";
În temeiul normei de trimitere de la art.218 alin.2 teza finală din Codul de procedură fiscală, în ceea ce privește stabilirea instanței de contencios administrativ competente să soluționeze contestația formulată împotriva Deciziei nr. 79/2010, sunt aplicabile dispozițiile art.10 alin.1din Legea nr. 554/2004.
În interpretarea și aplicarea normelor de competență cuprinse la art.10 alin.1 din legea nr. 554/2004, în jurisprudența instanței supreme s-a cu caracter unitar că aceste dispoziții instituie două criterii de determinare a competenței materiale a instanței de fond, după cum urmează:
- criteriul poziționării în cadrul sistemului administrației publice (rangul autorității centrale sau locale) a autorității publice emitente a actului atacat;
- criteriul valoric, stabilit pe baza cuantumului impozitului, taxei, contribuției sau datoriei vamale care face obiectul actului administrativ contestat.
Cu alte cuvinte, dacă litigiul are caracter fiscal, în sensul că privește, taxe, impozite, contribuții, datorii vamale și accesorii ale acestora, competența se stabilește în funcție de valoarea debitului contestat, pragul instituit de lege
pentru departajarea competenței Tribunalului de cea a Curții de Apel fiind suma de 500.000 lei
În cauză fiind vorba de un litigiu având ca obiect o creanță bugetară în sumă de 230.000 lei la care se adaugă 120.000 cu titlu de despăgubiri, asimilată creanțelor fiscale în sensul prevederilor Codului de procedură fiscală, conform art.10 alin.1 din Legea nr. 554/2004, competența materială a instanței de contencios administrativ se stabilește în funcție de criteriul valoric și revine Secției de Contencios Administrativ și Fiscal a Tribunalului C. competent și din punct de vedere teritorial potrivit art.10 alin.3 din aceeași lege.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ș T E:
Admite excepția necompetenței materiale.
Declină competența de soluționare a acțiunii în favoarea Tribunalului C. - secția mixtă, de contencios administrativ și fiscal.
Pronunțată în ședința publică din 8 ianuarie 2013.
PREȘEDINTE, | GREFIER, | |||
C. | I. | M. | N. | ȚÂR |
Red.C.I/dact.V.R. 2ex/._
