Sentința civilă nr. 7446/2013. Contencios. Obligația de a face
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINTA CIVILA Nr. 7446/2013
Ședința publică de la 26 Aprilie 2013
Completul compus din: PREȘEDINTE A. -M. B.
Grefier M. -M. C.
Pe rol judecarea cauzei Contencios administrativ și fiscal privind pe reclamant Z. A. și pe pârât P. M. C. N., având ca obiect obligația de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru reclamant av. C. C., lipsă fiind pârâtul.
P. edura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care se constată că la data de_ s- a înregistrat dosarul execuțional nr.87/2011 al BEJ P. NICOLAE FANFANY, conform solicitărilor instanței. De asemenea, la data de 29 ianuarie 2013 s- a acvirat dosarul nr._ al Judecătoriei C. -N. .
Reprezentanta reclamantului depune la dosar interogatoriul pentru pârât, dar având în vedere că P. mun.C. -N. E. Boc nu s-a prezentat solicită a se face aplicarea art.225 C.pr.civ.
Instanța pune în discuție excepția inadmisibilității acțiunii și excepția prescripției dreptului la acțiune.
Reprezentanta reclamantului solicită a se constata că potrivit art.1 alin.1 din Legea nr.554/2004 orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată, motiv pentru care respingerea acestei exceptii.
Cu privire la excepția prescripției dreptului la acțiune, de asemenea solicită respingerea și a acestei excepții având în vedere că reclamantul a luat cunoștință de întinderea pagubei doar la emiterea somației din dosarul execuțional.
Instanța unește excepțiile invocate cu fondul cauzei.
Reprezentanta reclamantului învederează instanței că nu mai are alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța declară închise dezbaterile și acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Reprezentanta reclamantului solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, cu cheltuieli de judecată constând în onorariu avocațial.
INSTANȚA
Prin acțiunea înregistrată la data de_, reclamantul Z. A. în contradictoriu cu pârâtul P. M. C. -N. a solicitat pronunțarea unei sentințe prin care să se dispună
obligarea pârâtului P. M. C. -N. la plata sumei de 1.229.184 lei cu titlu de despăgubiri cu aplicarea dobânzii legale de la data introducerii acțiunii si pana la recuperarea integrala a debitului si obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că a fost beneficiarul unor autorizații de construire -AC. nr. 1148/2006 si respectiv AC nr. 1689/2007 emise de P. M. C. -N. pentru edificarea unei construcții pe terenul proprietatea acestuia situat in C. -N., str. Trandafirilor nr.10. Aceste două autorizații au fost anulate prin sentința civila nr.1023/2008 pronunțata de Tribunalul Cluj, confirmata parțial prin Decizia 2991/2008 a Curții de Apel C. iar, in final, prin decizia civila 55/A/2010 Tribunalul Cluj a dispus "aducerea terenului pe care se ridica construcția in starea lui inițiala", deci practic demolarea întregii clădiri.
Văzând aceasta hotărâre definitiva si irevocabila, reclamantul a formulat o noua cerere de emitere a unei noi autorizații care sa respecte de aceasta data toate cerințele legale, obținând avizul nr._ .Din păcate acest aviz nu a mai fost urmat de o noua autorizație care sa vizeze, practic, intrarea în legalitate. Întrucât ulterior a apărut OUG 7/2011 emiterea unei autorizații noi nu mai este posibila.
Reclamantul a formulat mai multe cereri către P. M. C. -N.
, acestea fiind însa fără un rezultat practic, iar ulterior spunându-i-se că nu mai poate intra în legalitate.
Reclamantul a apreciat că primarului îi revine în întregime culpa pentru emiterea acestor autorizații de construire, fiind evident că atât certificatul de urbanism, cat si avizele necesare au fost date cu încălcarea legii.
Reclamantul solicită obligarea pârâtului să îi achite suma de 84.312 lei reprezentând cheltuieli de demolare a casei vechi existente pe terenul lui, demolare fără de care nu ar fi fost posibilă edificarea noii construcții. Aceasta demolare s-a făcut in baza AC 92/_ emisa de P. M.
C. -N. si a fost urmata de emiterea in aceeași zi a AC 1148/_ ,
legătura dintre acestea fiind evidenta, suma de 1.141.731 lei reprezentând contravaloarea imobilului construcție pe care l-a edificat in baza AC 1148/_ si AC 1689/_, anulate prin Decizia nr.55/A/ 2010 a Tribunalului C. si care urmează a fi demolat.
Precizează reclamantul că a investit toate economiile si resursele bănești in acest imobil care, datorita incompetentei funcționarilor publici care au analizat cererile lui urmează a fi demolat,iar reclamantul împreună cu întreaga familie rămânând pe drumuri.
Cheltuieli legate de demolarea construcției, al căror cuantum nu îl poate preciza, aceasta demolare urmând a fî făcuta de vecinul Bontidean Samir, iar reclamantul sa achite cheltuielile de demolare conform încheierii civile 1554/_ a Judecătoriei C. -N. .
Reclamantul solicită suma de 1.229.184 lei, la care urmează a se adăuga suma legata de demolarea construcției.
In drept, au fost invocate prevederile art. 8 din Legea 554/2004.
Pârâtul P. municipiului C. -N. a formulat întâmpinare invocând excepția inadmisibilității acțiunii raportat la dispozițiile art. 19
alin, 1 din Legea nr. 554/2004 pe considerentul că, cererea de chemare în judecată are un obiect pur patrimonial, nefiind precedată de o acțiune în contencios administrativ pentru anularea vreunui act administrativ, sau constatarea refuzului nejustificat al pârâților de soluționare a unei cereri în termenul legal. Prin urmare, un eventual prejudiciu ar fi fost cauzat reclamantului, nu prin actul administrativ nelegal, care este autorizația de construire, ci ca urmare a anulării acestui act administrativ, dovedit a fi nelegal. S-a mai invocat și excepția prescripției dreptului la acțiune în condițiile în care acțiunea în despăgubiri cu componentele precizate în cererea de chemare în judecată este tardiv formulată la data de 30 Octombrie 2012 față de data la care a cunoscut sau trebuia să cunoască întinderea pagubei. Astfel, ultima hotărâre judecătorească pe care o amintește și reclamantul este Decizia civilă nr. 55/A/2010 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr._, prin care a fost obligat reclamantul la desființarea construcției, fiind astfel depășit termenul prevăzut de art. 19 din Legea 554/2004.
Examinând actele dosarului, instanța reține următoarele
:
Reclamantul își întemeiază pretențiile pe un prejudiciu care a fost produs, conform susținerilor sale, prin emiterea de către P. municipiului
C. N. a două autorizații de construire în favoarea acestuia, autorizații ce au fost anulate ulterior în mod irevocabil de către instanțele de judecată, prevalându-se de dispozițiile Deciziei civile 55/A/_ a Tribunalului C. .
Prin această decizie s-a constatat că reclamantul din prezenta cauză construiește fără autorizație de construire, fiind obligat la demolarea construcției și aducerea terenului pe care se ridică construcția în starea lui inițială.
Conform art. 19 din Legea 554/2004 "Termenul de prescripție pentru despăgubiri ….curge de la data la care acesta a cunoscut sau trebuia să cunoască întinderea pagubei.
(2) Cererile se adresează instanțelor de contencios administrativ competente, în termenul de un an prevăzut la art 11 alin. (2)."
Potrivit art. 11 alin. 2 din Legea nr. 554/2004:
"Pentru motive temeinice, în cazul actului administrativ individual, cererea poate fi introdusă și peste termenul prevăzut la alin. (1), dar nu mai târziu de un an de la data comunicării actului, data luării la cunoștință, data introducerii cererii sau data încheierii procesului-verbal de conciliere, după caz";
În speța de față constată că excepția prescripției dreptului la acțiune invocată de pârât este fondată deoarece prezenta cerere de chemare în judecată a fost formulată doar la data de 30 Octombrie 2012, fiind astfel tardivă, față de data la care reclamantul a cunoscut sau trebuia să cunoască întinderea pagubei. Astfel, ultima hotărâre judecătorească pe care o amintește și reclamantul este Decizia civilă nr. 55/A/_ pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr._, prin care a fost obligat reclamantul la desființarea construcției.( f 12-16).
Cum termenul imperativ ce reglementează prescripția începe să curgă, conform art. 19 din Legea nr. 554/2004, de la data când reclamantul a cunoscut sau trebuia să cunoască întinderea pagubei, respectiv _ , data pronunțării deciziei, reiese că este cu mult depășit termenul de 1 an prevăzut de Legea nr. 554/2004.
Așa fiind, instanța urmează a admite excepția prescripției dreptului la acțiune și pe acest considerent, în temeiul art. 8-18 din Legea 554/2004 va respinge ca prescrisă acțiunea reclamantului.
În ceea ce privește excepția inadmisibilității acțiunii, instanța o va respinge deoarece reclamantul a formulat prezenta cerere de chemare în judecată considerându-se vătămat într-un drept al său, conform art. 1 al. 1 din Legea 554/2004, după anularea irevocabilă a celor două autorizații de construire emise pe numele său - AC 1148/2006 și respectiv 1689/2007.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția inadmisibilității. Admite excepția prescripției.
Respinge ca prescrisă acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul Z. A. , cu domiciliul procesual ales în C. -N., str. P.
nr. 4, ap. 20, jud. C. în contradictoriu cu pârâtul P. M. C.
-N.
, cu sediul în C. -N., str. M. nr. 1-3, jud. C. având ca obiect despăgubiri.
Cu recurs in termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din_ .
Președinte,
-M. B.
Grefier,
M. -M. C.
Red.AMB
Tehnored.VAM 4 ex./_
