Sentința civilă nr. 7182/2013. Contencios. Obligația de a face
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL MARAMUREȘ
cod operator 4204
SECȚIA A II-A CIVILĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 7182
Ședința publică din 10 Decembrie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE M. P.
G. ier M. -O. O.
Pe rol fiind soluționarea cererii formulată de reclamantul A. V. cu domiciliul în B. M., str.M., nr.5A, ap.11, județul M. și cu domiciliul procesual ales în B. M., str.C. P., nr.3/2, județul M., în contradictoriu cu pârâta I. P. M. -S. P. C. R. P. DE C. ȘI Î. A V., cu sediul în B. M., str. G. Ș., nr.46, județul M., având ca obiect obligația de a face .
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care: Instanța văzând actele și lucrările dosarului, reține cauza în pronunțare.
T.
Analizând asupra cererii de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată sub numărul de mai sus, reclamantul A. V. a solicitat în contradictoriu cu pârâta I. P. M. -S. P. C.
P. DE C. ȘI Î. A V. ca prin hotărârea pronunțată să se dispună să se dispună obligarea pârâtei la înmatricularea fără plata taxei de poluare a autovehiculelor marca AUDI A6, seria șasiu WAUZZZ4BZ1N076554. În motivarea cererii, după ce redă împrejurările în care a dobândit vehiculul care provine dintr-un stat membru al Uniunii Europene, reclamantul prezintă pe larg argumentele pentru care, în opinia sa, dispozițiile legale care instituie obligația de plată a taxei de emisie prevăzută de Legea nr. 9/2012 sunt neconforme cu normele europene. Se mai invocă Hotărârea pronunțată de către Curte de Justiție a Uniunii Europene la data de 07 aprilie 2011 în cauza Tatu contra României s-a stabilit pe cale de interpretare că "Articolul 110 TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională";, precum și decizia nr. 24/2011 a Înaltei
Curți de Casație și Justiție prin care s-a admis recursul în interesul legii, stabilindu-se că procedura de contestare prevăzută la art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2008 raportat la art. 205 - 218 din Codul de procedură fiscală, nu se aplică în cazul cererilor de restituire a taxei de poluare întemeiate pe dispozițiile art. 117 alin. (1) lit. d) din același cod.
În dovedirea celor susținute, reclamantul a depus copii ale următoarelor înscrisuri: cartea de identitate, actele de proveniență ale vehiculului, înscrisuri ce dovedesc înmatricularea anterioară într-un stat membru al Uniunii Europene, corespondență purtată cu pârâta.
Pârâta I. P. Județului M. - S. P. C. R. P. de C. și Î. a V. a formulat întâmpinare prin care se opune admiterii cererii, susținând că începând cu data de_ a intrat în vigoare Legea nr. 9/2012 care instituie obligația de plată a taxei de emisie și a abrogat
O.U.G. nr. 50/2008 care stabilea taxa pe poluare pentru autovehicule. Potrivit art. 4 din legea nr. 9/2012 obligația de plată a taxei intervine cu ocazia înscrierii în circulație a dobândirii dreptului de proprietate asupra unui autovehicul de către primul proprietar din România și atribuirea unui certificat de înmatriculare și a numărului de înmatriculare;la repunerea în circulație a unui autovehicul după încetarea unei exceptări sau scutiri prevăzute la art. 3 și 8; la reintroducerea în parcul auto național a unui autovehicul, în cazul în care, la momentul scoaterii sale din parcul auto național, i s-a restituit proprietarului plătitor valoarea reziduală a taxei, în conformitate cu prevederile art. 7;respectiv cu ocazia primei transcrieri a dreptului de proprietate, în România, asupra unui autovehicul rulat și pentru care nu a fost achitată taxa specială pentru autoturisme și autovehicule sau taxa pe poluare pentru autovehicule și care nu face parte din categoria autovehiculelor exceptate sau scutite de la plata acestor taxe, potrivit reglementărilor legale în vigoare la momentul înmatriculării. Întrucât reclamantul nu se încadrează în cazurile de scutire de la obligația de plată a taxei prevăzute de art. 3 alin. 1 din același act normativ, refuzul de înmatriculare fără a se depune dovada achitării taxei de emisie nu poate fi considerat nejustificat în sensul art.2 alin. 1 lit. i) din Legea nr. 9/2012.
de specialitate din subordinea pârâtei nu este abilitat să înlăture eventualele neconcordanțe dintre Legea nr. 9/2012 și normele comunitare, pârâta invocă dispozițiile art. 102 și art. 108 din Constituția României în conformitate cu care rolul I. P. este acela de a respecta și pune în executare actele Guvernului .
Pârâta mai susține că nu are incidență în cauză Hotărârea pronunțată în cauza Tatu contra României întrucât prin această hotărâre s-a stabilit incompatibilitatea cu normele comunitare a taxei de poluare stabilită de OUG nr. 50/2008 în forma sa inițială, fără se putea extinde efectele acestei hotărâri la raporturi juridice cărora le sunt aplicabile alte prevederi legale. Nu subzistă nici susținerea referitoare la caracterul contrar la Legii nr. 9/2012 cu articolul 110 TFUE întrucât această lege asigură același regim pentru autovehiculele de
import care provin din statele membre și autovehiculele înmatriculate pentru prima dată în România iar cuantumul taxei de poluare este stabilit pe baza acelorași criterii obiective, aplicabile tuturor vehiculelor.
Examinând cererea, instanța reține următoarele:
Potrivit dispozițiilor art.196 NCPC sancțiunea care intervine în cazul nerespectării elementelor privind numele și prenumele, sau după caz denumirea oricăreia dintre părți, obiectul cererii, motivele de fapt ale acesteia ori semnătura părții sau a reprezentantului acesteia este nulitatea cererii de chemare în judecată, condiționată de vătămarea procesuală a cărei existență este prezumată relativ de lege.
Nulitatea cererii de chemare în judecată pentru elementele indicate poate fi invocată din oficiu de către instanță precum și de către părțile adverse.
În situația de față, pentru termenele de judecată din data de_ și_ a fost citat reclamantul cu mențiunea de a se prezenta în instanță în vederea semnării acțiunii introductive și pentru a preciza dacă a înțeles să îl mandateze pe domnul R. -L. F. în redactarea și susținerea cererii de chemare în judecată, reclamantul nedând curs solicitărilor instanței, motiv pentru care în baza dispozițiilor art.196 NCPC se va constata nulitatea cererii, potrivit dispozitivului.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE:
Constată nulitatea cererii promovată de reclamantul A. V. cu domiciliul în B. M., str.M., nr.5A, ap.11, județul M. și cu domiciliul procesual ales în B. M., str.C. P., nr.3/2, județul M., în contradictoriu cu pârâta I. P. M. -S. P. C. R. P. DE C. ȘI Î. A V., cu sediul în B. M., str. G. Ș., nr.46.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Cererea pentru exercitarea căii de atac se depune la Tribunalul Maramureș-Secția aII-a Civilă, de Contencios Administrativ și Fiscal.
Pronunțată în ședința publică de azi 10 Decembrie 2013.
Președinte, G. ier,
M. P. M. -O. O.
Red.P.M._ / Tred. O.M.O. /_ - 4 ex
