Contestaţie act administrativ fiscal. Sentința nr. 4606/2013. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4606/2013 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 18-06-2013 în dosarul nr. 4002/101/2011
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA C. ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 8070/2013
Ședința publică de la 18 Iunie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE G. C.
Judecător C. M.
Judecător A. I. A.
Grefier P. F.
x.x.x
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul P. E. împotriva sentinței nr.4606 din 9 noiembrie 2012, pronunțată de Tribunalul M., în dosar nr._, în contradictoriu cu intimata pârâtă C. DE A. DE SĂNĂTATE M..
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns consilier juridic P. S. pentru intimata pârâtă C. DE A. DE SĂNĂTATE M. lipsind recurentul reclamant P. E..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează cererea formulată de recurentul reclamant P. E. prin care solicită introducerea în cauză a AFP Tr.S..
Consilier juridic P. S. pentru intimata pârâtă C. DE A. DE SĂNĂTATE M. solicită respingerea cererii.
Instanța respinge cererea formulată de recurentul reclamant P. E. prin care solicită introducerea în cauză a AFP Tr.S., după care, apreciindu-se dosarul în stare de soluționare, s-a acordat cuvântul asupra recursului.
Consilier juridic P. S. pentru intimata pârâtă C. DE A. DE SĂNĂTATE M. solicită respingerea recursului.
CURTEA
Asupra recursului de față;
Prin sentința nr.4606 din 9 noiembrie 2012, Tribunalul M. a respins ca neîntemeiate contestațiile conexate formulate de reclamantul P. E. în contradictoriu cu pârâta Casa de Asigurări de Sănătate M..
Pentru a pronunța această sentință s-a reținut că prin decizia de impunere nr. ACC 2014/13.12.2010 emisa de pârâta Casa de Asigurări de Sănătate M. s-a stabilit in sarcina reclamantului P. E., pensionar din anul 1990, contribuția suplimentara la F.N.U.A.S.S. aferenta perioadei 2005-2009 in cuantum de 6393 lei din cedarea folosinței bunurilor,din care 3294 lei reprezintă contribuția suplimentara la F.N.U.A.S.S la care se adăuga suma de 3099 lei accesorii ,respectiv 2605 lei cu titlu de dobânzi(majorări) si 494 lei penalități de întârziere.
Din situația obligațiilor la F.N.U.A.S.S (anexa la decizia de impunere nr. ACC 2014/13.12.2010 emisa de pârâta Casa de Asigurări de Sănătate M.) a rezultat ca la stabilirea contribuției suplimentare in cazul reclamantului s-a ținut cont in anul 2005 de venitul baza de calcul din chirii in cuantum de 6002 lei,pentru ca in anul 2006 venitul baza de calcul sa fie 0 lei .
De asemenea,pentru anul 2007 a fost luat in calcul venitul baza de calcul in suma de 16.061 lei, pentru ca in semestrul I 2008 venitul baza de calcul luat in considerare sa fie de 22.850 lei, in trimestrul I anul 2009 venitul baza de calcul de care s-a ținut cont a fost de 1818 iar in celelalte 3 trimestre din anul 2009 venitul baza de calcul luat in calcul a fost de cate 2727 lei .(f. 5)
Împotriva deciziei de impunere nr. ACC 2014/13.12.2010, reclamantul P. E. a formulat contestație in condițiile art. 205 si urm. din O.G. nr. 92/2003 privind procedura fiscala, care a fost admisa parțial prin decizia nr. 115/1200/28.01.2011 emisa de pârâta Casa de Asigurări de Sănătate M. in sensul recalculării contribuției datorate aferenta anului 2008(in sensul eliminării obligațiilor de plata corespunzătoare semestrului II,respectiv contribuția aferenta anului 2009 ).(f. 7-9)
In condițiile in care au fost respinse celelalte motive invocate de reclamant in contestarea deciziei de impunere nr. ACC 2014/13.12.2010, pârâta a luat in considerare un singur motiv al contestației, respectiv statutul reclamantului de pensionar din anul 2000, dispunând recalcularea contribuției datorate aferenta anului 2008 (in sensul eliminării obligațiilor de plata corespunzătoare semestrului II, respectiv contribuția aferenta anului 2009).
Urmare emiterii deciziei nr. 115/1200/28.01.2011, pentru reclamant a fost emisa o noua decizie de impunere înregistrata sub nr.ACC 163/28.02.2011 prin care s-a stabilit in sarcina reclamantului P. E., contribuția suplimentara la F.N.U.A.S.S. aferenta perioadei 2005-2009 in cuantum de 5283 lei din cedarea folosinței bunurilor si activități independente, din care 2904 lei reprezintă contribuția suplimentara la F.N.U.A.S.S la la care se adăuga suma de 2379 lei accesorii, respectiv 1943 lei cu titlu de dobânzi(majorări) si 436 lei penalități de întârziere.(f. 41)
Potrivit disp.art. 257 alin. 1,2 lit. f ,5 lit. c din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, persoana asigurată are obligația plății unei contribuții bănești lunare pentru asigurările de sănătate, cu excepția persoanelor prevăzute la art. 213 alin. (1)iar contribuția lunară a persoanei asigurate se stabilește sub forma unei cote de 6,5%, care se aplică asupra veniturilor din cedarea folosinței bunurilor, veniturilor din dividende și dobânzi, veniturilor din drepturi de proprietate intelectuală realizate în mod individual și/sau într-o formă de asociere și altor venituri care se supun impozitului pe venit, numai în cazul în care nu realizează venituri de natura celor prevăzute la lit. a) - d), alin. (2^1) și (2^2) și art. 213 alin. (2) lit. h), dar nu mai puțin de un salariu de bază minim brut pe țară, lunar,cu mențiunea ca in cazul de fata,contribuțiile se plătesc anual .
In condițiile art. 257 alin. 7,8 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, obligația virării contribuției de asigurări sociale de sănătate revine persoanei juridice sau fizice care plătește asiguraților veniturile prevăzute la alin. (2) lit. a), d) și e), respectiv asiguraților pentru veniturile prevăzute la alin. (2) lit. b), c) și f), cum este si in speța iar termenul de prescripție a plății contribuției de asigurări sociale de sănătate se stabilește în același mod cu cel prevăzut pentru obligațiile fiscale.
Art. 213 din Legea nr. 95/2006 stabilește categoriile de persoane beneficiază de asigurare, fără plata contribuției.
Potrivit art. 51 alin.2 lit. e din O.U.G. nr. 150/2002 și ulterior art.257 alin. l și alin. 2 lit. f din Legea nr. 95/2006, datorează contribuții bănești pentru asigurările sociale de sănătate persoanele care realizează venituri din cedarea folosinței bunurilor, afară de cazul în care intră în categoria persoanelor scutite de plata acestei contribuții. Or, pensionarii(cum este si reclamantul ) sunt scutiți de plata acestor contribuții numai atât timp cât nu realizează alte venituri impozabile cum prevede în mod expres art. 213 din Legea nr. 95/2006 și art. 6 lit. e din O.U.G. 150/2002.
Așadar, persoanele care realizează venituri din cedarea folosinței bunurilor au obligația de a vira anual contribuția sub forma unei cote de 6,5%, respectiv 5,5% (începând cu data de 01.07.2008) aplicate asupra venitului realizat .
Astfel cum a stabilit și Curtea de Apel C., reclamantul, chiar dacă este încadrat in categoria persoanelor persecutate din motive politice, calitate in care ar fi putut beneficia de asigurare fără plata contribuției, datorează contribuția către asigurările sociale de sănătate deoarece a încasat venituri si din cedarea folosinței bunurilor.
Prin decizia nr. 493/_/12.07.2012 emisă de CAS M. a fost respinsă contestația formulată de reclamant împotriva deciziei de impunere nr. 163/28.02.2011 stabilindu-se că reclamantul datorează contribuția către asigurările sociale de sănătate deoarece a încasat venituri si din cedarea folosinței bunurilor și că nu achitat în totalitate obligațiile de plată rezultate din veniturile nete realizate .
Ulterior, decizia de impunere nr. 163/28.02.2011 a fost înregistrată în S.I.U.I. ca declarația nr._/03.03.2011, actualizată prin decizia nr._/31.05.2011 din care rezultă că reclamantul figurează cu un debit principal restant în cuantum de 1904 lei și accesorii restante în sumă de 2899 lei .
A fost respinsă excepția lipsei procedurii prealabile de contestare a deciziei nr. ACC 163/28.02.2011 deoarece prin decizia nr. 493/_/12.07.2012 emisă de CAS M. a fost respinsă contestația formulată de reclamant împotriva deciziei de impunere susmenționate, fiind respectate prevederile art.205 alin.1 și următoarele Cod proc. fiscală .
Referitor la legalitatea și temeinicia deciziei de impunere nr. 163/28.02.2011, confirmată prin decizia nr. 493/_/12.07.2012 emisă de CAS M., s-a apreciat că au fost respectate dispozițiile legale în materie.
Astfel, reclamantul, chiar dacă este încadrat in categoria persoanelor persecutate din motive politice, calitate in care ar fi putut beneficia de asigurare fără plata contribuției, datorează contribuția către asigurările sociale de sănătate deoarece a încasat venituri si din cedarea folosinței bunurilor,nu a respectat prevederile legale în ceea ce privește depunerea în termen a declarațiilor privind veniturile obținute.
Nu au subzistat susținerile reclamantului referitoare la calculul greșit al CASS deoarece prin emiterea deciziei nr. ACC 163/28.02.2011 au fost înlăturate erorile privind modalitatea de calcul în sensul recalculării contribuției datorate aferenta anului 2008 prin eliminarea obligațiilor de plata corespunzătoare semestrului II, respectiv contribuția aferenta anului 2009 .
Pe de altă parte, reclamantul datorează dobânzi și penalități de întârziere deoarece pârâta și-a îndeplinit obligațiile legale .
In conformitate cu prevederile art. 215 alin. 3 din legea nr. 95/2006, pârâta are obligația de a coresponda cu asigurații aflați in evidenta ,actul inițial de evidenta fiind declarația contribuabilului pe care acesta are obligația de a o depune anual la Casa de Asigurări de Sănătate M. .Reclamantul era obligat să depună declarații fiscale privind veniturile realizate, nedepunerea acestora dând dreptul organului fiscal să procedeze la stabilirea din oficiu a contribuțiilor, în conformitate cu prevederile art.83 alin.4 Cod procedură fiscală.
În ceea ce privește dobânzile și penalitățile de întârziere, conform codului de procedură fiscală Cap. III art.120 alin.1 acesta prevede „Dobânzile se calculează pentru fiecare zi, începând cu ziua următoare termenului de scadență și până la data stingerii sumei datorate.”
Având în vedere cele expuse, s-a apreciat că decizia de impunere nr. 163/28.02.2011, decizia nr. 493/_/12.07.2012 emisă de CAS M. precum și decizia nr._/31.05.2011 au fost legale, motiv pentru care contestațiile conexate au fost respinse ca netemeinice .
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul P. E. care a solicitat în temeiul art.299-316 C. și a altor temeiuri legale invocate în prezenta cerere, admiterea recursului, modificarea sau casarea sentinței iar pe fond admiterea contestațiilor și anularea titlurilor executorii – decizii de impunere sau alte acte de executare, deoarece în speță, există deja autoritate de lucru judecat pentru Decizia 2014 din 13 decembrie 2010 și pentru Decizia nr.115/1200 din 28 ianuarie 2011- prin care a fost admisă contestația sa, fiind anulate sumele aferente semestrului II al anului 2008 și cele aferente anului 2009. De asemenea, a arătat că în cursul soluționării contestației, pârâta CAS M. a acceptat excluderea din cauză a pretențiilor pentru anul 2005 și nu a mai inclus această sumă în anexa la Decizia nr.163 din 28 februarie 2011.
A mai arătat că instanța de fond nu a procedat la judecarea fondului pricinii pentru dosarele_ și_ și nu s-a pronunțat asupra autorității de lucru judecat invocată pentru Decizia nr.2014 din 13 decembrie 2010 și pentru Decizia nr.115/1200 din 28 ianuarie 2011, hotărând să respingă ca neîntemeiate contestațiile conexate, fapt pentru care se impune examinarea cauzei sub toate aspectele, conform art.3041C..
A susținut că excepția autorității de lucru judecat este de ordine publică, iar pentru documentarea instanței era suficientă doar o suprapunere sau comparație a anexelor la deciziile de impunere nr.2014 și 163 anexate, din care rezultă clar faptul că în decizia de impunere care face obiectul dosarului nr.4002/2011, prin respingerea contestației, au fost menționate eronat sumele aferente semestrului II din 2008 și pentru anul 2009.
Ori, din situația pentru calcul a creanței anexată decizie nr. 2014 din 13 decembrie 2010, rezultă că pentru perioada anilor 2005, 2006, 2007, 2008 și 2009, CAS M. pretindea plata unor contribuții suplimentare la fondul pentru asigurări de sănătate în sumă totală de 3294 lei desfășurată pe ani, astfel: 2005=390 lei, 2006=0 lei, 2007=883 lei, 2008=1371 lei, 2009=649 lei. Pentru anul 2008 suma chiriilor pe cele 12 luni a fost evidențiată ca fiind aferentă semestrului I, la semestrul II fiind înscris 0 lei, de fapt pentru semestrul I trebuia evidențiat doar ½ din 1371 lei iar la semestrul II tot ½ din 1371 lei.
A susținut că structura reală a creanței principale, cu autoritate de lucru judecat, arată astfel: anul 2005=0 lei, anul 2006=0 lei, anul 2007=883 lei, semestrul I 2008=1009 lei, semestrul II=0lei, 2009=0 lei.
Față de această situație a procedat la plata acestor sume în 2 rate astfel: cu chitanța nr._ din 4 noiembrie 2011=1000 lei și cu chitanța nr._ din 23 iulie 2012=900 lei, așa fiind stinsă creanța principală iar cu privire la majorări și penalități se pot pune în discuție doar pentru sumele aferente semestrului I din 2008 și anului 2007, numai de la data începerii demersurilor de recuperare până la data plății, apreciind că nu are nicio culpă pentru aceste tergiversări și întârzieri.
A arătat că organele și instanțele care au analizat cazul nu au avut în vedere faptul că a fost persecutat politic și beneficiază de asigurări de sănătate gratuit, astfel că nu datorează contribuții pentru aceasta și cu atât mai mult nu poate datora contribuții suplimentare, având în vedere principiul ”accesorium seqvitur principale”.
A mai arătat că prima instanță nu a pășit la judecarea fondului și nu a analizat comparativ decizia nr.163/2011 care făcea obiectul dosarului, cu raportare la deciziile 2014/2010 ți_ și nici nu a avut în vedere plățile făcute de el pentru creanța principală.
În speță, a susținut că este evident că hotărârea supusă recursului cuprinde motive contradictorii și nu este motivată temeinic, instanța interpretând greșit actul dedus judecății și nu a procedat la examinarea fondului, hotărârea în cauză fiind dată fără temei legal și cu aplicarea greșită a legii, iar instanța nu a manifestat rol activ și nu s-a pronunțat asupra excepției lucrului judecat.
A solicitat admiterea recursului, modificarea în tot a hotărârii nr.4606 din 9 noiembrie 2012, care a fost dată de Tribunalul M. - Secția a II a Civilă de contencios administrativ, la soluționarea dosarului nr._, în sensul admiterii contestațiilor care fac obiectul dosarelor nr._ și_, anularea deciziilor de impunere nr.163 din 28 februarie 2011, decizia nr.493/_ din 12 iulie 2012, emise de CAS M. precum și decizia nr._ din 31 mai 2011.
Recursul este nefondat.
Ca succesiune a faptelor, Curtea reține că inițial reclamantului i-a fost emisă de pârâta Casa de Asigurări de Sănătate M. decizia de impunere nr. ACC 2014/13.12.2010 prin care s-a stabilit in sarcina sa contribuția suplimentara la F.N.U.A.S.S. aferentă perioadei 2005-2009 in cuantum de 6393 lei din cedarea folosinței bunurilor.
Împotriva deciziei de impunere nr. ACC 2014/13.12.2010, reclamantul P. E. a formulat contestație in condițiile art. 205 si urm. din O.G. nr. 92/2003 privind procedura fiscala, care a fost admisa parțial prin decizia nr. 115/1200/28.01.2011 emisa de pârâta Casa de Asigurări de Sănătate M. in sensul recalculării contribuției datorate aferenta anului 2008. Urmare a admiterii contestației, pentru reclamant a fost emisa o noua decizie de impunere înregistrata sub nr.ACC 163/28.02.2011, act administrativ fiscal contestat în prezenta cauză. Conform acestuia s-a stabilit in sarcina reclamantului P. E. contribuția suplimentara la F.N.U.A.S.S. aferenta perioadei 2005-2009 in cuantum de 5283 lei din cedarea folosinței bunurilor si activități independente, din care 2904 lei reprezintă contribuția suplimentara la F.N.U.A.S.S la la care se adăuga suma de 2379 lei accesorii, respectiv 1943 lei cu titlu de dobânzi și 436 lei penalități de întârziere.
Referitor la excepția autorității de lucru judecat invocată de reclamant, Curtea apreciază că pentru a reține incidența acesteia trebuie îndeplinite anumite condiții, respectiv să existe identitate de părți, obiect și cauză între speța dedusă judecății și o altă cauză soluționată în mod irevocabil printr-o hotărâre judecătorească. Ori aceste condiții nu sunt îndeplinite, întrucât anterior soluționării prezentei cauze, nu s-a pronunțat o hotărâre irevocabilă cu privire la tripla identitate sus menționată. Decizia nr. 115/1200/28.01.2011 emisa de pârâta Casa de Asigurări de Sănătate M. prin care a fost admisa parțial contestația reclamantului formulată în condițiile art. 205 si urm. din O.G. nr. 92/2003 împotriva deciziei de impunere nr. ACC 2014/13.12.2010 este un act administrativ fiscal și nu o hotărâre judecătorească. Emiterea acesteia nu împiedică organul fiscal să emită o nouă decizie de impunere cu privire la aceleși contribuții, pentru aceeași perioadă, în măsura în care nu a intervenit prescripția, prin care să corecteze erorile inițiale.
În privința contribuției bănești lunare pentru asigurările de sănătate, regula este stabilită de dispozițiile art. 257 alin. 1,2 lit. f ,5 lit. c din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, potrivit căruia persoana asigurată are obligația plății unei contribuții bănești lunare pentru asigurările de sănătate, cu excepția persoanelor prevăzute la art. 213 alin. (1), iar contribuția lunară a persoanei asigurate se stabilește sub forma unei cote de 6,5%, care se aplică asupra veniturilor din cedarea folosinței bunurilor, veniturilor din dividende și dobânzi, veniturilor din drepturi de proprietate intelectuală realizate în mod individual și/sau într-o formă de asociere și altor venituri care se supun impozitului pe venit, numai în cazul în care nu realizează venituri de natura celor prevăzute la lit. a) - d), alin. (2^1) și (2^2) și art. 213 alin. (2) lit. h), dar nu mai puțin de un salariu de bază minim brut pe țară, lunar, cu mențiunea ca in cazul de fata, contribuțiile se plătesc anual .
Potrivit art. 51 alin.2 lit. e din O.U.G. nr. 150/2002 și ulterior art.257 alin. l și alin. 2 lit. f din Legea nr. 95/2006, datorează contribuții bănești pentru asigurările sociale de sănătate persoanele care realizează venituri din cedarea folosinței bunurilor, afară de cazul în care intră în categoria persoanelor scutite de plata acestei contribuții. Categoria pensionarilor, din care face perte și reclamantul este scutită de plata acestor contribuții numai atât timp cât nu realizează alte venituri impozabile, potrivit dispozițiilor art. 213 din Legea nr. 95/2006 și art. 6 lit. e din O.U.G. 150/2002. Prin urmare în mod corect instanța de fond a reținut că persoanele care realizează venituri din cedarea folosinței bunurilor au obligația de a vira anual contribuția sub forma unei cote de 6,5%, respectiv 5,5% (începând cu data de 01.07.2008) aplicate asupra venitului realizat .
Este adevărat că reclamantul are și calitatea de persoană ale căror drepturi sunt stabilite prin Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, calitate care îi conferă, potrivit art. 213 alin.(1)lit c din Legea nr. 95/2006 dreptul de a beneficia de asigurare, fără plata contribuției, cu condiția de a nu realiza alte venituri decât cele provenite din drepturile bănești acordate de aceste legi, precum și cele provenite din pensii. Având în vedere că reclamantul realizează venituri din cedarea folosinței bunurilor, nu se mai încadrează în excepția stabilită de art. 213 alin.(1)lit c din Legea nr. 95/2006, respectiv categoriile de persoane care beneficiază de asigurare, fără plata contribuției.
Instanța de fond a reținut în mod corect că sunt nefondate susținerile reclamantului referitoare la calculul greșit al CASS, deoarece prin emiterea deciziei nr. ACC 163/28.02.2011 au fost înlăturate erorile privind modalitatea de calcul în sensul recalculării contribuției datorate aferenta anului 2008, eliminarea obligațiilor de plata corespunzătoare semestrului II, respectiv contribuția aferenta anului 2009.
Referitor la faptul că reclamantul a plătit o parte a creanței, instanța reține că plata s-a făcut după data emiterii deciziei contestate, ori legalitatea actului administrativ fiscal se analizează la momentul emiterii sale, plata ulterioară a debitului ținând de executarea actului.
Din considerentele expuse și în raport de dispozițiile art.3041 și art.312 al 1 cod procedură civilă, Curtea va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamantul P. E. împotriva sentinței nr.4606 din 9 noiembrie 2012, pronunțată de Tribunalul M., în dosar nr._, în contradictoriu cu intimata pârâtă C. DE A. DE SĂNĂTATE M..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 18 Iunie 2013
Președinte, G. C. | Judecător, C. M. | Judecător, A. I. A. |
Grefier, P. F. |
P.F. 25 Iunie 2013
Red CM/03.07.2013
Jud fond ML B.
| ← Pretentii. Decizia nr. 8324/2013. Curtea de Apel CRAIOVA | Pretentii. Decizia nr. 2013/2013. Curtea de Apel CRAIOVA → |
|---|
