Alte cereri. Decizia nr. 1539/2013. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1539/2013 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 18-02-2013 în dosarul nr. 10468/95/2011
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA C. ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 1539/2013
Ședința publică de la 18 Februarie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. N. G.
Judecător A. R.
Judecător A. C.
Grefier M. B.
c.c.c.c.c.c.
Pe rol, rezultatul dezbaterilor privind recursul formulat de recurentul reclamant U. N., împotriva sentinței nr.2052 din 11 mai 2012, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți M. ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR și I. P. SITUAȚII DE URGENȚĂ - LT-C.. D-TRU P..
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
Mersul dezbaterilor și concluziile părților din ședința publică de la data de 11 februarie 2013 au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie și pentru când instanța având nevoie de timp pentru a delibera/pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise a amânat pronunțarea în cauză la data de 18 februarie 2013.
CURTEA
Asupra recursului de față:
Prin sentința nr. 2052 din 11 mai 2012, pronunțată de Tribunalul Gorj au fost respinse excepțiile lipsei calității procesuale pasive invocată de MAI și excepția inadmisibilității acțiunii invocată de ISU Gorj .
A fost respinsa acțiunea formulată de reclamantul U. N. în contradictoriu cu pârâții M. Administrației și Internelor și I. pentru Situații de Urgență Lt. C.. D-Tru P. .
În considerentele sentinței s-a reținut că reclamantul a investit instanța cu soluționarea raportului juridic litigios ce a apărut între acesta și pârâți ca urmare a faptului că pârâtul I. pentru Situații de Urgență - Lt-C.. D-Tru P., a emis ordinul prin care reclamantul a fost pus la dispoziția Detașamentului de Pompieri Tg-J. din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență Gorj și ordinul nr._/I/14.09.2011 în baza căruia începând cu data de 15.09.2011 reclamantul U. N., aflat la dispoziția unității, a fost trecut în rezervă.
Începând cu data de 15.06.2011, numărul de indicatori prevăzut în statul de organizare al Inspectoratului pentru Situații de Urgență al județului Gorj, a fost diminuat, în vederea încadrării în limita alocată cheltuielilor de personal pentru anul 2011 prin Legea bugetului de stat pe anul 2011 nr. 286/2010.
Asigurare financiară a cheltuielilor generate de acordarea drepturilor salariale ale categoriilor profesionale plătite din fonduri publice, precum și necesitatea asigurării încadrării în numărul de indicatori de personal prevăzuți în finanțare de Legea nr. 286/2010 (urmare procesului de reorganizare al Ministerului Administrației și Internelor - și implicit a Inspectoratului pentru Situații de Urgență al ului Gorj), s-a făcut și prin noul stat de organizare al Inspectoratului pentru Situații de Urgență al județului Gorj, aprobat de Ministrul Administrației și Internelor,ca urmare a radierii mai multor funcții militare, conform prevederilor Ordinului M.A.I. nr. I. S/65 din 31.03.2011, referitor la activitatea de planificare structurală și management Organizatoric în unitățile M.A.I.
Stabilirea personalului care și-au încetat raporturile de serviciu în contextul reducerii efectivelor instituției s-a realizat potrivit prevederilor Metodologiei privind organizarea și desfășurarea selecției personalului în vederea numirii în funcție ca urmare a aplicării măsurilor de reorganizare instituțională la nivelul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență.
Această metodologie a fost emisă pentru îndeplinirea și punerea în aplicare, începând cu data de 15.06.2011 a prevederilor Anexei nr. 3/19/06 din Legea nr. 286/2010 a bugetului de stat pe anul 2011 și ale Ordinului M.A.I. nr. I/658/10.06.2011, privind reorganizarea Inspectoratului General pentru Situații de Urgență și a unităților subordonate acestuia.
Posturile vizate de prevederile acestei reglementări au fost cele pentru care îndeplinirea atribuțiilor presupune desfășurarea de activități similare celor stabilite pentru posturile de proveniență desființate.
La data de 27.06.2011, la propunerea comandantului de detașament formulată prin procesul-verbal nr. S/_ atât șeful de formațiune cât și subofițerul administrativ principal plt. (r) U. N. ce încadrau „Formațiunea de asigurare" au făcut obiectul aplicării criteriilor în vederea departajării, deoarece în noul stat de organizare nu se regăsește decât un singur post de subofițer administrativ.
În perioada 30.06-01.07.2011 la nivelul I.S.U.J. Gorj a avut loc ședința de analiză a personalului din cadrul inspectoratului în vederea încadrării în noul stat.
În urma aplicării criteriilor din metodologie, conform procesului-verbal nr._/01.07.2011, punctajul obținut de reclamant, în baza fișei de evaluare nr._/127 a fost mai mic decât punctajul obținut de subofițerul care încadra funcția de șef formațiune.
Ca urmare a acestui punctaj obținut de reclamant, ce a fost mai mic decât punctajul obținut de subofițerul care încadra funcția de șef formațiune, , reclamantul U. N. a făcut obiectul punerii la dispoziția unității, începând cu data de 15.06.2011, în vederea reîncadrării sau trecerii în rezervă.
În baza situației nominale nr._/04.07.2011, întregul personal al I.S.U.J. Gorj a fost înștiințat despre punerea la dispoziție în baza art. 82 din Legea nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare, cu modificările și completările ulterioare, prin afișarea la sediile inspectoratului și toate subunitățile de intervenție din organigramă.
Prin Ordinul inspectorului șef al Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Lt.col. D. P." al județului Gorj, nr._/I/14.09.2011, începând cu data de 15.09.2011 reclamantul U. N., aflat la dispoziția unității, a fost trecut în rezervă.
La emiterea Ordinului nr._/I/14.09.2011, Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Lt.col. D. P." al județului Gorj a avut în vedere reorganizarea și reducerea unor funcții din statul de organizare al unității, și că pentru reclamant a fost imposibilă încadrarea în alte funcții, beneficiind de solda funcției de bază, precum și celelalte drepturi salariale prevăzute de normele metodologice aprobate prin ordin al ordonatorului principal de credite, până la sfârșitul lunii în care a avut loc schimbarea poziției de activitate.
Art. 85 litera e din Legea nr. 80/1995 „Ofițerii, maiștrii militari și subofițerii în activitate pot fi trecuți în rezervă sau direct în retragere, după caz, în următoarele situații: e) când, în urma reorganizării unor unități și a reducerii unor funcții din statele de organizare, nu sunt posibilități pentru a fi încadrați în alte funcții sau unități, precum și pentru alte motive sau nevoi ale Ministerului Apărării Naționale;”
Art. 1 din Legea 554 / 2004 (Subiectele de sesizare a instanței):
"(1) Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât și public.";
Art. 2 din Legea 554 / 2004 (Semnificația unor termeni): "(1) În înțelesul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații: a) persoană vătămată - orice persoană titulară a unui drept ori a unui interes legitim, vătămată de o autoritate publică printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri; în sensul prezentei legi, sunt asimilate persoanei vătămate și grupul de persoane fizice, fără personalitate juridică, titular al unor drepturi subiective sau interese legitime private, precum și organismele sociale care invocă vătămarea prin actul administrativ atacat fie a unui interes legitim public, fie a drepturilor și intereselor legitime ale unor persoane fizice determinate; [...] p) interes legitim privat - posibilitatea de a pretinde o anumită conduită, în considerarea realizării unui drept subiectiv viitor și previzibil, prefigurat; r) interes legitim public - interesul care vizează ordinea de drept și democrația constituțională, garantarea drepturilor, libertăților și îndatoririlor fundamentale ale cetățenilor, satisfacerea nevoilor comunitare, realizarea competenței autorităților publice;".
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul MAI .
Excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul MAI este nefondată, urmând a fi respinsă, pentru considerentele următoare .
Din probele aflate la dosarul cauzei s-a reținut că noul stat de organizare al Inspectoratului pentru Situații de Urgență al județului Gorj a fost aprobat de Ministrul Administrației și Internelor, determinat de restricțiile bugetare de finanțare a cheltuielilor de personal prevăzute prin Anexa nr. 3/19/06 din Legea nr. 286/2010 a bugetului de stat pe anul 2011, ce vizează ordonatorul principal de credite M.A.I. în primul rând .
Din noul stat de organizare al Inspectoratului pentru Situații de Urgență al județului Gorj ce a fost aprobat de Ministrul Administrației și Internelor au fost radiate mai multe funcții militare, conform prevederilor Ordinului M.A.I. nr. I. S/65 din 31.03.2011 privind activitatea de planificare structurală și management Organizatoric în unitățile M.A.I..
M.A.I. este ordonatorul principal de credite iar I. pentru Situații de Urgență al județului Gorj ordonator terțiar de credite, creditele vizând aceleași fonduri bugetare din Legea nr. 286/2010 a bugetului de stat pe anul 2011, astfel că sub aspectul surselor de proveniență al valorii creditelor repartizate ordonatorului terțiar, M.A.I. are rolul pe care legea finanțelor o dă ordonatorului principal de credite.
Cheltuiala cu resursele umane se efectuează la I. pentru Situații de Urgență al județului Gorj, ordonator terțiar, dar restricțiile bugetare au fost prevăzute prin Legea nr. 286/2010 a bugetului de stat pe anul 2011, vizând în primul rând M.A.I., în calitatea sa de ordonator principal de credite bugetare, astfel că soluția instanțelor privind raportul juridic dedus judecății de către reclamant se impune a fi opozabil pârâtului M.A.I, astfel că se apreciază ca fiind real cadrul procesual în care pârât în cauză figurează MAI .
Referitor la excepția inadmisibilității acțiunii, ca lipsă a procedurii prealabile invocată de pârâtul I. pentru Situații de Urgență al județului Gorj .
Pornind de la definiția actului administrativ consacrată de dispozițiile art. 2 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 554/2004 potrivit căreia actul administrativ este un act unilateral cu caracter normativ sau individual emis de o autoritate publică, în regim de putere publică în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice, se constată că în ordinele ISU Gorj cu privire la reclamant sunt asimilate unor acte administrativ în sensul legii contenciosului administrativ.
P. a fi îndeplinită condiția procedurii prealabile prevăzută de dispozițiile art. 7 din Legea nr. 554/2004, este necesar, înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente, ca persoana care se consideră vătămată prin actul administrativ unilateral să solicite autorității publice emitente, în termenul legal, revocarea acestuia.
Potrivit art. 7 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată printr-un act administrativ individual trebuie să solicite autorității publice emitente, în termen de 30 zile de la comunicare, revocarea acestuia, iar conform art. 7 alin. 3, este îndreptățită să introducă plângere prealabilă și persoana vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim, printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept, din momentul în care a luat cunoștință, pe orice cale, de existența acestuia, în limitele termenului de 6 luni, prevăzut la alin. 7, care prevede că plângerea prealabilă în cazul actelor administrative unilaterale se poate introduce, pentru motive temeinice, și peste termenul prevăzut la alin. 1, dar nu mai târziu de 6 luni de la data emiterii actului.
Dispozițiile alin. 7 au fost declarate neconstituționale prin Decizia Curții Constituționale nr. 797/2007, în măsura în care termenul de 6 luni de la data emiterii actului se aplică plângerii prealabile formulată de persoana vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim, printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept.
Reclamantul a formulat plângerea prealabilă împotriva stării de fapt de punere la dispoziția ISU Gorj prin raportul înregistrat la ISU Gorj sub nr._ din data de 22.07.2011 ( fila 32 ), având în vedere răspunsul comunicat de ISU Gorj reclamantului, reclamantul investind instanțele de contencios la data de 26.07.2011 cu raportul juridic litigios .
Prin raportul înregistrat la ISU Gorj sub nr._ din data de 22.07.2011, reclamantul și-a exprimat punctul de vedere cu referire la starea de fapt considerată vătămătoare pentru acesta ca urmare a punerii la dispoziția unității.
Cum reclamantul a îndeplinit procedura prealabilă prevăzută de art. 7 din Legea nr. 544/2004, în termenul de 6 luni de la data luării la cunoștință, având în vedere că efectuarea procedurii prealabile prevăzută de art. 7 din Legea nr. 544/2004 este obligatorie și constituie o condiție de admisibilitate a acțiunii în contencios administrativ, în conformitate și cu prevederile art. 109 alin. 2 Cod procedură civilă, instanța constată că excepția lipsei plângerii prealabile este nefondată, iar acțiunea formulată de reclamant nu poate fi considerată inadmisibilă.
Art. 52 alin. (1) din Constituție consacră dreptul fundamental al celui vătămat într-un drept al său ori într-un interes legitim de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, de a obține recunoașterea dreptului pretins ori a interesului legitim, anularea actului și repararea pagubei, drept ce reprezintă o garanție a apărării cetățenilor față de abuzurile autorităților publice și a accesului liber la justiție.
Totodată, această normă din Legea fundamentală reprezintă baza constituțională a contenciosului administrativ, reglementat prin Legea nr. 554/2004.
Instanța a constatat]1 că prevederile art. 1 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ reiterează dispozițiile constituționale menționate.
Totodată, prevederile art. 2 alin. (1) lit. a), p) și r) din Legea contenciosului administrativ definesc noțiunile de "persoană vătămată", "interes legitim privat" și "interes legitim public", fiind în deplină concordanță cu dispozițiile art. 52 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora condițiile și limitele exercitării dreptului persoanei vătămate de o autoritate publică se stabilesc prin lege organică.
Legea nr. 554/2004 este legea organică ce reglementează materia contenciosului administrativ - stabilește și definește condițiile în care se poate exercita dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică.
Potrivit art. 1 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, " (1) Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât și public."
Acest text legal reglementează condițiile cumulative de admisibilitate a unei acțiuni în contencios administrativ, iar una dintre aceste condiții constă în existența unui act administrativ în formă tipică sau asimilată ( refuz nejustificat, nesoluționarea în termenul legal a cererii ) apreciat ca vătămător de titularul acțiunii în contencios administrativ.
Ceea ce s-a invocat prin acțiune de către reclamant, că ordinele emise de ISU Gorj au produs consecințe vătămătoare drepturilor sale, sunt acte producătoare de efecte juridice, emise în regim de putere publică, iar prin răspunsul ISU Gorj adresat reclamantului ( fila 32 ) la raportul nr._ / 22.07.2011 întocmit de reclamant, se dovedește că reclamantul apreciază vătămarea suferită prin punerea la dispoziția unității.
In ceea ce priveste fondul cauzei, s-a retinut ca reclamantul, până la emiterea ordinului ISU Gorj punerea la dispoziția ISU Gorj, avea raporturi de serviciu și nu raporturi de muncă cu ISU Gorj, astfel că în cauza de față sunt aplicabile dispozițiile legii speciale, respectiv legea nr.80/1995, privind statutul cadrelor militare.
Legea nr.80/1995 reprezintă legea cadru în ceea ce privește reglementarea raporturilor juridice de serviciu privind cadrele militare.
Activitatea ISU Gorj a fost restructurată și reorganizată prin dispozițiile unei legi speciale cu referire la restructurarea și reorganizarea acestei instituții publice, ca urmare a prevederilor din capitolulcheltuielilor de personal prevăzute pentru finanțarea activități IGSU la nivel național din Anexa nr. 3/19/06 din Legea nr. 286/2010 a bugetului de stat pe anul 2011.
Reclamantul înainte de a se adresa instanței de judecată a solicitat în procedura prealabilă revocarea ordinului ISU Gorj de punere la dispoziția unității, precum și a rezultatului stabilit de comisia de examinare în urma examenului de departajare, ca urmare a aplicării măsurilor de reorganizare instituțională, determinate de prevederile Anexei nr. 3/19/06 din Legea nr. 286/2010 a bugetului de stat pe anul 2011.
P. organizarea examenului de departajare ca urmare a aplicării măsurilor de reorganizare instituțională a Ministerului Administrației și Internelor s-a emis o metodologie de către Inspectorul General pentru Situații de Urgență.
În urma punerii la dispoziție s-au emis și atribuțiile ce revin reclamantului pe perioada punerii la dispoziția unității, atribuții ce au fost îndeplinite până la emiterea ordinului de trecere în rezervă a reclamantului, ordin ce a fost emis ca urmare a desfășurării procedurii de selecție pentru ocuparea funcțiilor din noul stat de organizare elaborat prin Ordinul IGSU nr._ din 11 iunie 2011 și aprobat prin Ordinul nr.I/658 din 10 iunie 2011, determinate de prevederile Anexei nr. 3/19/06 din Legea nr. 286/2010 a bugetului de stat pe anul 2011.
În condițiile art.85 lit.e din legea nr.80/1995 , Ofițerii, maiștrii militari și subofițerii în activitate pot fi trecuți în rezervă „când, în urma reorganizării unor unități și a reducerii unor funcții din statele de organizare, nu sunt posibilități pentru a fi încadrați în alte funcții sau unități, precum și pentru alte motive sau nevoi ale Ministerului Apărării Naționale;”
În cauza de față, conform normele metodologice emise cu ocazia reorganizării, reclamantul nu a obținut la examenul de departajare punctajul mai mare ca cel obținut de P. V. .
Reclamantul având calitatea de militar, era supus regulamentelor și disciplinei militare, caracterizate prin păstrarea unei ierarhii, bazate pe subordonare și respectarea ordinelor superiorilor.
În acest context, încadrarea unui militar pe o anumită funcție, cu un anume grad și într-un anumit loc de muncă ține de specificul serviciului militar, fiind stabilită în funcție de necesitățile instituției.
Aceasta situație este cunoscută și acceptată de persoanele care au acest statut, fiind însușită prin depunerea jurământului militar, reclamantul încadrându-se în situația acestor persoane prin specificul serviciului militar prestat la ISU Gorj .
Cu privire la nulitatea absolută a ordinului ISU Gorj de punere la dispoziție a reclamantului prin acțiune s-a invocat de reclamant faptul că nu a fost comunicat ordinul respectiv .
În ceea ce privește necomunicarea ordinului de punere la dispoziție se constată din probele aflate la dosarul cauzei că reclamantul, alături de întreg personalul de specialitate, a luat la cunoștință conform tabelului de ordinul respectiv .
Ordinul de punere la dispoziție a reclamantului, conform legii, privind actele clasificate nu putea fi comunicat, reclamantul putând apela la procedura consultării pe bază de semnătură, conform normelor speciale în vigoare.
Nu s-a putut aprecia ca fiind un motiv de nulitate absolută necomunicarea ordinului de punere la dispoziție a reclamantului, întrucât nulitățile absolute nu se prezumă, acestea sunt reglementate în mod expres și limitativ de lege.
Legea nu dispune comunicarea actului într-un anumit mod.
Comunicarea orală, prin afișare sau consultarea acestuia la biroul de resurse umane, prin luare la cunoștință pe bază de semnătură, sunt suficiente modalități de comunicare valabilă în lumina dispozițiilor art.7 alin.1 din legea nr.554/2004, privind contenciosul administrativ, mai ales că ordinul este clasificat.
Având în vedere că textul de lege nu face distincție cu privire la modalitatea de comunicare a actelor administrative, iar sintagma „de la data comunicării actului,, (din textul art.7 alin. 1.din lege ) nu prevede în mod expres comunicarea în scris, în considerarea principiului potrivit căruia "unde legea nu distinge ,nici interpretul nu o poate face " se apreciază de instanță că în cauză, comunicarea orală a acestei măsuri conținută în ordinul de punere la dispoziție a reclamantului este legală.
Nedeținerea actului administrativ în materialitatea sa, în forma fizică de prezentare pe suport hârtie, nu 1-a împiedicat pe reclamant să dețină informațiile, cu elementele de date necesare, ce-l vizau direct, astfel ca să formuleze în termen legal plângerea prealabilă reglementată de art.7 alin. l din legea nr.554/2004 și nici investirea instanțelor de contencios cu soluționarea litigiului .
S-a considerat de către instanță că nu i-a fost încălcat nici un drept subiectiv reclamantului .
Inspectoratului Județean pentru Situații de Urgență a Județului Gorj a făcut cunoscută la nivel de unitate și metodologia de selecție a personalului în vederea încadrării pe noile funcții.
Reclamantul în baza acestei metodologii a obținut un punctaj mai mic ca cel obținut de P. V. .
În cauză, față de susținerea reclamantului, s-a pus problema dacă autoritatea ISU Gorj era abilitată să acționeze în limitele sale de apreciere, astfel ca să procedeze așa cum a procedat prin emiterea ordinelor cu privire la reclamant .
Posibilitatea de apreciere a autorității conferită de lege este recunoscută prin prevederile Anexei nr. 3/19/06 din Legea nr. 286/2010 a bugetului de stat pe anul 2011 .
Autoritatea administrativă reprezentată de ISU Gorj a fost abilitată prin prevederile Anexei nr. 3/19/06 din Legea nr. 286/2010 a bugetului de stat pe anul 2011 să aprecieze înainte de a lua ordinele cu privire la reclamant, iar instanța verifică dacă ordinele respective sunt ilegale, ca urmare a faptului că limitele legale ale aprecierii au fost depășite sau, s-a făcut uz de posibilitatea de apreciere într-un mod care să nu corespundă scopului abilitării autorității reprezentată de ISU Gorj.
Autoritatea reprezentată de ISU Gorj are posibilitatea ca, în acțiunea în contencios-administrativ, să își completeze rațiunile care au stat la baza aprecierii făcute în privința ordinelor emise , ce au vizat în mod direct reclamantul, având în vedere criticile invocate de reclamant prin acțiunea de investire a instanțelor .
Sub acest aspect al marjei de apreciere a autorității pârâte, bazată pe prevederile Anexei nr. 3/19/06 din Legea nr. 286/2010 a bugetului de stat pe anul 2011, susținerile critice ale reclamantului nu sunt fondate .
Prevederile Anexei nr. 3/19/06 din Legea nr. 286/2010 a bugetului de stat pe anul 2011 au avut în vedere în primul rând interesul public .
Raporturile de serviciu ale reclamantului cu ISU Gorj s-au născut, având în vedere calitatea reclamantului de militar în cadrul ISU Gorj, astfel că în raporturile de serviciu noțiunea de libertate contractuală a părților este în mare parte suplinită de către legiuitor.
Atribuțiile și responsabilitățile militarilor nu pot fi negociate în mod individual, deoarece ele sunt stabilite de lege sau regulamente emise în baza legii .
În cazul reclamantului nu s-a depășit marja de apreciere a autorității publice reprezentată de ISU Gorj prin emiterea ordinelor contestate de reclamant.
Se poate considera faptul că autoritatea reprezentată de ISU Gorj nu a fost în eroare de apreciere cu privire ordinele emise ce au privit reclamantul, având în vedere că au fost respectate dispozițiile legale .
Ca urmare a acestor rețineri au fost respinse excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de MAI și excepția inadmisibilității acțiunii invocată de ISU Gorj, precum si actiunea acțiunea reclamantului.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs recurentul reclamant U. N.,, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
A solicitat admiterea recursului, in principal, casarea sentintei recurate si trimiterea cauzei la instanța de fond in vederea rejudecării, iar la subsidiar, admiterea contestației in totalitate, in sensul că, ., să se constate nulitatea absoluta a deciziei de punere la dispoziție din 04.07.2011 ( Ordinul nr. Si9057/01.07.2011) si prin urmare si a deciziei din 14.09.201 1, prin care a fost trecut in rezerva, iar . teza, anularea celor doua decizii de punere ia dispoziție, respectiv de trecere in rezerve, si reîncadrarea sa pe postul deținut anterior, respectiv de subofițer administrativ principal.
A solicitat de asemenea obligarea intimatelor ia plata cheltuielilor de judecata ocazionate cu soluționarea acestui litigiu.
In motivarea recursului, reclamantul a aratat ca instanța de fond nu s-a pronunțat cu privire la constatarea nulității deciziei nr._/04.07.2011 emisa de către I. pentru Situații de Urgenta „Locotenent-colonel D-tru P." al Județului Gorj prin care a fost pus la dispoziție cu data de 15.06.2011 in raport de data emiterii acesteia, respectiv 04.07.2011., decizie prin care s-a dispus retroactiv, începând cu data de 15.06.2011 punerea sa la dispoziție.
Așa cum a arătat, un act administrativ nu poate sa dispună decât pentru viitor, nu si pentru trecut, aceasta nu este retroactiv, ca si legea de altfel.
Mentioneaza ca a aflat de faptul că a fost pus la dispoziție după ce a fost afișat un tabel in data de 04.07.2011 la sediul ISU Gorj cu toți cei care au fost puși la dispoziție in conformitate cu prev. art. 82 din Legea 80/1995.
De altfel, aceeași situație s-a repetat si la trecerea in rezerva. Începând cu data de 14.09.2011, când i s-a spus sa-si întocmesca fisa de lichidare, fără a-i comunica decizia prin care s-a dispus trecerea sa in rezerva.
A arătat ca punerea la dispoziție s-a făcut in baza unui ordin al ministrului de resort, ordin ce nu i-a fost comunicat.
A mentionat ca hotararea instanței de fond este nemotivata sub toate aspectele, aceasta nu s-a pronunțat pe nici o apărare invocata de reclamant si nu a analizat probele solicitate de acesta.
Pe fondul cauzei, considera ca a fost pus la dispoziție in mod abuziv pentru următoarele motive:
Dintre toate persoanele care au fost puse la dispoziție din cadrul ISU Gorj- Detașamentul de Pompieri Tg-J., a fost singurul căruia nu i s-a restructurat postul. T. ceilalți colegi au fost pusi la dispoziție ca urmare a restructurării posturilor pe care le ocupau.
Desi a ocupat postul de „subofițer administrativ principal" prin concurs, are pregătirea necesara ocupării acestui post, in perioada anterioara a urmat cursuri de pregătire profesionala, nu a fost niciodată sancționat si a obținut numai calificative de „Foarte Bine" la evaluările periodice, a fost trecut pe lista celor puși la dispoziție.
Mai mult decât atât, in cadrul ISU Gorj au rămas încadrați pe același post ca cel deținut de reclamant, persoane care au fost sancționate disciplinar si care au avut calificative inferioare celor obținute de mine.
A aratat ca nu înțelege care au fost criteriile de evaluare si departajare in vederea punerii la dispoziție. P. postul ocupat de reclamant a mai fost evaluat si seful sau, care ocupa postul de „șef formațiune si care a fost restructurat. In urma evaluării, pe postul ocupat de reclamant, care exista si in prezent, a trecut fostul sau sef, care ocupa postul.
M. mult decât atât, deși șefului direct, numitul P. V., i s-a restructurat postul, acesta nu a fost pus la dispoziție, astfel ca nu înțelege temeiul in baza căruia acesta a fost evaluat si a ocupat postul sau, care nu a fost restructurat.
Toți cei care au fost evaluați conform normelor metodologice au fost puși la dispoziție prin Ordinul nr. S19057/01.07.2011 emis de către Inspectorate! pentru Situații de Urgenta „Locotenent colonel D-tru P. al Județului Gorj.
Prin nerespectarea. evidenta a normelor metodologice, considera ca nu s-a avut in vedere o evaluare echitabila a sa in raport cu șeful direct si având in vedere nepunerea acestuia la dispoziție, apreciaza ca acesta nu avea dreptul de a fi evaluat si de a-i ocupa postul .
Considera ca pentru acest post nu trebuia să se facă departajarea intre el si fostul sef, acesta nefiind pus la dispoziție, ci între cei care ocupam aceasta funcție la nivelul ISU Gorj, la nivelul subunității.
Aceasta selecție si departajare s-a făcut in mod arbitrar, fara a se face in baza unor criterii ferme si aplicate tuturor in aceeași măsura. .
Paratii au formulat intampinare prin care au solicitat respingerea recursului vdeclarat de catre reclamant.
Analizand sentinta atacata prin prisma criticilor invocate si in raport de disp. art. Art.304 pct.7 si art.3041 C.p.civ., tribunalul constata ca recursul este nefondat si urmeaza a fi respins pentru urmatoarele considerente:
Criticile aduse de recurent sentinței se referă la nemotivarea sentintei instantei de fond, respectiv neanalizarea apărărilor sale privind modul in care s-a efectuat reorganizarea si a fost emisa decizia de punere la dispozitie, aratand ca postul sau nu a fost restructurat, si ca actul de punere la dispozitie este nelegal intrucat un act administrativ nu poate avea caracter retroactiv, precum si nerespectarea dispozițiilor legale referitoare la procedura de organizare și desfășurare a selecției, respectiv nerespectarea dispozițiilor legale referitoare la procedura stabilită prin metodologia privind organizarea și desfășurarea selecției, critici care sunt apreciate de instanța de recurs ca fiind nefondate.
Art. 6 din Convenție obligă instanțele să își motiveze deciziile, însă nu trebuie interpretat ca impunând un răspuns detaliat pentru toate argumentele avansate de către părți. Sentința instanței de fond supusă analizei cuprinde atât motivele de fapt, cât și de drept pe care se sprijină soluția pronunțată, analizează argumentele invocate de reclamant și probele depuse la dosar, astfel că nu sunt incidente dispozițiile art. 304 pct. 7 C.proc.civ.
Conform Ordinului Inspectoratului General al IGSU nr._/2011, la data de 15.06.2011, a avut loc reorganizarea Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Oltenia” jud. Gorj, la aceeasi data intrand in vigoare noul stat de organizare, ordin prin care la subunitatea la care reclamantul a fost încadrat în funcția de subofițer administrativ principal - Detașamentul de pompieri Tg J., Garda de Intervenție nr.1 Tg J., „ Formațiunea de asigurare, a fost prevazut un singur post de subofiter administrativ principal, astfel incat seful de formatiune, respectiv P. V., si subofiterul administrativ principal, respectiv reclamantul, au facut obiectul criteriilor de selectie.
Nu poate fi retinuta ca fondata critica privind nelegalitatea actului de punere a reclamantului la dispozitie ca urmare a efectului sau retroactiv, in conditiile in care aceasta masura s-a dispus prin Ordinul Inspectoratului General al IGSU nr._/2011, punerea la dispozitie intervenind incepand cu 15.06.2011, Ordinul nr. S/_/1/01.07.2011 avand caracter declarativ.
Cu privire la criteriile care au stat la baza analizei personalului pentru punerea la dispoziție, in baza art.7 din Ordinul nr.7104/2012, criterii precizate expres in procesul verbal nr._/22.06.2011 ( fila 49 a dosarului de fond ),Curtea are în vedere argumentele instanței de fond, fiind un aspect ce ține de oportunitate, respectiv modul cum acestea au fost stabilite. Legalitatea ce poate fi verificată de instanță vizează numai modul în care aceste criterii au fost aplicate reclamantului, ori reclamantul nu a arătat că unele criterii i-au fost aplicate greșit, ci dimpotrivă că trebuia luată în considerare numai aprecierea de serviciu ca unic element de evaluare a competentelor profesionale, calificativul și lipsa sancțiunilor disciplinare pe ultimii trei ani. Aceasta susținere nu se poate reține în cauză, ținând de oportunitate indicarea și a altor criterii de selecție, pe lângă cele arătate de reclamant, atât timp cât acestea sunt stabilite de autoritatea publică in limitele acestei competente.
Urmare a aplicarii acestor criterii ,reclamantul a obtinut 15 puncte, iar seful de formatiune, respectiv numitul P. V., a obtinut 17 puncte, astfel incat, in sedinta de analiza a situatiei personalului desfășurată la data de 01.07.2011, reclamantul a fost pus la dispozitia unitatii, iar numitul P. V. a fost numit in functia de subofiter administrativ in cadrul Formatiunii suport operativ.
Ca atare, independent de modalitatea concretă de îndeplinire a atribuțiilor de serviciu sau a vechimii sale în calitate de personal militar în instituțiile publice de apărare, ordine publică și siguranță națională, așa cum invocă recurentul, punerea sa la dispoziția unității a fost argumentată în raport de criteriile stabilite în vederea selecției.
P. aceste considerente, Curtea va înlătura criticile formulate de recurentul reclamant și va respinge recursul ca nefondat, în conformitate cu prevederile art. 312 alin. 1 C.proc.civ. și art. 20 alin. 3 din Legea nr. 554/2004.
P. ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de recurentul reclamant U. N., împotriva sentinței nr.2052 din 11 mai 2012, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți M. ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR și I. P. SITUAȚII DE URGENȚĂ - LT-C.. D-TRU P..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 18 Februarie 2013.
Președinte, C. N. G. | Judecător, A. R. | Judecător, A. C. |
Grefier, M. B. |
Red. Jud. CNG
Ex.2/BM/
Jud. fond T P.
| ← Pretentii. Decizia nr. 2013/2013. Curtea de Apel CRAIOVA | Pretentii. Decizia nr. 2013/2013. Curtea de Apel CRAIOVA → |
|---|
