Anulare act administrativ. Sentința nr. 2991/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2991/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 08-10-2013 în dosarul nr. 2211/2/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI-SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR. 2991
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 08.10.2013
COMPLETUL CONSTITUIT DIN:
PREȘEDINTE: H. P.
GREFIER: E. S. M.
Pe rol se află pronunțarea acțiunii în contencios administrativ și fiscal formulată de reclamantul T. D. în contradictoriu cu pârâții C. NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, P. ORAȘULUI BORSEC și C. L. AL ORAȘULUI BORSEC, având ca obiect „anulare act administrativ”.
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc la termenul de judecată din data de 24.09.2013, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre și Curtea, având nevoie pentru a delibera, a amânat pronunțarea la datele de 01.10.2013 și 08.10.2013, când a hotărât următoarele:
CURTEA,
Asupra cauzei civile de față, constată că, prin cererea înregistrată la această instanță sub nr._ reclamantul, T. D. a chemat în judecată pe pârâții C. NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, P. ORAȘULUI BORSEC și C. L. AL ORAȘULUI BORSEC solicitând anularea Hotărârii nr. 59/06.02.2013 a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, constatarea existenței unui comportament discriminatoriu raportat la art. 2 alin. 1 din O.G. nr. 137/2000 la adresa sa, cetățean român necunoscător al limbii maghiare, din partea Primarului orașului Borsec și al Consiliului L. al orașului Borsec prin editarea/finanțarea/promovarea publicației „Forrasok" exclusiv în limba maghiară, sancționarea Primarului orașului Borsec și Consiliului L. al orașului Borsec pentru fapte de discriminare pe criterii etnice, potrivit art. 20 alin. 1 din O.G. nr. 137/2000, precum și obligarea CNCD la plata de daune morale în cuantum de 1 leu pentru emiterea unei hotărâri cu încălcarea prevederilor art. 77 alin. 1 din Ordinul nr. 144/2008 a Președintelui Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării privind aprobarea Procedurii interne de soluționare a petițiilor și sesizărilor.
În motivarea în fapt a cererii reclamantul arată în esență că, la data de 14 august 2012 a adresat Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, prin intermediul poștei electronice o petiție cu privire la conținutul discriminatoriu la adresa sa, cetățean român necunoscător al limbii maghiare, al ziarului local "Forrasok" editat/finanțat/promovat de către Primăria și C. L. al orașului Borsec, județul Harghita, după cum apare menționat pe pagina oficială de internet a Primăriei Borsec: www.primaria-borsec.ro., anexând și dovezi în sensul celor susținute, solicitând CNCD să sancționeze pe P. orașului Borsec și C. focal al orașului Borsec pentru fapte de discriminare pe criterii etnice a subsemnatului potrivit art. 20 alin. 1 din O.G. fir. 137/2000.
Petiție a fost înregistrată cu numărul 3927/16.08.2012 constituindu-se dosarul nr. 308/2012, iar la data de 06.02.2013 CNCD a emis hotărârea nr. 59, prin care constată faptul că "nu se întrunesc elemente constitutive ale art. 2 din O.G. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată".
Reclamantul consideră decizia CNCD ca fiind nelegală și netemeinică, arătând că, fără o justificare obiectivă, cetățenii de limba română, care accesează pagina de internet a Primăriei orașului Borsec, și conținutul publicației "Forrasok", finanțat din taxele și impozitele cetățenilor, nu găsesc absolut nicio informație în limba română, publicația având un conținut exclusiv în limba maghiară, ceea ce reprezintă o deosebire, preferință, bazată pe limbă, care are ca efect restrângerea exercitării dreptului de acces la informații de interes public în limba română, astfel se refuză acordarea de servicii publice administrative, acordarea unor drepturi persoanelor de limbă română din județul Harghita, și astfel și subsemnatului.
Prevederile Legii nr. 500/2004 nu au absolut nicio legătură cu speța în cauză iar interpretarea cu rea-credință a CNCD a prevederilor sale duce la paradoxul în care un text de lege adoptat tocmai pentru a proteja limba oficială de stat să fie folosit pentru a justifica nefolosirea limbii oficiale de stat de către o instituție publică din România, interpretare ce încalcă chiar spiritul acestei legi.
Legea nr. 500/2004 se referă la publicațiile în limba minorităților naționale nu la publicații editate de autorități publice locale în limba minorităților naționale.
În fapt, Primăria și CL Borsec ar trebui să folosească limba română pentru absolut toate actele și publicațiile pe care le emite/editează, iar în baza prevederilor legale să le traducă în limba minorității naționale acolo unde este cazul.
În speța de față, autoritatea publică P. orașului Borsec și CL Borsec editează un ziar exclusiv în limba maghiară, încălcând astfel și statutul de limbă oficială de stat al limbii române și dreptul la informare al românilor care nu cunosc limba maghiară, inclusiv al meu.
În acest caz, discriminarea există nu pentru că există un ziar editat de o instituție publică exclusiv în limba maghiară ci pentru că nu există aceleași informații de interes public și în limba oficială de stat, limba română, asigurându-se astfel un tratament egal tuturor celor care doresc să se informeze cu privire Ia activitatea autorităților din județul Harghita, și deci și subsemnatului.
În privința daunelor morale, reclamantul arată că Hotărârea CNCD în acest dosar a fost luată la aproape șase luni de la data la care a adresat petiția fapt ce constituie nu doar o ilegalitate ci și manifestarea unui dispreț la adresa din partea CNCD, simplul fapt al anulării actului administrativ nu este de natură a duce la concluzia reparării prejudiciului cauzat prin producerea vătămării psihice.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile OG nr.137/2000 și Legii nr.554/2004, iar în susținerea acesteia, reclamantul a depus petiția depusă la CDCD, Hotărârea CNCD contestată, xerocopie de pe publicația "Forrasok".
La data de 07.06.2013 pârâta CNCD a depus la dosarul cauzei actele care au stat la baza hotărârii contestate.
Prin întâmpinare, CNCD a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiate, arătând în esență că redactarea exclusiv în limba maghiară a publicației "Forrasok" pe pagina de internet www.primaria-borsec.ro, nu constituie fapte de discriminare în înțelesul dispozițiilor art. 2 alin. (1) din O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, întrucât Legea nr. 282/2007 pentru ratificarea Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare, adoptată la Strasbourg la 05.11.1992, Legea nr. 33/1995 pentru ratificarea Convenției-cadru pentru Protecția Minorităților Naționale, încheiată la Strasbourg la 01.02.1995 și Legea nr. 500/2004 privind folosirea limbii române în locuri, relații și instituții publice permit minorităților naționale din România de a edita, finanța și promova publicații redactate integral sau parțial în limba minorităților naționale.
În condițiile în care publicația "Forrasok" nu constituie unica sursă de informare cu privire la activitatea Primăriei și a Consiliului L. al orașului Borsec, reclamantul T. D. nu poate invoca o discriminare, axată în jurul tezei încălcării dreptului la informare.
Pe pagina oficială de internet a Primăriei orașului Borsec este menționat faptul că publicația "Forrasok" este un ziar local editat de Fundația Pro Borsec (http://www.primaria-borsec.ro/rom_page.htm) și nicidecum de Primăria și C. L. al orașului Borsec, Fundația Pro Borsec fiind o fundație privată (http://www.adatbank.ro/regio/ispmn/institutii/?oldal=org%7C786).
De asemenea, se mai arată că susținerile reclamantului T. D. în ceea ce privește redactarea exclusiv în limba maghiară a publicației "Forrasok" și anume că "publicația Forrasok conține informații de interes public cu privire la activitatea Primăriei orașului Borsec și a Consiliului L. Borsec" reprezintă simple afirmații nesusținute juridic care nu conduc la concluzia că Primăria orașului Borsec avea obligația, potrivit legii, de a edita, finanța și promova publicația "Forrasok" și în limba română.
De altfel, nici în față C.N.C.D. reclamantul T. D. nu a produs probe în sensul în care publicația "Forrasok" ar cuprinde informații de interes public cu privire la activitatea Primăriei orașului Borsec și a Consiliului L. Borsec.
În prezenta cauză dedusă judecății, interesul promovării petiției sub aspectul constatării discriminării pe motivul că publicația "Forrasok" este editată exclusiv în limba maghiară și că nu există aceleași informații de interes public și în limba oficială de stat, limba română, asigurându-se astfel un tratament egal tuturor celor care doresc să se informeze cu privire la activitatea Primăriei orașului Borsec și al Consiliului L. Borsec, nu îndeplinește condițiile prevăzute de lege, deoarece nu există un folos practic pentru cel care a investit C.N.C.D. cu soluționarea petiției, în speță T. D..
Din actele depuse la dosar, rezultă că reclamantul nu a făcut dovada că are un interes legitim în combaterea discriminării și că reprezintă o persoană, un grup de persoane sau o comunitate împotriva căreia s-a săvârșit o faptă de discriminare așa cum prevede art. 7 alin. (1) din Ordinul C.N.C.D. nr. 144/2008 privind Procedura internă de soluționare a petițiilor și sesizărilor.
În ceea ce privește cererea de obligare a C.N.C.D. la plata sumei în cuantum de 1 leu cu titlu de daune morale pentru emiterea unei hotărâri cu încălcarea prevederilor art. 77 alin. (1) din ordinul C.N.C.D. nr. 144/2008 privind aprobarea procedurii interne de soluționare a petițiilor și sesizărilor, pârâtul arată că nu poate fi obligat la plata sumei de 1 leu cu titlu de daune morale pentru acest motiv întrucât aceste termene nu sunt termene imperative ci sunt termene de recomandare iar reclamantul nu a făcut dovada existenței unui prejudiciu suferit ca urmare a depășirii termenului pentru emiterea Hotărârii nr. 59/06.02.2013 în dosarul C.N.C.D. nr. 308/2012.
Atașat întâmpinării pârâtul a depus la dosarul cauzei înscrisuri.
La data de 20.06.2013, reclamantul a depus la dosarul cauzei Concluzii scrise, la care a atașat Hotărârea CNCD nr.65/06.02.2013., dată într-o speță identică.
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea a reținut următoarele:
Prin petiția formulată de petent și înregistrată sub nr.3927/16.08.2012 în Dosarul nr.308/2012, acesta a sesizat conținutul discriminatoriu la adresa sa, cetățean român necunoscător al limbii maghiare, al ziarului local "Forrasok" editat/finanțat/promovat de către Primăria și C. L. al orașului Borsec, județul Harghita, după cum apare menționat pe pagina oficială de internet a Primăriei Borsec: www.primaria-borsec.ro.
Petiție a fost înregistrată cu numărul 3927/16.08.2012 constituindu-se dosarul nr. 308/2012, iar la data de 06.02.2013 CNCD a emis hotărârea nr. 59, prin care constată faptul că "nu se întrunesc elemente constitutive ale art. 2 din O.G. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată".
Prin Hotărârea nr.59/06.02.2013 a Colegiului Director al C. Național pentru Combaterea Discriminării s-a hotărât, cu unanimitate de voturi a membrilor prezenți la ședință, în raport de prevederile art.20 alin.2 din OG nr.137/2000, republicată, că nu sunt întrunite elementele constitutive ale art. 2 din O.G. 137/2000 și clasarea dosarului.
Pentru a hotărî astfel Colegiul Director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării a reținut, în esență, că în raport de prevederile art.2 din OG nr.137/2000, republicată, și art.1 alin.2 și art.5 din Legea nr.500/2004, în cauză nu există un tratament diferențiat aplicat de către partea reclamată, în sensul că Primăria orașului Borsec județul Harghita poate finanța și un ziar în limba română, în situația în care există voluntari pentru redactarea în limba română a articolelor, existând obligativitatea părții reclamate de a le publica.
Colegiul a luat act că în speță este vorba despre un ziar privat care primește finanțare publică și o atare faptă de discriminare ar putea fi pusă în discuție în situația în care ar exista un ziar în limba română care nu ar primi finanțare din partea Primăriei orașului Borsec, județul Harghita.
Analizând Hotărârea contestată în raport de motivele invocate,, considerentele și dispozițiile legale reținute și susținerile reclamantei, Curtea apreciază acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamant ca fiind întemeiată, în parte, pentru următoarele considerente :
Potrivit art.2 alin 1-4 și 8-11 din OG nr.137/2000, republicată, în forma în vigoare la data emiterii hotărârii contestate, (1) prin discriminare se înțelege orice deosebire, excludere, restricție sau preferință, pe bază de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare ., apartenență la o categorie defavorizată, precum și orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social și cultural sau în orice alte domenii ale vieții publice.
(2) Dispoziția de a discrimina persoanele pe oricare dintre temeiurile prevăzute la alin. (1) este considerată discriminare în înțelesul prezentei ordonanțe.
(3) Sunt discriminatorii, potrivit prezentei ordonanțe, prevederile, criteriile sau practicile aparent neutre care dezavantajează anumite persoane, pe baza criteriilor prevăzute la alin. (1), față de alte persoane, în afara cazului în care aceste prevederi, criterii sau practici sunt justificate obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere a acelui scop sunt adecvate și necesare.
(4) Orice comportament activ ori pasiv care, prin efectele pe care le generează, favorizează sau defavorizează nejustificat ori supune unui tratament injust sau degradant o persoană, un grup de persoane sau o comunitate față de alte persoane, grupuri de persoane sau comunități atrage răspunderea contravențională conform prezentei ordonanțe, dacă nu intră sub incidența legii penale.
(…)
(8) Prevederile prezentei ordonanțe nu pot fi interpretate în sensul restrângerii dreptului la libera exprimare, a dreptului la opinie și a dreptului la informație.
(9) Măsurile luate de autoritățile publice sau de persoanele juridice de drept privat în favoarea unei persoane, unui grup de persoane sau a unei comunități, vizând asigurarea dezvoltării lor firești și realizarea efectivă a egalității de șanse a acestora în raport cu celelalte persoane, grupuri de persoane sau comunități, precum și măsurile pozitive ce vizează protecția grupurilor defavorizate nu constituie discriminare în sensul prezentei ordonanțe.
(10) În înțelesul prezentei ordonanțe, eliminarea tuturor formelor de discriminare se realizează prin: a) prevenirea oricăror fapte de discriminare, prin instituirea unor măsuri speciale, inclusiv a unor acțiuni afirmative, în vederea protecției persoanelor defavorizate care nu se bucură de egalitatea șanselor; b) mediere prin soluționarea pe cale amiabilă a conflictelor apărute în urma săvârșirii unor acte/fapte de discriminare; c) sancționarea comportamentului discriminatoriu prevăzut în dispozițiile alin. (1) - (7).
(11) Comportamentul discriminatoriu prevăzut la alin. (1) - (7) atrage răspunderea civilă, contravențională sau penală, după caz, în condițiile legii.
De asemenea, potrivit art.1 alin.2 și art. 2 din Legea nr. 500 din 12 noiembrie 2004, privind folosirea limbii române în locuri, relații și instituții publice, orice text scris sau vorbit într-o limbă străină, indiferent de dimensiuni, având caracter de interes public, trebuie să fie însoțit de traducerea sau de adaptarea în limba română.
În sensul prezentei legi, prin text cu caracter de interes public se înțelege orice text care, în cadrul unor atribuții de serviciu, este afișat, expus, difuzat sau rostit în locuri publice ori prin mijloace de informare în masă, având ca scop aducerea la cunoștința publicului a unei denumiri, a unei informații sau a unui mesaj, cu conținut direct ori indirect publicitar.
Potrivit art.5 lit. c din același act normativ, nu fac obiectul prezentei legi: publicațiile redactate integral sau parțial în limbi străine, inclusiv cele ale minorităților naționale.
Curtea reține că publicația lunară "Forrasok" apare pe pagina oficială de internet a Primăriei Borsec: www.primaria-borsec.ro., unde sunt postate informații de interes public, unde, alături de titlu este menționat „Ziar lunar editat de Fundația Pro Borsec”, „Apare în limba maghiară”.
După cum este postat pe pagina de internet al autorității locale este evident că această publicație este de interes public local, iar precizarea „apare în limba maghiară”, pune pe cetățeanul necunoscător al acestei limbi în situația de a nu putea accesa această publicație și lasă impresia că se referă la acei cetățeni care cunosc limba maghiară.
De altfel, chiar Primăria orașului Borsec, într-o adresă nr.1696/11.10.2012 arăta Consiliului că „această publicație este un ziar local realizat de cetățenii localității pe bază de voluntariat, fără remunerație și sunt publicate articole de spre viața economică, culturală și socială a societății. Cetățenii sunt realizatorii acestui ziar, iar materialele publicate sunt date spre tipărire, indiferent de conținut, cantitate sau limbă de redactare. Autoritatea publică locală face eforturi pentru ca în viitor publicația să apară prin traducere și în limba română.”
Prin urmare, chiar autoritatea publică locală recunoaște că publicația este de interes public local, realizat de cetățenii localității pe bază de voluntariat, în care sunt publicate articole de spre viața economică, culturală și socială a societății și că face eforturi pentru ca în viitor publicația să apară prin traducere și în limba română, însă pagina de internet al autorității publice locale servește interesului public tuturor cetățenilor, astfel încât aceste informații publicate în acest ziar, expus ca fiind de interes pentru comunitatea locală trebuie să fie accesibil nu numai vorbitorilor de limbă maghiară, astfel încât, trebuia să fie însoțit și de traducerea sau de adaptarea în limba română.
Prin urmare, sunt îndeplinite condițiile art.1 alin.2 din Legea nr. 500 din 12 noiembrie 2004, iar publicația în cauză se circumscrie definiției de text cu caracter de interes public, așa cum este prevăzută de art.2 din același act normativ.
În mod greșit a reținut CNCD excepția prevăzută art.5 lit. c, în sensul că nu fac obiectul prezentei legi, publicațiile redactate integral sau parțial în limbi străine, inclusiv cele ale minorităților naționale, întrucât această dispoziție se referă la orice altă publicație care este redactate, parțial sau total în limbi străine sau în limbile minorităților naționale, însă în speța de față, publicația se afla pe site-ul autorității publice locale și conținea informații de interes public local, astfel încât, era obligatorie asigurarea traducerii.
De altfel, chiar CNCD, prin Hotărârea nr.86/06.02.2013, în dosarul nr.491/2012, în ceea ce privește fapta sesizată de același petiționar cu privire la Primăria orașului Cristuru S., a constat că, în raport de prevederile art.10 lit. h din OG nr.137/2000, „reclamata fiind o instituție publică locală ce trebuie să înștiințeze deopotrivă toți locuitorii orașului fără deosebire, cu informații publice redactate în aceleași condiții, pentru toți cetățenii. Prin urmare, trebuie realizată aducerea la cunoștință a informațiilor în ambele limbi română/maghiară.”.
Astfel CNCD în situația Primăriei orașului Cristuru S. a constatat întrunite elementele art.2 alin.1 din OG nr.137/2000, în acea speță regăsindu-se un criteriu interzis de lege și încălcarea unui drept recunoscut, prin postarea pe pagina oficială de internet a reclamatului, în cadrul unui ziar informații de interes public local, exclusiv în limba maghiară, recomandând Primăriei Cristuru secuiesc realizarea conținutului ziarului „Kereszturi Kisvaros”în limba română și maghiară.
Pârâta a susținut că reclamantul nu a dovedit interesul, însă, în speță, Curtea reține că reclamantul a invocat atât un interes legitim privat, cât și un interes legitim public, astfel cum sunt definite în art.2 lit. p și r din Legea nr.554/2004, „p) interes legitim privat - posibilitatea de a pretinde o anumită conduită, în considerarea realizării unui drept subiectiv viitor și previzibil, prefigurat; r) interes legitim public - interesul care vizează ordinea de drept și democrația constituțională, garantarea drepturilor, libertăților și îndatoririlor fundamentale ale cetățenilor, satisfacerea nevoilor comunitare, realizarea competenței autorităților publice;”.
Astfel, reclamantul arată că, fiind necunoscător de limbă maghiară, nu poate cunoaște informațiile de interes public local conținute în publicația în cauză, iar pe de altă parte, sesizarea sa presupune și un interes legitim public, întrucât vizează și pe ceilalți cetățeni ai orașului Borsec aflați în aceeași situație.
Față de aceste considerente, Curtea va admite primul capăt de cerere, va anula Hotărârea Consiliului Național Pentru Combaterea Discriminării nr. 59/06.02.2013 și va obliga pârâtul C. Național Pentru Combaterea Discriminării să emită o nouă hotărâre prin care să constate întrunite elementele constitutive ale unei fapte de discriminare, potrivit art. 2 alin. 1 din O.G. nr. 137/2000, cu privire la petiția nr. 3927/16.08.2012 depusă de reclamant.
În ceea ce privește capătul de cerere privind daunele morale, Curtea îl apreciază ca fiind neîntemeiat, având în vedere că în speța de față prin anularea Hotărârea Consiliului Național Pentru Combaterea Discriminării nr. 59/06.02.2013 și obligă sa să emită o nouă hotărâre prin care să constate întrunite elementele constitutive ale unei fapte de discriminare, se realizează implicit și o reparație morală reclamantului.
Pe de altă parte, faptul că reclamantul a solicitat obligarea pârâtului la plata sumei modice de 1 leu confirmă această concluzie, reclamantul neurmărind repararea unor suferințe personale de stres, frustrare, etc., ci doar o condamnare a pârâților de către instanța de contencios administrativ.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte acțiunea formulată de reclamantul T. D., cu domiciliul în S. G., .. 2, ., ., jud. C. în contradictoriu cu pârâții C. NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, cu sediul în București, sector 1, Piața V. M., nr. 1-3, P. ORAȘULUI BORSEC și C. L. AL ORAȘULUI BORSEC, ambii cu sediul în Borsec, ., jud. Harghita.
Anulează Hotărârea Consiliului Național Pentru Combaterea Discriminării nr. 59/06.02.2013.
Obligă pârâtul C. Național Pentru Combaterea Discriminării să emită o nouă hotărâre prin care să constate întrunite elementele constitutive ale unei fapte de discriminare, potrivit art. 2 alin. 1 din O.G. nr. 137/2000, cu privire la petiția nr. 3927/16.08.2012 depusă de reclamant.
Respinge capătul de cerere privind obligarea Consiliului Național Pentru Combaterea Discriminării la plata de daune morale, ca neîntemeiat.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 08.10.2013.
Președinte, Grefier,
H. P. E. S. M.
Tehnoredactare Judecător HP/Ex:6
| ← Anulare act administrativ. Sentința nr. 3647/2013. Curtea de... | Suspendare executare act administrativ. Sentința nr. 3315/2013.... → |
|---|
