Sentința civilă nr. 8333/2013. Contencios. Anulare acte emise de autorităţile de reglementare
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr. _
Cod operator de date cu caracter personal 3184
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 8333/2013
Ședința publică de la 15 Mai 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE C. | -V. | B. |
Grefier C. -S. | Ș. |
Pe rol fiind judecarea cauzei contencios administrativ și fiscal privind pe reclamant SC E. SA și pe pârât A. F. P. C. -N. C. M.
, pârât D. G. DE A. A M. C., având ca obiect anulare acte emise de autoritățile de reglementare.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns:
reprezentanta reclamantei avocat Denes O. Lipsă fiind:
pârât - A. F. P. C. -N. C. M.
pârât - D. G. DE A. A M. C.
reclamant - SC E. SA Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care se constată faptul că la data de_ s- a depus la dosar un script din partea Tribunalului Dâmbovița la care se anexează întâmpinarea formulată de ANAF.
La data de_ s-a depus la dosar precizare de acțiune din partea reclamantei.
Instanța apreciază că actele depuse la dosar nu se impun a fi comunicate. Reprezentanta reclamantei arată că nu mai are alte cereri în probațiune. Instanța declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul pentru concluzii.
Reprezentanta reclamantei solicită respingerea celor 3 excepții invocate de pârâtă, admiterea acțiunii așa cum a fost precizată, cu cheltuieli de judecată constând din taxă judiciară de timbru, timbru judiciar și onorariu avocațial.
Instanța, în baza actelor de la dosar, reține cauza în pronunțare
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul instanței la data de_ sub nr._, reclamanta SC ELECTROGRUP SA a solicitat în contradictoriu cu pârâta A.
F. P. C. -N. C. I M. și cu pârâta D. G. de A. a M.
C., restituirea sumei de 3326 lei plătite cu titlu de taxă de taxă specială la prima înmatriculare actualizată cu rata dobânzii legale, până la data plății precum și plata cheltuielilor de judecată suportate de aceasta.
În motivarea cererii, reclamanta a prezentat pe larg argumentele pentru care, în opinia sa, dispozițiile legale care instituie această obligație sunt neconforme cu normele europene în materia taxării, citând și practică națională și europeană relevantă.
La dosarul cauzei s-au depus decizia de calcul al taxei de poluare pentru autovehicule, chitanța doveditoare a plății, actele de proveniență ale autoturismului, dovada înmatriculării anterioare a autoturismului în spațiul UE, actele de înmatriculare ale autoturismului din România, dovada îndeplinirii procedurii prealabile, alte înscrisuri relevante.
Cererea a fost legal timbrată.
Pârâta D. G. A F. P. C., reprezentată prin A. F. P. pentru C. i M. C., a formulat întâmpinare și a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată întrucât dispozițiile tratatelor privind Uniunea Europeană nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta legile pe care le consideră necesare pentru a reglementa folosința bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor sau a altor contribuții, sau a amenzilor.
A mai solicitat respingerea acțiunii pentru că a intervenit prescripția, respingerea acțiunii ca inadmisibilă întrucât reclamantul nu are un drept de restituire a taxei care să fie protejat de lege. Aceasta deoarece, în conformitate cu prevederile Legii nr. 9/2012 reclamantul are dreptul de a solicita doar restituirea diferenței rezultate din taxa plătită și taxa pentru emisii poluante. Pe fondul cauzei pârâta arătat că acțiunea este neîntemeiată întrucât la data încasării taxei, OUG nr. 50/2008 era în vigoare, iar reclamantul nu a făcut dovada că a solicitat diferența și care este cuantumul pretins. De asemenea, pârâta a arătat că nici un act al Uniunii europene nu interzice perceperea unei taxe cum este cea în cauză.
Pârâta a mai invocat excepția lipsei calității procesuale a acestei instituții, având în vedere faptul că pârâta nu a încasat nici o taxă, aceasta fiind achitată de către reclamantă în contul Direcției Generale de A. a M. C. din cadrul Agenției Naționale de A. Fiscală.
Analizând înscrisurile depuse la dosarul cauzei, precum și susținerile părților, instanța reține următoarele:
Reclamantul a achiziționat un autoturism second hand, anterior înmatriculat într-un stat membru UE, iar pentru înmatricularea in România a achitat, în temeiul OUG 50/2008, o taxă de primă înmatriculare în cuantum de 3326 lei la AFP Ulterior reclamantul a solicitat restituirea acestei taxe, însă cererea sa a fost respinsă.
Excepția inadmisibilității invocată prin întâmpinare de către pârâta A.
F. P., este neîntemeiată și urmează să fie respinsă, pentru considerentul că in speță nu se invocă greșeli de calcul a taxei de primă înmatriculare, pentru care era necesară derularea procedurii prealabile, ci se invocă răspunderea civilă delictuală a statului, generată de perceperea taxei cu încălcarea dispozițiilor Tratatul de funcționare a Uniunii Europene, care se aplică prioritar față de dreptul național al statelor membre ale uniunii.
Excepția prescripției este de asemenea neîntemeiată, întrucât potrivit disp. art. 8 alin 1 din Decretul 167/1958, în acțiunile in răspundere civilă delictuală, termenul de prescripție curge de la data la care persoana păgubită a cunoscut atât paguba, cât și pe cel care a cauzat-o.
În speță paguba a fost cunoscută de reclamant la data de 7 aprilie 2011, când Curtea de Justiție a Uniunii Europene a s-a pronunțat in cauza cauza I. T.
c. Statul Român, in care a decis că dreptul Uniunii se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.
Excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta D.F.F.P-
A.F.P.C.M C. este neintemeiată și urmează să fie respinsă, căci in contul acestei instituții a fost virată taxa percepută de la reclamantă, situație în care tot aceasta este obligată la restituire.
Deși între timp reclamanta a trecut in administrarea A.N.A.F- D.G.M.C., câtă vreme această instituție nu este cea care a perceput taxa de la reclamant, nu poate fi obligată la restituire.Pe fondul cauzei, instanța constată că, prin hotărârea preliminară pe care Curtea de Justiție a Uniunii Europene a pronunțat-o la data de 7 aprilie 2011 în cauza I. T. c. Statul Român, s-a decis că dreptul Uniunii se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru
menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională. În esență, Curtea a constatat că reglementarea română are ca efect faptul că vehiculele de ocazie importate și caracterizate printr-o vechime și o uzură importante sunt supuse - în pofida aplicării unei reduceri substanțiale a valorii taxei care ține seama de deprecierea lor - unei taxe care se poate apropia de 30 % din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o astfel de sarcină fiscală.
În aceste condiții, reglementarea respectivă are ca efect descurajarea importului și punerii în circulație în România a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre. Or, chiar dacă dreptul Uniunii nu împiedică statele membre să introducă impozite noi, acesta obligă fiecare stat membru să aleagă taxele aplicate autovehiculelor și să le stabilească regimul astfel încât acestea să nu aibă ca efect favorizarea vânzării vehiculelor de ocazie naționale și descurajarea, în acest mod, a importului de vehicule de ocazie similare.
Interpretarea pe care Curtea, în exercitarea jurisdicției conferite de art. 267 TFUE, o dă unei norme de drept european, clarifică sau definește, acolo unde este necesar, înțelesul și întinderea acestei norme așa cum aceasta trebuie înțeleasă sau ar fi trebuit să fie înțeleasă și aplicată de la data intrării ei în vigoare, deci încă de la data de_ .
In ceea ce priveste dobanda pretinsa si cuantumul ce poate fi acordat este de remarcat ca reclamantul a solicitat acordarea dobanzii legale. Tribunalul apreciaza ca in speta se poate acorda doar dobinda legala întrucât perceperea taxei din speța cu încalcarea prevederilor dreptului comunitar reprezinta o fapta ilicita ce atrage raspunderea paratei in conditiile dreptului comun, aceasta fiind obligata sa repare intreg prejudiciul suferit de reclamant si fiind totodata pusa in intarziere inca de la data savarsirii faptei ilicite, adica de la data incasarii sumei din speta . Ca atare in temeiul prevederilor OG 9/2000 reclamantul este indreptatit la plata dobanzii legale in materie civila de la data platii taxei din speta si pana la data restituirii sale integrale .
Având în vedere considerentele expuse, instanța apreciază că, în speță, taxa de poluare a fost percepută cu încălcarea prevederilor art.110 din TFUE, motiv pentru care cererea reclamantului, va fi admisă in varianta subsidiară, fiind obligată pârâta D.G.F.P.-A.F.F.C.M să restituie reclamantei taxa de poluare achitată necuvenit, cu dobânda legală aferentă de la data achitării taxei și până la data restituirii efective.
Deși între timp reclamanta a trecut in administrarea A.N.A.F- D.G.M.C., câtă vreme această instituție nu este cea care a perceput taxa de la reclamant, nu poate fi obligată la restituire, însă va fi obligată să predea pârâtei obligată la restituire, documentația necesară efectuării plății.
În tem.art.274 al.1, 3 cod pr.civ., instanța va obliga pârâta să plătească reclamantului suma de 389,3 lei cheltuieli de judecată.
Instanța a făcut aplicarea dispozițiilor art. 274 alin 3 Cod pr.civ, apreciind că onorariul pretins de reclamantă este prea mare față de munca prestată de avocat, in condițiile in care există o practică numeroasă și constantă în materie.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția inadmisibilității, a prescripției și a lipsei calității procesuale pasive.
Admite acțiunea precizată formulată de reclamanta SC ELECTROGRUP SA, cu sediul procesual ales în B., str. A. I., nr. 4 A, jud. B. Năsăud, împotriva pârâtelor AFP C. i M., cu sediul în C. -N. , str. P-ța A. I.
, nr. 19, jud. C. și ANAF-DGAMC, CU SEDIUL ÎN B., sector 5, str. M. S.
, nr. 88.
Obligă pârâta D.G.F.P. C. - A.F.P.C.M. C. să restituie reclamantei suma de 3326 lei taxă de primă înmatriculare, cu dobânda legală în materie civilă începând cu data plății -_ și până la achitarea integrală a sumei.
Obligă pârâta A.N.A.F.-D.G.A.M.C. să predea pârâtei D.G.F.P. - A.F.P.C.M. documentația necesară achitării acestei sume.
Obligă pârâtele să plătească reclamantei suma de 389,3 lei cheltuieli de judecată.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică de la 15 mai 2013.
Președinte,
C. -V. B.
Grefier,
C. -S. Ș.
RED./DACT./CB/CȘ_ /5ex.
C.Ș. 24 Mai 2013
