Anulare act administrativ. Sentința nr. 344/2013. Curtea de Apel CRAIOVA

Sentința nr. 344/2013 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 04-10-2013 în dosarul nr. 1882/54/2012

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA C. ADMINISTRATIV SI FISCAL

SENTINȚA Nr. 344/2013

Ședința publică de la 04 Octombrie 2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE: C. P. - judecător

Grefier: D. F.

x.x.x.

S-a luat în examinare acțiunea formulată de reclamantul C. L. AL ORAȘULUI TURCENI în contradictoriu cu pârâtul M. ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR - DIRECȚIA PENTRU DEZVOLTARE A CAPACITĂȚII ADMINISTRATIVE, având ca obiect anulare act administrativ.

La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează cererea de repunere a cauzei pe rol formulată de reclamant, precum și faptul că părțile au solicitat judecarea cauzei în lipsă, prin cererea de chemare în judecată, respectiv întâmpinarea formulată în dosarul Tribunalului Gorj, după care,

Instanța constată că la data de 11.09.2013 reclamantul C. L. al Orașului Turceni a formulat cerere de repunere pe rol a cauzei și apreciază că sunt întrunite condițiile prevăzute de dispozițiile art. 245 Cod proc. civ., astfel că admite cererea și repune cauza pe rol.

În temeiul dispozițiilor art. 1591 alin. 4 Cod proc. civ., introdus prin Legea nr.202/2010, verificându-și din oficiu competența, în raport de obiectul cererii de chemare în jucată și valoarea obiectului cererii, instanța invocă, din oficiu, excepția de necompetență materială a Curții de Apel C. – Secția C. Administrativ și Fiscal și reține cauza spre soluționare pe excepție.

CURTEA

Asupra cauzei de față;

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj sub nr._ la data de 06.04.2012, reclamanta C. L. al Orașului Turceni prin I. I. - primar, in calitate a chemat în judecată pârâta M. Administrației si Internelor - Direcția pentru Dezvoltarea Capacității Administrative solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună anularea deciziei nr. 11/332/11.11.2011 prin care s-a pus in aplicare măsura de stabilire a unui debit în valoare să conteste măsura de stabilire a corecției de 25% din valoarea contractului de achiziție publică nr. 6186/06.05.2010, ca urmare a neregulilor constatate prin nota de constatare nr. 1.003.573/20.09.2011 .

În motivarea acțiunii, s-a arătat că prin formularea acesteia, C. L. Turceni înțelege să conteste măsura de stabilire a corecției de 25% din valoarea contractului de achiziție publică nr. 6186/06.05.2010, ca urmare a neregulilor constatate prin nota de constatare nr. 1.003.573/20.09.2011 .

Ca urmare a stabilirii acestei corecții de 25%, cuantumul debitului datorat de C. L. al Orașului Turceni este de 91.911,75 lei reprezentând:

- Cofinanțarea din bugetul Uniunii Europene - 79.719, 38 lei

- Cofinanțare din bugetul național - 12.192,37 lei

Consideră reclamanta că procentul de 25 % din valoarea contractului de achiziție publică a fost aplicat fără respectarea reglementărilor prevăzute de OUG 66/2011, întrucât în conformitate cu art. 27 respectiv art. 28, valoarea creanței bugetare trebuia să se facă prin stabilirea unei corecții financiare în conformitate cu prevederile anexei la Ordonanța mai sus amintită, în funcție de neregulile constatate.

Astfel s-a reținut că, în conformitate cu prevederile contractuale, C. L. Turceni în calitate de beneficiar al proiectului a convenit ca să obțină un anumit tip de certificare pentru cursurile pe care prestatorul le-a susținut în cadrul proiectului.

Precizează că această cerință a fost respectată în totalitate întrucât toți cursanții au obținut Certificate ECDL în cazul primului curs, respectiv Certificate de absolvire CNFPA pentru celelalte cursuri.

În legătură cu cel de-al doilea aspect sesizat în nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor, reclamanta consideră că au fost respectate toate cerințele din caietul de sarcini, atât cele privitoare la logistică cât și cele privitoare la organizarea, planificarea și metodologia de predare a cursurilor. În cadrul procedurii de evaluare au fost respectate prevederile din caietul de sarcini și fișa de evaluare cu privire la aceste aspecte .

În ultimul punct al notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor s-a apreciat că una din cerințele de calificare prevăzută în fișa de date a achiziției nu a fost îndeplinită.

Pentru această neregulă privitoare la nerespectarea reglementarilor naționale în vigoare în domeniul achizițiilor publice, consideră că nu se putea aplica o corecție de 25% întrucât abaterea nu se încadrează în niciuna din situațiile din Anexa 1 la OUG 66/2011 pentru care se aplică această corecție .

În cadrul desfășurării procedurii de achiziție au fost respectate procedurile de publicitate,au fost declarate toate criteriile de calificare și selecția precum și factorii de evaluare în documentația de atribuire, au fost aplicate criteriile de atribuire legale. De asemenea a fost stabilit în mod clar obiectul contractului și nu au fost purtate negocieri în timpul procedurii de atribuire și nici nu s-a operat vreo reducere a obiectului contractului care sa fie disproporționată cu valoarea contractului.

Singurul punct unde se putea încadra neregula depistată în desfășurarea procedurii de achiziție ar putea fi punctul 1.12. din Anexa 1 " Aplicarea necorespunzătoare a unor elemente auxiliare procedurii de atribuire ", întrucât consideră că atribuirea contractului s-a făcut cu respectarea legislației în vigoare privind achizițiile publice însă nu au fost respectate unele obligații auxiliare.

Corecția aplicabilă cheltuielilor aferente proiectelor finanțate din fonduri europene si fonduri publice naționale în cazul constatării acestei abateri este de 2%, 5% sau 10% din valoarea contractului, in funcție de gravitatea neregulii și caracterul repetitiv al acesteia, iar dacă acest tip de neregulă este doar de natură formală, fără un potențial impact financiar, nu se va aplica nici o corecție

Deoarece la nivelul Consiliului L. Turceni s-a constat pentru prima dată această abatere, corecția care ar fi putut fi aplicată este cea de 2% .

În drept, acțiunea a fost întemeiată pe prevederile art. 47 si următoarele din OUG 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, precum și în baza prevederilor OUG 34/2006 și HG 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicarea a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziții publice.

În temeiul art. 115 Cod de procedură civilă, pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii reclamantei ca neîntemeiată.

A arătat pârâta că, între ea și reclamantă a fost perfectat contractul de finanțare nerambursabilă nr. 63/20.10.2009, având ca obiect implementarea proiectului cu titlul "Dezvoltarea capitalului uman și a capacității administrative în cadrul Consiliului L. Turceni", având cod SMIS 2991.

Una din etapele de implementare a proiectului a constat în efectuarea procedurii de achiziție a serviciilor de formare și perfecționare profesională, respectiv derularea a 19 cursuri, după cum urmează: ECDL (Permis European de Conducere a Calculatorului); Management de proiect; Achiziții publice; Contabilitate; Registrul agricol; Asistență socială; Managementul resurselor umane; Relații cu publicul; Dreptul afacerilor publice și parteneriat public-privat; Legislația proprietății private; Publicitate imobiliară și carte funciară; Expert investiții; Stare civilă; Evidența populației; Urbanism și amenajarea teritoriului; Protecția mediului și dezvoltare durabilă; Egalitate de șanse; Limba engleză; Limba franceză.

Tipul de certificare convenit prin contract a fost Certificat ECDL, în cazul primului curs, respectiv Certificat de absolvire CNFPA, pentru celelalte 18 cursuri.

În acest sens, după organizarea și desfășurarea achiziției, reclamanta, în calitate de autoritate contractantă a încheiat cu prestatorul . Ploiești contractul de servicii nr. 6086 din 06.05.2010 în valoare de 375.150 lei, fără TVA.

Menționăm că la baza întocmirii Notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr.1.003.573/20.09.2011 s-au avut în vedere constatările cu implicații financiare/cu posibile implicații financiare consemnate în Raportul de audit Nr._/15.07.2011 emis de către Autoritatea de Audit din cadrul Curții de Conturi a României (constatarea nr. 18 din anexa nr. 1 a raportului) și înregistrate la nivelul AM PO DCA ca suspiciuni de neregulă identificată SNE/050/20.07.2011.

Prin cererea de chemare în judecată reclamanta solicită instanței:

- anularea Deciziei interne nr.II/332/11.11.2011, prin care s-a pus în aplicare măsura de stabilire a unui debit în valoare să conteste măsura de stabilire a corecției de 25% din valoarea contractului de achiziție publică nr.6186/06.05.2010, ca urmare a neregulilor constatate prin Nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr.1.003.573/20.09.2011;

- ca urmare a stabilirii acestei corecții de 25%, cuantumul debitului datorat de reclamantă este de 91.911,75 lei, reprezentând: cofinanțare din bugetul Uniunii Europene-79.719,38 lei și cofinanțare din bugetul națioanl-12.192,37 lei.

Față de susținerile reclamantei și analizarea înscrisurilor probatorii, pârâta a arătat următoarele aspecte

I) Privitor la desființarea în întregime a Deciziei interne nr. II/332/11.11.2011. prin care a fost respinsă contestația formulată împotriva Notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr.1.003.573/06.05.2010, învederează că la momentul soluționării contestației, membrii Comisiei, desemnați prin Dispoziția internă nr. II/317/18.10.2011 au analizat, pe lângă aspectele constatate și consemnate în Nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare și documentația care a stat la baza atribuirii contractului de servicii nr.6186/06.05.2010, astfel că susținerile reclamantei potrivit cărora ar fi putut fi aplicată o corecție mai mică decât cea de 25%, motivându-se respectarea prevederilor legale în materia achizițiilor, sunt nerelevante în soluționarea cauzei dedusă judecății.

Din analiza documentației de atribuire a contractului de servicii, s-au constatat următoarele:

- Prin caietul de sarcini s-au prevăzut condiții preluate din cererea de finanțare, cum ar fi denumirea cursurilor de instruire sau numărul de participanți la fiecare curs. De asemenea, s-au prevăzut cerințe obligatorii privind logistica și planificarea (locații și perioadele de execuție) sau organizare și metodologie (criterii de selecție a furnizorilor de formare).

În legătură cu cerințele privind locația, s-a solicitat efectuarea a 14 cursuri „cu deplasare", iar în cadrul cerințelor referitoare la criterii de selecție a furnizorilor de formare (altele decât cele stabilite prin fișa de date a achiziției), s-a impus, printre altele, „posibilitatea de deplasare la sediul solicitantului" pentru toate cursurile, astfel că cele două cerințe legate de locație sunt contradictorii și, ca urmare, neclare pentru potențialii ofertanți.

Așa cum rezultă din raportul procedurii, singurul operator economic care a depus ofertă a fost . Ploiești, a cărui ofertă a fost admisă și declarată câștigătoare de comisia de evaluare.

Din examinarea ofertei tehnice și financiare depusă de către ofertantul . Ploiești, se constată faptul că una din cerințele de calificare prevăzută în fișa de date a achiziției nu a fost îndeplinită. Astfel, în cadrul criteriului de calificare privind capacitatea profesională, s-a prevăzut ca cerință obligatorie ca furnizorul de formare profesională să fie autorizat de către CNFPA și să prezinte autorizațiile CNFPA pentru toate cursurile de formare solicitate prin caietul de sarcini.

Astfel, pentru a dovedi respectarea cerinței sus amintite, ofertantul . Ploiești a prezentat trei adeverințe emise de CNFPA Prahova, înregistrate sub același număr și anume 9783/26.04.2010 prin care se confirmă că „a fost depusă documentația în vederea autorizării pentru programul de formare profesională pe următoarele domenii: Dreptul afacerilor publice și parteneriat public-privat; Legislația proprietății private; Publicitate imobiliară și carte funciară; Expert investiții; Stare civilă; Evidența populației; Urbanism și amenajarea teritoriului; Protecția mediului și dezvoltare durabilă; Egalitate de șanse; Comunicare în limba engleză și Comunicare în limba franceză.

Din adresele amintite rezultă și faptul că documentațiile de autorizare au fost înregistrate la CNFPA Prahova în aceeași dată cu anunțul de participare publicat în SEAP de către C. L. Turceni.

Este de reținut faptul că, până la data încheierii contractului de servicii, firma . Ploiești nu a revenit cu prezentarea de alte documente, completări sau precizări referitoare la obținerea autorizațiilor solicitate prin fișa de date a achizițiilor.

Totodată, din examinarea Registrului firmelor autorizate, postat pe site-ul CNFPA, a reieșit că . Ploiești a fost autorizată pentru cele 11 cursuri de instruire enumerate mai sus, începând cu data de 19.05.2010, adică după data încheierii contractului de servicii înregistrat sub nr. 6086 din 06.05.2010.

Cu toate că ofertantul nu a probat calitatea de formator autorizat de CNFPA, în conformitate cu cerința prevăzută în fișa de date a achiziției și în caietul de sarcini, autoritatea contractantă a admis oferta și a declarat câștigătoare firma . Ploiești, așa cum rezultă din raportul procedurii precum și din adresa de comunicare, transmisă câștigătorului.

Față de aceste considerente, pârâta menționează că își menține opinia conform căreia reclamanta, în calitate de autoritate contractantă a încălcat prevederile legale naționale în domeniul achizițiilor publice, după cum urmează:

• prevederile art. 34 alin (1) și ale art. 36 alin. (1) lit b) din H.G. nr. 925/2006, pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziție publică, conform cărora comisia de evaluare are obligația verificării modului de îndeplinire a criteriilor de calificare de către flecare ofertant în parte iar, în cazul în care un ofertant nu îndeplinește cerințele minime de calificare stabilite în documentația de atribuire, oferta trebuie considerată inacceptabilă;

• art. 33 (1) din OUG nr. 34/2006, actualizată la data aplicării acesteia de către autoritatea contractantă, conform cărora „Autoritatea contractantă are obligația de a preciza în cadrul documentației de atribuire orice cerință, criteriu, regulă și alte informații necesare pentru a asigura ofertantului/candidatului o informare completă, corectă și explicită cu privire la modul de aplicare a procedurii de atribuire".

II. În ceea ce privește „Nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr.1.003.573/20.09.2011". a solicitat să constate faptul că prin această Notă s-a constatat și consemnat încălcarea de către reclamantă a prevederilor legale în materia achizițiilor publice, cu indicarea în mod corect a dispozițiilor:

- art.34 alin (1) și ale art. 36 alin. (1) lit. b) din H.G. nr. 925/2006, pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziție publică, cu modificările și completările ulterioare, conform cărora "comisia de evaluare are obligația verificării modului de îndeplinire a criteriilor de calificare de către fiecare ofertant în parte iar, în cazul în care un ofertant nu îndeplinește cerințele minime de calificare stabilite în documentația de atribuire, oferta trebuie considerată inacceptabilă";

- și dispozițiilor art. 33 (1) din OUG nr. 34/2006, cu modificările și completările ulterioare la data aplicării acesteia de către autoritatea contractantă, conform cărora „Autoritatea contractantă are obligația de a preciza în cadrul documentației de atribuire orice cerință, criteriu, regulă și alte informații necesare pentru a asigura ofertantului/candidatului o informare completă, corectă și explicită cu privire la modul de aplicare a procedurii de atribuire".

Luând act de faptul că reclamanta a încălcat dispozițiile legale sus amintite, respectiv stabilirea incorectă a criteriilor de calificare, selecție și atribuire prin documentația de atribuire, precum și admiterea ofertei depuse care nu îndeplinea una din cerințele de calificare prevăzută în caietului de sarcini, prin respectiva Notă a fost aplicată și o corecție financiară de 25% din valoarea contractului de servicii nr.6186/06.05.2010.

Luând act de aceste considerente, apreciază ca legale și corecte consemnările efectuate de către membrii echipei de control, iar pe cale de consecință temeinicia și legalitatea Notei de constatare a neregulilor și de stabilirea corecțiilor financiare, în ansamblul său.

Față de cele enunțate prin prezenta întâmpinare, solicită instanței să respingă acțiunea formulată de reclamantă ca neîntemeiată, iar pe cale de consecință să fie menținută ca temeinică și legală Nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr.1.003.573/20.09.2011 și măsurile dispuse.

Prin sentința nr. 3443 din 07 septembrie 2012, pronunțată în dosarul nr._, Tribunalul Gorj a admis excepția necompetenței materiale a Tribunalului Gorj – Secția C. Administrativ și Fiscal, invocată din oficiu.

A declinat competența de soluționare a contestației formulată de C. L. al Orașului Turceni, în contradictoriu cu intimata M. Administrației și Internelor – Direcția pentru Dezvoltarea Capacității Administrative, în favoarea Curții de Apel C..

Pentru a pronunța această sentință, Tribunalul Gorj a reținut că potrivit art. 2 alin. 1 lit. d Cod de procedură civilă, tribunalul judecă în primă instanță procesele și cererile în materie de contencios administrativ, în afara de cele date în competența curților de apel.

Conform dispozițiilor art.10 din Legea nr. 554/2004 competența materială a instanței de contencios administrativ este reglementată în funcție de două criterii: poziționarea autorității publice emitente a actului în sistemul administrației publice care poate fi centrală sau locală și valoarea impozitului, taxei, contribuției sau datoriei vamale care face obiectul actului administrativ contestat.

Potrivit primului criteriu, litigiul privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin legea specială nu se prevede altfel.

Se observă, din interpretarea acestor texte de lege, că tribunalul este competent să judece toate procesele și cererile în materie de contencios administrativ, în afară de cele care au ca obiect actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, dacă prin legea specială nu se prevede altfel, precum și de cele date în competența curților de apel prin legi speciale.

Potrivit art. 21 alin. 13 din OUG 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, verificările desfășurate de către structurile/echipele de control prevăzute la art. 20, se finalizează prin întocmirea unui proces verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare sau a unei note de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare.

Art. 21 alin. 19 din același act normativ statuează că procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanței bugetare este act administrativ în sensul Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, iar potrivit alin. 20, procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanței bugetare/nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare constituie titlu de creanță și se emite în vederea stingerii acestei creanțe.

Împotriva titlului de creanță se poate formula în conformitate cu art. 41 alin. 1 și 2 din OUG 66/2011, contestație, care este o cale administrativă de atac și nu înlătură dreptul la acțiune al celui care se consideră lezat în drepturile sale printr-un act administrativ, în condițiile legii.

Deciziile pronunțate în soluționarea contestațiilor pot fi atacate de către contestatar la instanța judecătorească de contencios administrativ competentă, în conformitate cu prevederile Legii nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, așa cum rezultă din dispozițiile art. 51 din ordonanță.

Din interpretarea coroborată a prevederilor OUG OGO nr. 66/2011 sus menționate, reglementare ce delimitează cadrul legal aplicabil în ceea ce privește prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, reiese cu claritate faptul că decizia Autorității de Management pentru Programul Operațional „Dezvoltarea Capacității Administrative” din cadrul Ministerului Administrației și Internelor, este un act administrativ-jurisdicțional de autoritate, emis de un organ al administrației publice centrale.

Astfel fiind, în speță sunt aplicabile dispozițiile art. 10 alin. 1 teza a II - a din Legea 544/2004 din aceeași lege, care dispune că litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale se soluționează, în fond, de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege specială nu se prevede altfel.

Pe cale de consecință, din interpretarea coroborată a prevederilor art. 51 din OUG nr. 66/2011, ale art. 10 alin. (1) teza a II-a din Legea nr. 554/2004 și ale art. 3 pct. 1 Cod procedură civilă, tribunalul reține că aparține curții de apel competența de soluționare a contestației formulate de reclamanta C. L. al Orașului Turceni, împotriva deciziei nr. II/332/11.11.2011, emisă de Autoritatea de Management pentru Programul Operațional „Dezvoltarea Capacității Administrative” din cadrul Ministerului Administrației și Internelor.

În ceea ce privește competența teritorială de soluționare a contestației formulate de reclamant, tribunalul a reținut că aceasta aparține Curții de Apel C. – Secția de C. Administrativ și Fiscal, întrucât, în baza art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, reclamantul s-a adresat instanței de la domiciliul sau.

Față de considerentele ce preced, în temeiul art. 158 Cod de procedură civilă, a fost admisăexcepția necompetenței materiale a Tribunalului Gorj – Secția C. Administrativ și Fiscal, invocată din oficiu și s-a declinat competența de soluționare a contestației dedusă judecății în favoareaCurții de Apel C. – Secția C. Administrativ și Fiscal.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel C. – Secția C. Administrativ și Fiscal sub nr._ .

În ședința publică de la acest termen, instanța a invocat excepția necompetenței materiale, asupra căreia se va pronunța cu prioritate, potrivit art.137 alin. 1 Cod proc. civ.

Analizând excepția necompetenței materiale, Curtea de Apel - Secția C. Administrativ și Fiscal constată că, în speță, competența de soluționare a cauzei în primă instanță aparține Tribunalului Gorj, Secția C. Administrativ și Fiscal, pentru considerentele ce succed:

Reclamantul a solicitat anularea Deciziei nr. II/332/11.11.2011 prin care s-a respins contestația înregistrată la nr._/14.10.2011 și s-a pus în aplicare măsura de stabilire a debitului în valoare de 91.911,75 lei ca urmare a neregulilor constatate prin procesul verbal nr._/20.09.2011 reprezentând: cofinanțarea din bugetul Uniunii Europene – 79.719,38 lei și cofinanțarea din bugetul național – 12.192,37 lei.

Acțiunea a fost întemeiată pe prevederile O.U.G. nr. 66/2011.

O.G. nr. 79/2003 privind controlul și recuperare fondurilor comunitare, precum și a fondurilor de cofinanțare aferente utilizate necorespunzător, a fost abrogată prin O.U.G. nr. 66/2011 p rivind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora publicată în M. Of. nr. 461 din 30 iunie 2011.

Potrivit art. 66 din O.U.G. nr. 66/2011 „ Activitățile de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare care sunt în desfășurare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se finalizează și se valorifică cu aplicarea prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 79/2003, aprobată cu modificări prin Legea nr. 529/2003, cu modificările și completările ulterioare”.

Din înscrisurile depuse la dosar, rezultă că actele contestate au fost emise după . O.U.G. nr. 66/2011.

Curtea reține că actele administrative au fost emise în parcurgerea procedurii reglementată de prevederile O.U.G. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora.

Potrivit art. 21 alin. 13 din O.U.G. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, verificările desfășurate de către structurile/echipele de control prevăzute la art. 20, se finalizează prin întocmirea unui proces verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare sau a unei note de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare.

Art. 21 alin. 19 din același act normativ statuează că „procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanței bugetare este act administrativ în sensul Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare”, iar potrivit alin. 20, „procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanței bugetare/nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare constituie titlu de creanță și se emite în vederea stingerii acestei creanțe”.

Potrivit prevederilor art. 21 alin. 20 coroborate cu cele ale art. 34 alin. 3, procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanței bugetare/Nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare constituie titlu de creanță și se emite în vederea stingerii acestei creanțe, iar împotriva titlului de creanță debitorul poate formula contestație în condițiile și termenele stabilite de ordonanța de urgență.

Art. 51 alin. 2 din ordonanță dispune că „Deciziile pronunțate în soluționarea contestațiilor pot fi atacate de către contestatar la instanța judecătorească de contencios administrativ competentă, în conformitate cu prevederile Legii nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare”.

Întrucât au ca obiect creanțe bugetare, actele contestate se înscriu în categoria actelor administrative ce privesc contribuții bugetare în sensul prevederilor art. 10 alin. 1 din Legea nr. 554/2004.

Fiind vorba de recuperarea unei creanțe fiscale asimilate, competența materială a instanței se stabilește prin aplicarea criteriului valoric stabilit prin textul art. 10 din Legea nr. 554/2004, modificată, în forma în vigoare la data faptelor.

Potrivit art. 10 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 „Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 500.000 de lei se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 500.000 de lei se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel.”

Art. 10 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, reglementează competența materială a instanței de contencios administrativ și fiscal, prin derogare de la prevederile Codului de procedură civilă, în raport cu organul emitent al actului și în funcție de cuantumul sumei ce formează obiectul actului administrativ contestat.

În cazul în care litigiul privește taxe, impozite, contribuții sau datorii vamale ori accesorii ale acestora, pentru stabilirea competenței materiale a instanței de fond se recurge la criteriul valoric al sumei asupra căreia poartă litigiul, criteriu prevăzut expres de art. 10 alin. 1 din Legea nr. 554/2004.

Având în vedere obiectul cauzei de față, care privește o creanță bugetară, rezultată din nereguli privind utilizarea fondurilor comunitare și de cofinanțare, competența de soluționare a cauzei este stabilită exclusiv în raport de criteriul cuantumului sumei stabilită de actul administrativ atacat, în speță de până la 500.000 de lei, indiferent de emitentul actului.

În procedura reglementată de O.U.G. nr. 66/2011, competența instanței de contencios administrativ este determinată în funcție de valoarea creanței bugetare potrivit regulilor de competență prevăzute de art. 10 alin. 1 din Legea nr. 544/2004, și nu în raport de nivelul autorității publice care emite actul fiscal, în condițiile art. 3 pct. 1 C .proc.civ., raportat la art. 10 alin. 1 din Legea contenciosului administrativ.

În acest sens este și practica Î.C.C.J., Secția C. Administrativ și Fiscal (ex. decizia nr. 1841/04.04.2012 pronunțată în dosarul nr._, decizia 1288/08.03.2012 pronunțată în dosarul nr._, decizia nr. 1096/23.02.2011 pronunțată în dosarul nr._, decizia nr. 195/14.01.2011 pronunțată în dosarul nr. 560/2010) și în dosarul nr._ .

D. fiind faptul că valoarea obligațiilor de plată stabilite se situează sub limita de 500.000 lei, respectiv 91.911,75 lei, și cum debitul în cauză are natura juridică a unei obligații de natură bugetar-fiscală, fiind vorba despre o competență în materie fiscală, competența materială de soluționare a cauzei, în fond, revine tribunalului, respectiv celui de la domiciliul reclamantului, potrivit art. 10 alin. 3 din aceeași lege.

Prin urmare, ținând seama de valoarea obiectului litigiului, de prevederile art. 10 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 – în forma în vigoare la data faptelor - art. 2 alin. 1 lit. d C.proc.civ. și cum reclamantul a uzat de prevederile art. 10 alin. 3 din Legea nr. 554/2004, Curtea constată că Tribunalului Gorj, Secția C. Administrativ și Fiscal, îi aparține competența să soluționeze, în primă instanță, prezenta cauză.

Pentru aceste motive, în temeiul art. 158, art. 159 alin. 1 pct. 2 C.proc.civ. și art. 1591 C.proc.civ., Curtea va admite excepția necompetenței materiale și va declina competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Gorj, Secția C. Administrativ și Fiscal.

Constatând ivit conflictul negativ de competență potrivit art. 20 pct. 2 C.proc.civ., Curtea de Apel, în temeiul art. 21 C.proc.civ., va înainta dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție, Secția C. Administrativ și Fiscal, pentru soluționarea conflictului de competență.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite excepția de necompetență materială.

Declină competența de soluționare a cereriiformulată de reclamantul C. L. AL ORAȘULUI TURCENI, cu sediul în Turceni, ., județul Gorj, în contradictoriu cu pârâtul M. ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR - DIRECȚIA PENTRU DEZVOLTARE A CAPACITĂȚII ADMINISTRATIVE, cu sediul în București, sector 1, ..1 A, având ca obiect anulare act administrativ, în favoarea Tribunalului Gorj - Secția de C. Administrativ și Fiscal.

Constată ivit conflict negativ de competență și trimite dosarul la Î.C.C.J. - Secția de C. Administrativ și Fiscal, pentru soluționarea conflictului de competență.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 04 Octombrie 2013.

Președinte,

C. P.

Grefier,

D. F.

Red. jud. P.C.

2ex/08.10.2013

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Anulare act administrativ. Sentința nr. 344/2013. Curtea de Apel CRAIOVA