Contestaţie act administrativ fiscal. Decizia nr. 164/2013. Curtea de Apel BACĂU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 164/2013 pronunțată de Curtea de Apel BACĂU la data de 15-01-2013 în dosarul nr. 6964/110/2011
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
- SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL -
Decizia nr. 164/2013
Ședința publică de la 15 Ianuarie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE: C. Ș. - judecător
Judecător: C. P.
Judecător: V. P.
Grefier: L.-D. D.
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
Astăzi a venit spre judecare recursul declarat de recurenta-pârâtă Administrația Finanțelor Publice a municipiului Onești, împotriva sentinței civile nr. 1397 din 05 octombrie 2012 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr._, având ca obiect contestație act administrativ fiscal.
La apelul nominal făcut în ședință publică s-a constatat lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral asupra cauzei, după care:
Instanța constată că recursul promovat de pârâta Administrația Finanțelor Publice a municipiului Onești este la primul termen de judecată, declarat și motivat în termen scutit de plata taxei de timbru.
S-au verificat actele și lucrările dosarului și, având în vedere că recurenta-pârâtă Administrația Finanțelor Publice a municipiului Onești a solicitat judecarea cauzei și în lipsă în temeiul prevederilor art. 242 alin. 2 Cod procedură civilă, s-a constatat cauza în stare de judecată și s-a reținut în pronunțare pe baza celor solicitate de părți.
CURTEA:
- deliberând -
Asupra recursului în materia contenciosului administrativ de față constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 1397 din 05.10.2012 Tribunalul Bacău a hotărât următoarele: a respins excepția inadmisibilității invocată de Administrația Finanțelor Publice a municipiului Onești; a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul M. C., în contradictoriu cu pârâta Administrația Finanțelor Publice a municipiului Onești; a anulat Decizia de calcul din 17.11.2008; a obligat pârâta Administrația Finanțelor Publice a municipiului Onești să restituie reclamantului suma de 6.702 lei, cu dobânda fiscală începând cu data de 07.12.2011 și până la achitare și 243 lei cu titlul de cheltuieli de judecată; a respins acțiunea față de Direcția Generală a Finanțelor Publice Bacău; a admis cererea de chemare în garanție a Administrației F. pentru Mediu și a obligat chemata în garanție să restituie pârâtei suma de 6.702 lei, cu dobânda fiscală și cheltuielile de judecată.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut următoarele:
Reclamantul a cumpărat din UE un autoturism înmatriculat în țara de origine.
Pentru prima înmatriculare în România a fost obligat să achite taxa instituită de O.U.G. nr. 50/2008 cu modificările ulterioare.
Reclamantul critică faptul că norma internă încalcă norma comunitară, respectiv TFUE.
Curtea Europeană de Justiție s-a pronunțat în cauza C- 402/2009 printr-o hotărâre preliminară în ceea de privește art. 90 CE.
Cu privire la excepția inadmisibilității invocată de Administrația Finanțelor Publice a municipiului Onești s-a constatat că nu se contestă existența O.U.G. nr. 50/2008 cu modificările ulterioare ci tocmai concordanța acesteia cu dreptul comunitar.
Pe fondul chestiunii, în aplicarea dispozițiilor art. 148 din Constituția României, instanța a constatat că norma internă în baza căreia reclamantul a achitat taxa ce formează obiectul cauzei încalcă dispozițiile art. 90 (actual art. 110) din TFUE, deoarece art. 110 se opune ca un stat membru să instituie o taxă aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări, deoarece regimul fiscal descurajează cumpărarea unor autovehicule dintr-un alt stat membru prin aceea că autovehiculelor fabricate în România nu li se aplică această taxă.
Pentru cele ce preced instanța a obligat pârâta Administrația Finanțelor Publice a municipiului Onești să restituie reclamantului taxa pretinsă în acțiune și a anulat Decizia de calcul din 17.11.2008.
În baza art. 124 Cod Procedura Fiscala a obligat pârâta să achite reclamantului și dobânda fiscală, începând cu data refuzului și până la achitare.
În baza art. 274 Cod procedură civilă a obligat pârâta și la cheltuieli de judecată, onorariul avocatului fiind redus deoarece acțiunea a fost admisă în parte.
În baza art. 60-63 Cod procedură civilă instanța a admis cererea pârâtei privind chemarea în garanție a Administrația F. pentru Mediu deoarece aceasta este beneficiara taxei de poluare și a obligat chemata în garanție să restituie pârâtei taxa de poluare cu dobândă fiscală și cheltuieli de judecată .
Față de Administrația F. pentru Mediu acțiunea reclamantei a fost respinsă, între părți nefiind stabilit un raport juridic administrativ fiscal.
În termenul prevăzut de art. 20 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, împotriva hotărârii tribunalului, a formulat recurs pârâta Administrația Finanțelor Publice a municipiului Onești. În motivarea recursului, pârâta a susținut următoarele:
Instanța a respins greșit excepția lipsei procedurii prealabile. În susținerea acestei excepții este de reținut decizia nr. 5191/27.10.2007 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, precum și dispozițiile art. 207 din Codul de procedură fiscală corelate cu cele ale art. 7 din Legea nr. 554/2004.
Instanța a apreciat că dispozițiile dreptului comunitar au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne. În mod contradictoriu instanța a pronunțat o hotărâre judecătorească în cuprinsul căreia a apreciat că taxa de primă înmatriculare reglementată de O.U.G. nr. 50/2008 este nelegală întrucât vine în contradicție cu art. 90 paragraful 1 din Tratatul Comunității Europene.
Prin O.U.G. nr. 50/2008 a fost instituită taxa de poluare pentru autovehicule, ordonanța intrând în vigoare la data de 1.07.2008, iar în aplicarea ei a fost aprobată H.G. nr. 686/2008.
Examinând hotărârea recurată în raport de motivele invocate de recurenta-pârâtă, curtea de apel constată următoarele:
În ceea ce privește lipsa plângerii prealabile, această instanță consideră că nu sunt aplicabile dispozițiile art. 7 din Legea nr. 554/2004 întrucât nu este vorba de anularea unui act administrativ individual, ci de restituirea unei sume pe care reclamantul a considerat că a plătit-o fără temei legal. Potrivit art. 21 alin. 4 din Codul de procedură fiscală, în măsura în care plata sumelor reprezentând impozite, taxe, contribuții și alte venituri ale bugetului general consolidat se constată că a fost fără temei legal, cel care a făcut astfel plata are dreptul la restituirea sumei respective. Restituirea unei astfel de sume se face potrivit Procedurii de restituire și de rambursare a sumelor de la buget, precum și de acordare a dobânzilor cuvenite contribuabililor pentru sumele restituite sau rambursate cu depășirea termenului legal aprobată prin Ordinul nr. 1899/2004 emis de Ministerul Finanțelor Publice. Potrivit pct. 2 restituirea se efectuează la cererea contribuabilului, în termen de 45 de zile de la data depunerii și înregistrării acesteia la organul fiscal căruia îi revine competența de administrare a creanțelor bugetare, potrivit prevederilor art. 33 din Codul de procedură fiscală. În conformitate cu art. 124 coroborat cu art. 70 din Codul de procedură fiscală, data de la care curge dobânda fiscală este data la care reclamantul cere restituirea taxei de poluare. În condițiile în care, anterior formulării acțiunii pendinte, reclamantul nu a formulat o astfel de cerere, dobânda se va calcula de la data la care se cere restituirea taxei în baza hotărârii date în prezenta cauză.
Reclamantul a invocat neconcordanța între prevederea internă și cea comunitară, a cărei analiză este recunoscută în jurisprudența Curții Europene de Justiție de la Luxemburg în competența instanței interne, care poate lăsa neaplicată norma internă dacă prin aplicarea teoriei actului clar sau a teoriei actului clarificat, constată că norma comunitară nu permite adoptarea respectivei norme interne.
Prin hotărârea din data de 7 aprilie 2011 cauza C-402/09 T. împotriva României, statuând că art. 110 TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.
Așadar, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a reținut faptul că O.U.G. nr. 50/2008 nu asigură neutralitatea taxei de poluare în privința autovehiculelor importate față de cele similare care erau înmatriculate deja la data instituirii taxei de poluare. Combătând susținerile Guvernului României, similare, în esență cu cele ale recurentei, Curtea a reținut că din cauza Nadasdi și N. nu rezultă că caracterul nelimitat la competențelor statelor membre în stabilirea regimului unor noi taxe (par. 52), interdicția reglementată de art. 110 TFUE fiind aplicabilă de fiecare dată când un impozit fiscal este de natură să descurajeze importul de bunuri din statele membre și să favorizeze produsele naționale, astfel cum s-a întâmplat în cazul reglementat prin O.U.G. nr. 50/2008 (par. 52, 57 și 59).
În ceea ce privește cererea de chemare în garanție, dispozitivul cuprinde mențiuni exprese cu privire la această cerere, în sensul admiterii ei; totodată, prin considerente, tribunalul a arătat care sunt motivele care sprijină soluția de admitere a cererii de chemare în garanție.
Față de cele ce preced, hotărârea tribunalului se impune a fi menținută.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul, ca nefondat, declarat de recurenta-pârâtă Administrația Finanțelor Publice a municipiului Onești, cu sediul în Onești, ., județul Bacău, împotriva sentinței civile nr. 1397 din 05 octombrie 2012 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul-reclamant M. C., cu domiciliul în Comuna Mănăstirea Cașin, . și intimata-chemată în garanție Administrația F. pentru Mediu, cu sediul în București, Splaiul Independenței nr. 294, . 6.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 15 ianuarie 2013.
Președinte, C. Ș. | Judecător, C. P. | Judecător, V. P. |
Grefier, L.-D. D. |
Red. s. L. S.
Red. d.r. Cl. P.
Tehnored. L.D.D. – ex. 2
L.D.D. – 31 ianuarie 2013
| ← Pretentii. Decizia nr. 4443/2013. Curtea de Apel BACĂU | Pretentii. Decizia nr. 1835/2013. Curtea de Apel BACĂU → |
|---|
