Obligaţia de a face. Decizia nr. 191/2016. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 191/2016 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 21-01-2016 în dosarul nr. 191/2016
Acesta nu este document finalizat
Cod ECLI ECLI:RO:CABUC:2016:024._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII –A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR. 191
Ședința publică din data de 21 ianuarie 2016
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: M. N.
JUDECĂTOR: V. H.
JUDECĂTOR: I. M.
GREFIER: F. E. B.
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de recurentul-reclamant M. H. M. și a recursului provocat declarat de recurenta-pârâtă U. S. HARET, prin reprezentant convențional avocat N. S. C., împotriva Sentinței civile nr. 3681/19.05.2015, pronunțată de Tribunalul București, Secția a II-a de contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul-pârât/chemat în garanție M. EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE, având ca obiect „obligația de a face”.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare a cauzei a răspuns recurentul-reclamant M. H. M., prin reprezentant convențional avocat M. C., în baza împuternicirii avocațiale . nr._/21.01.2016, depusă în ședință publică (fila 69 dosar), lipsind celelalte părți.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței următoarele:
- stadiul procesual: cauza se află la primul termen de judecată, în recurs;
- procedura de citare este legal îndeplinită;
- prin rezoluția președintelui completului, de fixare a prezentului termen de judecată, s-a stabilit în sarcina recurentului-reclamant obligația de a achita o taxă judiciară de timbru în valoare de 100 de lei, până la primul termen de judecată, sub sancțiunea anulării cererii, acesta fiind citat cu această mențiune, obligație neîndeplinită.
Recurentul-reclamant prin avocat depune la dosarul cauzei dovada achitării taxei judiciare de timbru stabilită de către instanță în sarcina sa, respectiv chitanța ./_ nr. 20.01.2016, în valoare de 105 lei (fila 70 dosar).
La interpelarea Curții privind motivul solicitării cauzei pe lista amânărilor fără discuții, recurentul-reclamant prin avocat arată că dorește să-și complinească motivele de recurs.
Curtea dispune lăsarea cauzei la ordine, urmând a fi discutată cu precădere tardivitatea recursului.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la strigarea cauzei la ordine, a răspuns recurentul-reclamant M. H. M., prin reprezentant convențional avocat M. C., în baza împuternicirii avocațiale . nr._/21.01.2016, depusă în ședință publică (fila 69 dosar), lipsind celelalte părți.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Curtea invocă din oficiu excepția tardivității recursului declarat de către recurentul-reclamant și acordă cuvântul asupra excepției în principal, respectiv asupra recursului provocat declarat de recurenta-pârâtă U. S. Haret.
Recurentul-reclamant prin avocat având cuvântul, arată că a formulat recursul în termenul prevăzut de dispozițiile art. 485 C.pr.civ., nu așa cum era stipulat în sentința Tribunalului București și lasă la aprecierea instanței soluția pe excepție. Cu privire la recursul provocat declarat de către recurenta-pârâtă U. S. Haret, pune concluzii de admitere a acestuia astfel cum a fost formulat.
Curtea declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare asupra excepției tardivității recursului declarat de recurentul-reclamant, respectiv asupra recursului provocat declarat de către recurenta-pârâtă U. S. Haret.
CURTEA
În raport de prevederile art. 499 teza a II-a NCPC, potrivit cărora ”În cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond ori se anulează sau se constată perimarea lui, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluției fără a se evoca și analiza motivelor de casare”, curtea reține:
- Potrivit disp. art. 485 alin. 1 prima teză C.pr.civ., „(1) Termenul de recurs este de 30 de zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel”.
Or, plasându-ne pe tărâmul contenciosului administrativ, legea specială dispune altfel în art. 20 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, astfel:
”(1) Hotărârea pronunțată în primă instanță poate fi atacată cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare”.
- Comunicarea sentinței către reclamant s-a realizat, potrivit dovezii de comunicare de la fila 114 din dosarul tribunalului, în data de 29 iunie 2015.
În raport de această dată, termenul pentru declararea recursului s-a împlinit în data de 16 iulie 2015, astfel că recursului reclamantului, declarat în data de 23 iulie 2015 (data poștei, fila 8-9 dosar curte), apare ca fiind formulat că nesocotirea termenului de decădere, urmând a fi respins ca tardiv.
- Dată fiind soluția asupra recursului principal, în privința recursului provocat al pârâtei USH devin incidente prevederile art. 472 alin. 2 C.pr.civ. la care face trimitere art. 491 alin. 1 C.pr.civ.
Potrivit art. 472 alin.2 C.pr.civ., aplicabil și în cazul recursului provocat, ”Dacă apelantul principal își retrage apelul sau dacă acesta este respins ca tardiv, ca inadmisibil ori pentru alte motive care nu implică cercetarea fondului, apelul incident prevăzut la alin. (1) rămâne fără efect”.
Prin urmare, recursul pârâtei USH se va respinge ca lipsit de efect.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca tardiv recursul declarat de recurentul-reclamant M. H. M., cu domiciliul procesual în B., la C. L., ., ., împotriva Sentinței civile nr. 3681/19.05.2015, pronunțată de Tribunalul București, Secția a II-a de contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul-pârât/chemat în garanție M. EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE, având ca obiect „obligația de a face”.
Respinge ca lipsit de efect recursul provocat formulat de recurenta-pârâtă U. S. HARET cu sediul în București, .. 13, sector 3, C._ împotriva Sentinței civile nr. 3681/19.05.2015, pronunțată de Tribunalul București, Secția a II-a de contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul-pârât/chemat în garanție M. EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE, cu sediul în București, . nr. 28-30, sector 1, având ca obiect „obligația de a face”.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 21 ianuarie 2016.
PREȘEDINTE | JUDECĂTOR | JUDECĂTOR |
M. N. | V. H. | I. M. |
GREFIER |
F. E. B. |
Red./Tehnored./M.N./M.N./5 ex.
Jud. fond D. C.
| ← Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 239/2016. Curtea de... | Contestaţie act administrativ fiscal. Decizia nr. 317/2016.... → |
|---|
