Litigiu privind achiziţiile publice. Sentința nr. 3055/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3055/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 14-10-2013 în dosarul nr. 2020/2/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR. 3055
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 14.10.2013
Completul constituit din:
PREȘEDINTE - M. M. P.
GREFIER - A. M. C.
Pe rol soluționarea acțiunii în contencios administrativ promovată de reclamanta S.C. Y. T. S.R.L. în contradictoriu cu pârâta A. R. ROMÂNĂ, având ca obiect litigiu privind achizițiile publice.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 07.10.2013, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta sentință, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de azi, 14.10.2013, când în aceeași compunere a hotărât următoarele:
CURTEA,
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea formulată la data de 20.02.2013 și înregistrată pe rolul Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, reclamanta S.C. Y. T. S.R.L. a formulat contestație la procedura de licitație electronică, organizată de autoritatea contractantă ARR pentru atribuirea contractului de licență traseu eliberat pentru cursele de transport interjudețean Z. - Baia M., cu data de deschidere a candidaturilor/ofertelor în 13.02._13, învederând următoarele:
Actul autorității contractante considerat nelegal și contestat este cel privind programul de transport în sistemul C.N.M.S.I. - S.A.E.T. care a fost modificat contrar prevederilor stabilite de ARR comunicate reclamantei prin Adresa nr._/16.11.2012. De asemenea, reclamanta contestă toate actele subsecvente celui arătat, ca fiind condiționate în totalitate de actul la care s-a făcut referire.
Tot astfel, reclamanta a arătat că solicită suspendarea atribuirii contractului de licență de traseu pentru cursele de transport interjudețean pe traseul Z. - Baia M., mai sus contestat până la soluționarea efectivă a contestației. Având în vedere că data ședinței de atribuire a fost stabilită de ARR prin adresa nr. 3668/8.02.2013 la data de 28.02.2013, suspendarea practic trebuie să aibă consecința firească a blocării unei atribuiri nelegale până la soluționarea în fond a litigiului dedus judecății.
În fapt, prin adresa Autorității Rutiere Române nr._ din data de 16.11.2012, în urma cererii promovate de reclamantă, i s-a adus la cunoștință faptul că a fost modificată capacitatea traseului având codul_: Z. - Baia M., de la 23 locuri la 10 locuri. În baza electronică de date s-a procedat la consemnarea în acest sens a datelor, motiv pentru care tocmai pentru a participa la licitație, reclamanta a achiziționat cu suma de 54.000 Euro un microbuz marca MERCEDES BENZ din anul 2013 având nr. de înmatriculare_ de 19 locuri. Cu o zi înainte de finalizarea perioadei de depunere a solicitărilor în format electronic în sistemul C.N.M.S.I. de către operatorii de transport s-a modificat această cerință, depășind capacitatea de transport de la 10 locuri așa cum a fost afișat inițial și practic, blocând astfel șansa reclamantei de a participa la licitație în scopul vădit ca doar societatea comercială CENTO T. să poată beneficia de această înscriere. Nu e obligatoriu ca reclamanta să fi adjudecat licitația, însă pentru egalitate de șanse trebuie să i se permită participarea la această licitație. Aceasta, dacă reclamanta ar fi cunoscut faptul că cerința privind capacitatea ar fi fost alta, ar fi achiziționat un alt autovehicul cu capacitatea conformă cu cerințele participării la licitație.
Astfel, reclamanta a fost prejudiciată sub două aspecte: o dată că acest autovehicul pe care a cheltuit_ Euro l-a achiziționat tocmai în acest scop și în plus, că deși a procedat în conformitate cu ceea ce a fost afișat până la data de 13.02.2013 conform comunicării ARR prin adresa 3668/8.02.2013, nu a putut participa la licitație și ca atare a rămas cu un autovehicul care nu mai poate fi folosit în scopul pentru care a fost achiziționat.
Ținând seama de aceste împrejurări reclamanta este practic decăzută din posibilitatea de a participa la ședința de atribuire electronică a licențelor pentru traseul mai sus menționat. Nu trebuie omis faptul că în considerarea informațiilor inițiale pe care le avea în ceea ce privea desfășurarea licitației, a investit suma de 54.000 Euro pentru achiziționarea autovehiculul mai sus menționat, conformându-se cerințelor inițial impuse. În această situație vătămarea intereselor reclamantei este evidentă, în contextul în care prejudiciul se ridică la suma indicată.
În drept, reclamanta a arătat că orice autoritate contractantă are obligația de a respecta principiile prevăzute la art. 2 alin. (2) din Ordonanță în relația cu operatorii economici interesați să participe la procedura de atribuire.
În lumina prevederilor art. 33 alin. (1) autoritatea contractantă are obligația de a preciza în cadrul documentației de atribuire orice cerință, criteriu, regulă și alte informații necesare pentru a asigura ofertantului/candidatului o informare completă, corectă și explicită cu privire la modul de aplicare a procedurii de atribuire.
Pe aceeași linie de idei, în conformitate cu art. 35 alin. (5) specificațiile tehnice trebuie să permită oricărui ofertant accesul egal la procedura de atribuire și nu trebuie să aibă ca efect introducerea unor obstacole nejustificate de natura să restrângă concurența între operatorii economici.
Față de cele evocate mai sus, reclamanta a solicitat în principal recunoașterea dreptului pretins în conformitate cu prevederile art. 255 alin. (1), existența interesului legitim fiind evidentă. De asemenea, în baza art. 278 alin. (2) din O.U.G. 34/2006 a solicitat pronunțarea unei decizii de anulare în tot a actului emanând de la ARR, cu consecința obligării autorității de a anula întreaga licitație și să dispună refacerea procedurii de licitație prin atribuire electronică.
Până la soluționarea fondului cauzei reclamanta a solicitat suspendarea procedurii de atribuire, astfel cum aceasta este prevăzută de art.2751 din O.U.G. nr.34/2006.
În dovedire, reclamanta a anexat înscrisuri.
La data de 26.02.2013 reclamanta a formulat cerere precizatoare prin care a arătat că în speță obiectul achiziției, astfel cum acesta a fost menționat în contestația promovată, este prevăzut în anexa 2B din O.U.G. 34/2006, fiind vorba despre servicii de transport interjudețean, conform caietului de sarcini. Mai exact, este vorba de procedura licitației deschise, organizată de autoritatea contractantă ARR pentru atribuirea contractului de licență traseu eliberat pentru cursele de transport interjudețean Z. - Baia M..
A subliniat reclamanta că potrivit art. 161 din ordonanța în discuție, autoritatea contractantă are dreptul de a utiliza licitația electronică ca o etapă a licitației deschise, a licitației restrânse etc.
Prin urmare, este limpede că raportat la obiectul contestației formulate, organul competent să o soluționeze este doar CNSC, ținând seama și de împrejurarea că procedura de atribuire se supune prevederilor O.U.G. 34/2006.
Potrivit dispozițiilor art. 255 din OUG 34/2006, orice persoană care se consideră vătămată într-un drept ori într-un interes legitim printr-un act al autorității contractante, prin încălcarea dispozițiilor legale în materia achizițiilor publice, poate solicita, prin contestație, anularea actului, obligarea autorității contractante de a emite un act, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim pe cale administrativ - jurisdicțională. Motivele pe care reclamanta își fundamentează contestația sunt dezvoltate în aceasta, de aceea se limitează la a reitera doar faptul că este prejudiciată sub două aspecte: o dată pentru că a achiziționat un autovehicul cu_ Euro, tocmai în scopul de a participa la această licitație și pe de altă parte, deși a procedat conform comunicării ARR din adresa nr.3668/8.02.2013 - în conformitate cu ce a fost afișat până la data de 13.02.2013, reclamantei îi este practic îngrădită posibilitatea de a participa la licitație. Buna sa credință reiese din actele întreprinse, prin urmare, dacă ar fi cunoscut faptul că cerința privitoare la capacitatea autovehiculul a fost modificată, și-ar fi achiziționat un alt autovehicul menit să corespundă noilor cerințe.
Pentru toate considerentele expuse, în lumina prevederilor art. 18 din ordonanță, coroborate cu art. 266 alin.(1), CNSC este competentă să stabilească direcții de acțiune clare și precise, în baza cărora autoritatea contractantă să fie obligată sa dispună anularea întregii licitații, cu consecința imediată a refacerii procedurii de licitație prin atribuire electronică, ca o componentă a licitației deschise.
Nu trebuie omis faptul că prin O.U.G 34/2006 - act legislativ de o deosebită importanță, România s-a conformat cerințelor europene referitoare la atribuirea contractelor de achiziție publică și la respectarea egalității de șanse a operatorilor economici interesați să participe la procedurile promovate.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 18, art. 255, art. 266 (1) din O.U.G.34/2006.
Prin Decizia nr. 730/C3/666 pronunțată în data de 28.02.2013, Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor a admis excepția de necompetență materială a Consiliului și a declinat competența de soluționare a contestației în favoarea Curții de Apel București, secția C. Administrativ și Fiscal și a trimis cauza spre această instanță.
Pentru a decide astfel, Consiliul a avut în vedere faptul că A. R. ROMÂNĂ - A.R.R. nu a organizat o procedură de atribuire, în înțelesul dat de art. 3 lit. ș) din OUG nr. 34/2006, uzând de prevederile HG nr. 1439/2009, care precizează că C.N.M.S.I. gestionează sistemul electronic de atribuire a licențelor de transport persoane pentru servicii regulate interjudețene.
Față de prevederile art. 255 și 256 din OUG nr. 34/2006, ce fac referire la posibilitatea înaintării unei contestații pe cale administrativ-jurisdicțională doar împotriva unui act emis într-o procedură de atribuire, Consiliul a constatat că autoarea contestației nu putea uza de calea administrativ-jurisdicțională de atacare a actelor emise de A. R. ROMÂNĂ - A.R.R. în licitația organizată pentru eliberare licențe „servicii de transport interjudețean de persoane”.
În concordanță cu dispozițiile coroborate ale art. 297 din OUG nr. 34/2006 cu cele ale art. 132 alin. (2) din Codul de Procedură Civilă, Consiliul a constatat că litigiul trebuie dedus soluționării de către instanță, dispozițiile de drept comun fiind incidente în orice situație pentru care OUG nr. 34/2006 nu are prevederi explicite, precum cea de față.
În consecință, cauza a fost înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ la data de 14.03.2013.
La data de 30.04.2013 (în original, la data de 07.05.2013) pârâta A. R. Română - A.R.R. a depus la dosar întâmpinare prin care a învederat următoarele:
În fapt, . formulează în temeiul dispozițiilor OUG nr.34/2006 contestație împotriva procedurii de atribuire electronica din data de 28.02.2013, privind atribuirea traseului interjudețean Z. - Baia M..
În primul rând, s-a solicitat să se constate faptul că raportat la obiectul acțiunii, nu se solicita suspendarea/anularea unui act administrativ emis de A. Rutiera Română - ARR, ci suspendarea/anularea unor acte emise de Centrul Național pentru Managementul Societății Informaționale - C.N.M.S.I.
De asemenea, s-a solicitat să se pună în vedere reclamantei sa indice care este actul administrativ contestat în prezenta cauza în contradictoriu cu instituția pârâtă și totodată sa facă dovada plângerii prealabile către autoritatea competenta în ceea ce privește anularea procedurii de atribuire din data de 28.02.2013.
A mai învederat pârâta faptul că atribuirea traseelor interjudețene se efectuează în procedura electronica, în cadrul unei ședințe publice organizata de Centrul Național pentru Managementul Societății Informaționale (instituție publica în subordinea Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale), în conformitate cu dispozițiile art.5 lit. a) din HG nr. 1439/2009 cu modificările ulterioare.
Procedura de atribuire a unei licențe de traseu este întemeiată pe dispozițiile legale în vigoare din domeniul transporturilor rutiere - respectiv OG nr.27/2011 cu modificările ulterioare și a O.M.T.I. nr.980/2011 cu modificările ulterioare și nu a dispozițiilor OUG nr.34/2006 cu modificările ulterioare.
Procedura de atribuire publica a unui traseu interjudețean nu implica încheierea vreunui:
- contract de achiziție publica astfel cum acesta este definit de dispozițiile art.3 lit. f) din OUG nr.34/2006 cu modificările ulterioare;
- contract de concesiune de lucrări publice astfel cum acesta este definit de dispozițiile art.3 lit. g) din OUG nr.34/2006 cu modificările ulterioare;
- contract de concesiune de servicii astfel cum acesta este definit de dispozițiile art.3 lit. h) din OUG nr.34/2006 cu modificările ulterioare.
Procedura de atribuire electronica a traseelor interjudețene are ca finalitate eliberarea licenței de traseu în baza rezultatelor făcute public și stabilite de Centrul Național pentru Managementul Societății Informaționale și nu încheierea unui contract de achiziție publica.
Cele anterior prezentate au fost constatate de Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor și la atribuirea electronica din anul 2008, prin decizia nr. 1986/C6/1392/20.05.2008, în care se reținea de către C.N.S.C ca nu poate fi vorba de o procedura de atribuire derulata în conformitate cu OUG nr.34/2006 cu modificările ulterioare.
De asemenea, prin decizia nr. 1986/C6/1392/20.05.2008 Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor preciza ca nu are competenta în soluționarea contestațiilor privind procedura de atribuire a traseelor interjudețene.
De asemenea, Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor prin decizia nr.730/C3/666/28.02.2013 a reținut faptul ca instituția pârâtă nu organizează o procedura de atribuire în sensul dat de art.3 lit. ș) din OUG nr.34/2006 - respectiv licitația deschisa, licitația restrânsă, dialogul competitiv, negocierea, cererea de oferte, concursul de soluții licitația deschisa, licitația restrânsă, dialogul competitiv, negocierea, cererea de oferte, concursul de soluții.
Pe cale de consecința, având în vedere cele mai sus invocate, reiese ca în ceea ce privește atribuirea traseelor interjudețene nu pot fi incidente dispozițiile invocate de reclamanta OUG 34/2006 ci dispozițiile prevăzute de HG nr. 1439/2009 cu modificările ulterioare.
Astfel, în conformitate cu dispozițiile art.5 lit. a) din HG nr. 1439/2009 cu modificările ulterioare, Centrul Național pentru Managementul Societății Informaționale - C.N.M.S.I. este instituția care gestionează și operează procedura de atribuire a traseelor interjudețene.
Dispozițiile art.5 lit. a) din HG nr. 1439/2009 cu modificările ulterioare prevăd ca în realizarea obiectului sau de activitate Centrul Național pentru Managementul Societății Informaționale - C.N.M.S.I. gestionează și operează sistemul pentru atribuirea traseelor naționale din programele de transport prin serviciile regulate interjudețene.
În data de 28.02.2013, Centrul Național pentru Managementul Societății Informaționale - C.N.M.S.I., instituție în subordinea Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale, a stabilit rezultatele ședinței de atribuire publica a traseelor interjudețene din 28.02.2013 rezultate comunicate spre publicare tuturor operatorilor de transport participanți la atribuirea publica și în baza cărora urmează a fi executate traseele interjudețene.
Având în vedere prevederile legale, s-a solicitat să se retina ca Centrul Național de Management pentru Societatea Informațională - CNMSI este autoritatea care gestionează și operează atribuirea traseelor interjudețene.
F. de cele mai sus arătate, raportat la faptul ca în data de 28.02.2013, Centrul Național pentru Managementul Societății Informaționale - C.N.M.S.I. a stabilit rezultatele atribuirii, contestația formulata de către reclamanta este lipsita de obiect.
Rezultatele atribuirii stabilite de Centrul Național de Management pentru Societatea Informaționala - CNMSI au în vedere necesitatea realizării obiectivului de dezvoltare a serviciilor publice oferite electronic pentru conturarea unor servicii astfel cum acestea sunt definite în cadrul planului unic de acțiune 2010, asigurându-se astfel compatibilitatea sistemului de atribuire cu cerințele Uniunii Europene astfel încât sa poată fi îndeplinite obiectivele stabilite prin strategia de la Lisabona, și de asemenea, aceste rezultate au în vedere respectarea principiilor de pe piața transporturilor publice județene, principii prevăzute de art. 1 alin.(1) din OG nr.27/2011, respectiv pe principiile liberei concurențe, garantarea accesului liber și nediscriminatoriu la piața transportului rutier și principiul transparentei.
Nu pot fi reținute susținerile reclamantei cu privire la capacitatea de transport, în ceea ce privește traseul interjudețean cursa 1 cod traseu_ Z. - Baia M., în condițiile în care instituția pârâtă prin adresa nr.4629/27.02.2013 (anexa 1) comunica acesteia faptul ca la ședința de atribuire a noului program de transport 2013-2019, capacitatea de transport va fi menținută conform programului de transport anterior.
Conform rezultatelor atribuirii publice din data de 28.02.2013, stabilite de Centrul Național de Management pentru Societatea Informaționala - CNMSI, reclamanta a participat la atribuirea traseului interjudețean cursa 1 cod traseu_ Z. - Baia M., cu un autovehicul care a îndeplinit condiția de capacitate, prevăzuta în programul de transport, astfel cum a fost indicat în adresa nr.4629/27.02.2013 (anexa 1), astfel ca nu pot fi reținute susținerile cu privire la faptul ca "a fost blocata șansa de a participa la atribuirea publica".
Astfel în data de 28.02.2013, . a participat la atribuirea traseului interjudețean_ cursa 1 Z. - Baia M., obținând un punctaj inferior, de 42 puncte fata de operatorul de transport declarat câștigător de Centrul Național de Management pentru Societatea Informaționala - CNMSI, respectiv . SRL, având un punctaj de 49 puncte.
În acest context, raportat la cele mai sus invocate, în temeiul dispozițiilor art. 161 din Legea nr.554/2004 cu modificările ulterioare, pârâta a solicitat introducerea în cauza a . SRL cu sediul în Rovinari, DN 66, KM 50, județul Gorj.
De asemenea, nici afirmațiile reclamantei cu privire la faptul ca a fost "prejudiciata" nu pot fi reținute, în condițiile în care a participat alături de alți operatori de transport la atribuirea traseului interjudețean Z. - Baia M. cod_ cursa 1.
Față de cele învederate, pârâta a solicitat în principal respingerea acțiunii ca inadmisibila, fiind formulata în temeiul dispozițiilor OUG 34/2006, dispoziții ce nu sunt incidente în speța dedusa judecații, formulata împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasiva și lipsita de obiect și în subsidiar ca nefondată.
În drept, au fost invocate dispozițiile art.205-208 Cod procedura civila.
La termenul de judecată din 09.09.2013 instanța a dispus citarea reclamantei cu mențiunea de a indica actul administrativ pe care îl contestă în contradictoriu cu pârâta A. R. Română și de a depune la dosar dovada îndeplinirii procedurii prealabile cât privește contestarea acestui act, de a preciza temeiul de drept al acțiunii sale, atât în ceea ce privește cererea în anulare, cât și cererea de suspendare, dacă este de acord cu introducerea în cauză a S.C. J&R Car S.R.L., iar în caz afirmativ de a depune acțiunea și actele pentru comunicarea către aceasta în termen de 5 zile de la comunicare, precum și de a depune înscrisurile de care înțelege să se folosească în probațiune.
Reclamanta nu s-a prezentat la ultimul termen de judecată, 07.10.2013, și nici nu a răspuns în scris solicitărilor instanței de judecată.
În consecință, la data de 07.10.2013 a fost pusă în discuție admisibilitatea acțiunii, fiind reținută cauza în pronunțare asupra acesteia.
Analizând cauza de față prin prisma excepției inadmisibilității acțiunii, conform prevederilor art. 248 din N.C.pr.civ., instanța reține următoarele:
În fapt, prin cererea de chemare în judecată, reclamanta a contestat procedura organizată de autoritatea contractantă pentru atribuirea contractului de licență traseu eliberat pentru cursele de transport interjudețean Z. – Baia M., respectiv programul de transport în sistemul CNMSI – SAET și toate actele subsecvente.
De asemenea, reclamanta a solicitat suspendarea atribuirii contractului de licență de traseu pentru cursele de transport interjudețean pe traseul Z. – Baia M..
În finalul cererii de chemare în judecată, reclamanta a menționat că solicită anularea în tot a actului emis de pârâtă, cu consecința obligării autorității de a anula întreaga licitație și de a dispune refacerea procedurii de licitație prin atribuire electronică, dar și suspendarea procedurii de atribuire, astfel cum aceasta este prevăzută de art. 2751 din OUG nr. 34/2006.
Nici prin cererea de chemare în judecată și nici prin cerere formulată pe parcursul cercetării judecătorești, reclamanta nu a înțeles a se judeca în contradictoriu și cu S.C. J&R Car S.R.L., nici la solicitarea expresă a instanței de judecată, deși această societate a participat, ca și reclamanta, la atribuirea aceluiași traseu interjudețean,_, cursa 1 Z. – Baia M., și întrucât a avut un punctaj de 49 (față de reclamantă, 42 puncte), acest operator de transport a fost declarat câștigător de Centrul Național de Management pentru Societatea Informațională – CNMSI.
Conform art. 22 alin. 6 din N.C.pr.civ., judecătorul trebuie să se pronunțe asupra a tot ceea ce s-a cerut, fără însă a depăși limitele învestirii, în afară de cazurile în care legea ar dispune altfel.
De asemenea, instanța reține că potrivit art. 161 din Legea nr. 554/2004 „Instanța de contencios administrativ poate introduce în cauză, la cerere, organismele sociale interesate sau poate pune în discuție, din oficiu, necesitatea introducerii în cauză a acestora, precum și a altor subiecte de drept”.
Aceste obligații au fost îndeplinite în cauză prin aceea că instanța a pus în vedere reclamantei să precizeze dacă este de acord cu introducerea în cauză a S.C. J&R Car S.R.L., iar în caz afirmativ să depună acțiunea și actele pentru comunicarea către aceasta în termen de 5 zile de la comunicare.
Reclamanta nu a înțeles a se judeca în contradictoriu cu societatea terță deși a dedus judecății un litigiu prin care punea în discuție drepturi deja câștigate de aceasta și putând, cel puțin teoretic, obține o situație favorabilă în ce o privește, dar vătămătoare în ce privește pe terțul S.C. J&R Car S.R.L.
Judecarea litigiului cu citarea acestui terț se impunea pentru respectarea principiului contradictorialității și dreptului la apărare, or nu s-a putut proceda astfel de moment ce reclamanta nu și-a prezentat punctul de vedere în raport de solicitările instanței, atitudine ce nu putea fi asimilată unui acord tacit, dar neîndoielnic, de a se judeca în contradictoriu și cu S.C. J&R Car S.R.L.
Instanța nu poate statua în mod legal asupra conduitei unei autorități materializate în actul administrativ supus cenzurii pe calea contenciosului administrativ, fără ca persoana vizată de acest act să fie parte în proces.
Este necesar să se respecte dreptul la apărare al persoanei vizate de actul a cărei nulitate se solicită, prin oferirea posibilității de a-și expune punctul de vedere față de prezenta acțiune, fie în sensul achiesării, fie în sensul formulării apărărilor pe care le va considera ca fiind utile.
În ceea ce privește disp. art. 22 alin. 3 teza I din N.C.pr.civ., acestea nu pot fi interpretate în sensul că instanța poate introduce în cauză terți în lipsa unei cereri în acest sens din partea reclamantului ori în cazul în care reclamantul se opune expres la aceasta sau tacit, dar neîndoielnic, astfel cum este cazul în speță, respectiv reclamanta nu răspunde solicitării instanței de a preciza dacă este de acord cu introducerea în cauză a S.C. J&R Car S.R.L.
Potrivit menționatului text legal, judecătorul poate dispune introducerea în cauză a altor persoane, în condițiile legii.
Reprezentând o derogare de la principiul disponibilității părților în procesul civil, întrucât poate fi exercitat chiar în ipoteza împotrivirii părților, un atare drept al judecătorului este stabilit numai în cazurile expres prevăzute de lege, precum și în procedura necontencioasă, potrivit art. 78 alin. 1 N.C.pr.civ.
Sintagma „în condițiile legii” presupune într-un litigiu de contencios administrativ analiza prev. art. 161 din Legea nr. 554/2004, mai sus redate.
Acest text de lege nu permite și nici nu obligă instanța să introducă un terț în cauză în lipsa unei cereri a reclamantului în acest sens ori în lipsa unui acord al acestuia. Este firească interpretarea deoarece principiul disponibilității înseamnă că numai reclamantul este cel care stabilește cadrul procesual. În ceea ce privește posibilitățile legale ale pârâtului, acestea sunt reprezentate, fără îndoială, de cererea de chemare în judecată a altei persoane, cererea de chemare în garanție și arătarea titularului dreptului.
Referitor la introducerea forțată în cauză, din oficiu, a altor persoane, art. 78 din N.C.pr.civ., și această instituție procesuală constituie o derogare de la principiul disponibilității părților în procesul civil, de asemenea incidentă numai în cazurile expres prevăzute de lege, în ceea ce privește procedura contencioasă.
Astfel, spre exemplu, art. 39 alin. 2 teza I din N.C.pr.civ. conferă în mod expres dreptul instanței de a introduce din oficiu în proces pe succesorul cu titlu particular al părții inițiale, în situația în care în cursul procesului dreptul litigios este transmis prin acte între vii sau pentru cauză de moarte cu titlu particular. De asemenea, potrivit art. 93 din N.C.pr.civ., în cazurile prevăzute la art. 92 alin. 1 din N.C.pr.civ. (atunci când procurorul poate porni procesul civil), titularul dreptului va fi introdus în proces.
În afara acestor situații, expres și limitativ prevăzute de lege, instanța nu poate introduce un terț în proces din oficiu sau la cererea pârâtului (în lipsa acordului reclamantului).
Mai mult, în stabilirea conținutului principiului disponibilității, în cazul unui proces în contencios administrativ, trebuie să se țină seama de împrejurarea că în conținutul unui raport de drept administrativ substanțial, drepturile, interesele legitime și obligațiile particularilor sunt întotdeauna puse în balanță cu interesul public, iar părțile se află într-o poziție de inegalitate juridică. Această inegalitate nu trebuie însă să se reflecte și în plan procesual, prin ignorarea principiului „egalității armelor”, pentru că esența contenciosului administrativ este tocmai protejarea particularilor contra abuzurilor administrației.
Având în vedere aceste considerente, instanța apreciază întemeiată excepția inadmisibilității, urmând a o admite și a respinge acțiunea ca inadmisibilă.
Pentru aceste motive,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția inadmisibilității.
Respinge acțiunea formulată de reclamanta S.C. Y. T. S.R.L. cu sediul în Z., .. F., ., în contradictoriu cu pârâta A. R. ROMÂNĂ cu sediul în București, .. 38, sector 1, ca inadmisibilă.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare la Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția contencios administrativ și fiscal, recursul urmând a fi depus la prezenta instanță.
Pronunțată în ședință publică azi, 14.10.2013.
PREȘEDINTE GREFIER
M. M. P. A. M. C.
Red. MMP/thred. AMC
2 ex.
16.10.2013
| ← Anulare act emis de autorităţi publice locale. Decizia nr.... | Conflict de competenţă. Sentința nr. 843/2013. Curtea de Apel... → |
|---|
