Litigiu cu Curtea de Conturi. Legea Nr.94/1992. Decizia nr. 2811/2013. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2811/2013 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 19-03-2013 în dosarul nr. 357/95/2011
Dosar nr._
ROMÂNIA
C. DE APEL C.
SECȚIA C. ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 2811/2013
Ședința publică de la 19 Martie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE G. C.
Judecător C. M.
Judecător A. I. A.
Grefier P. F.
x.x.x
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtele C. DE C. GORJ și C. DE C. A ROMÂNIEI împotriva sentinței nr.4649 din 19 octombrie 2012, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosar nr._, în contradictoriu cu intimatul reclamant P. I. F. - PRIMAR AL COMUNEI PEȘTIȘANI.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns consilier juridic L. B. pentru recurentele pârâte pârâtele C. DE C. GORJ și C. DE C. A ROMÂNIEI și avocat C. I. pentru intimatul reclamant P. I. F. - PRIMAR AL COMUNEI PEȘTIȘANI.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care, apreciindu-se dosarul în stare de soluționare, s-a acordat cuvântul asupra recursului.
Consilier juridic L. B. pentru recurentele pârâte pârâtele C. DE C. GORJ și C. DE C. A ROMÂNIEI solicită admiterea recursului, modificarea sentinței atacate în sensul admiterii acțiunii.
Avocat C. I. pentru intimatul reclamant P. I. F. - PRIMAR AL COMUNEI PEȘTIȘANI solicită respingerea recursului, arătând că prima instanță a reținut în mod corect că toți membrii comisiei locale sunt îndreptățiți la acordarea sporurilor.
CURTEA
Asupra recursului de față;
Prin sentința nr.4649 din 19 octombrie 2012, Tribunalul Gorj a admis acțiunea formulată de către reclamantul P. I. F. în contradictoriu cu pârâtele C. DE C. GORJ și C. DE C. A ROMÂNIEI .
S-a respins actul de sesizare al Camerei de C. Gorj, respectiv decizia nr. 1588/09.11.2010 privind pe reclamantul P. I. F..
Pentru a pronunța această sentință s-a reținut că reclamantul a solicitat instanței anularea deciziei nr. 1588 din 9.11.2010 privind înlăturarea abaterilor de la legalitate și regularitate constatate prin procesul verbal nr. 5687 din 8.10.2010 cu privire la imputarea sumei de 13.568 lei arătând că această sumă cuprinde sporul de dificultate acordat și încasat.
Prin sentința civilă nr. 845 din 7.04.2008 a Tribunalului Gorj a fost admis actul de sesizare al Curții de C. a României și obligat reclamantul împreună cu alți funcționari publici din cadrul Primăriei Peștișani la recuperarea prejudiciului constatat cu motivarea că pentru perioada iulie – decembrie 2006 s-a plătit necuvenit primarului P. I. F. sporul de dificultate de 50% din salariu, cu toate că acesta nu este salariat potrivit legii și că are dreptul doar la o indemnizație lunară, legea aplicabilă în cauză nu prevede acordarea unor astfel de sporuri persoanelor care ocupă funcții de demnitate publică alese.
Prin decizia nr. 1809 din 11.09.2008 pronunțată de C. de Apel C. a fost admis recursul declarat de P. I. F., modificată sentința în sensul că a fost respins actul de sesizare al Curții de conturi a României arătându-se că acordarea sporului de dificultate s-a făcut în baza dispozițiilor lunare emise de primar și că atât primarul cât și viceprimarul sunt membrii de drept în comisiile de aplicare a fondului funciar, componența acestora este constituită conform anexei la HG nr. 890/2005 un de la art. 2 nu se face distincție între atribuțiile fiecărui membru al comisiei .
S-a arătat că activitatea comisiilor se desfășoară potrivit art. 7 din HG nr. 890/2005 în prezența majorității membrilor acesteia, cu prezența obligatorie a primarului sau a viceprimarului și beneficiul acordat celorlalți membrii ai comisiei, respectiv sporul de dificultate, trebuie să le profite și primarului și viceprimarului.
S-au invocat dispozițiile art. 21 alin. 1 din OG nr. 136/2000 privind prevenirea și sancționarea formelor de discriminare pe considerentul că toți membrii comisiei trebuie să beneficieze de sporul de dificultate.
Instanța a constatat că reclamantul împreună cu ceilalți funcționari membrii ai comisiei de aplicare a Legii nr. 18/1991 la nivelul Primăriei Peștișani a solicitat sporul de dificultate și prin sentința civilă nr. 1843/16.09.2011 a fost admisă acțiunea și reclamanții au fost îndreptățiți să primească sporul solicitat.
Prin actul de sesizare al instanței de către C. de C. s-a considerat că greșit primarul a emis dispoziția nr. 379 din 27.08.2009 prin care a dispus acordarea sporului de dificultate atât pentru persoanele din cadrul comisiei locale cărora li s-a admis acțiunea în instanță, cât și pentru sine, deși nu se afla printre persoanele nominalizate în dispozitivul sentinței nr. 1758 din 30.06.2009, invocându-se art. 57 alin. 5 din Legea nr. 215/2001 în sensul că primarul primește o indemnizație lunară ca unică formă de remunerare.
Așa cum s-a arătat mai sus, această interpretare a Camerei de C. Gorj nu a fost însușită de C. de Apel C. care a considerat că nu doar membrii comisiei de aplicare a Legii nr. 18/1991 ci și președintele acestei comisii care este primarul, trebuie să beneficieze de sporul de dificultate calculat la indemnizația lunară pe care o primește, rațiunile pentru care a pronunțat o astfel de decizie au fost menționate în considerentele acesteia.
Emiterea dispoziției nr. 379/2009 prin care a fost nominalizat și primarul ca beneficiar al sporului de dificultate, nu contravine Legii nr. 263/2006 întrucât acesta îndeplinește funcția de președinte al comisiei de aplicare a Legii nr. 18/1991 și atâta timp cât prin sentința pronunțată pentru ceilalți membrii ai comisiei s-a constatat că sunt îndreptățiți să primească acest spor, este firesc ca și președintele comisiei să beneficieze de aceste sume bănești raportate la indemnizația sa lunară chiar dacă nu a fost nominalizat în sentința respectivă, faptul că este îndreptățit rezultă din sentința nr. 1843/2011 unde i-a fost admisă acțiunea împreună cu ceilalți membrii ai comisiei.
Față de considerentele mai sus expuse, a fost admisă acțiunea reclamantului și s-a respins actul de sesizare al Camerei de C. Gorj, respectiv decizia nr. 1588 din 9.11.2010.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs de pârâtele C. DE C. GORJ și C. DE C. A ROMÂNIEI, care a considerat că sentința recurată este dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii(art.304 pct.9 C.).
A arătat că motivul de recurs vizează considerentele pe care instanța de fond le-a avut în vedere la pronunțarea hotărârii în cauză, aceasta în mod eronat apreciind că „prin emiterea dispoziției nr.379/2009 prin care a fost nominalizat și primarul ca beneficiar al sporului de dificultate, nu contravine Lg.263/2006 întrucât acesta îndeplinește funcția de președinte al comisiei de aplicare a Lg.18/1991 și atâta timp cât prin sentința pronunțată pentru ceilalți membrii ai comisiei s-a constatat că sunt îndreptățiți să primească acest spor, este firesc ca și președintele comisiei să beneficieze de aceste sume bănești raportate la indemnizația sa lunară, chiar dacă nu a fost nominalizat în sentință”.
Față de motivarea invocată de instanța de fond, motivare care în opinia recurentei a fost pronunțată prin interpretarea eronată a dispozițiilor legale în vigoare, a arătat că prin Dispoziția primarului UATC Peștișani nr.782 din 26 septembrie 2008 s-a dispus ca „ începând cu luna septembrie 2008 și până la sfârșitul anului 2008 să se acorde membrilor Comisiei Locale de Fond Funciar Peștișani spor de dificultate de 50% din salariul de încadrare.
A mai arătat că pentru anul 2009, prin Dispoziția nr.255 din 29 aprilie 2009 emisă de primarul entității s-a dispus ca membrii acestei comisii să nu mai beneficieze de sporul de dificultate iar în urmare a celor dispuse prin sentința nr.1758 din 30 iunie 2009 pronunțată în dosar nr._, Dispoziția nr.255 din 29 aprilie 2009 a fost anulată obligând pârâții la plata sporului de dificultate.
În baza sentinței nr.1758/2009, ordonatorul de credite a emis dispoziția nr.379 din 27 august 2009 prin care s-a dispus acordarea sporului de dificultate pentru perioada 01.01.-30.06.2009, atât pentru persoanele membre în comisia locală de fond funciar, cărora li s-a admis acțiunea în instanță, cât și pentru sine, deși nu se afla printre persoanele nominalizate în conținutul sentinței nr.1758 din 30 iunie 2009.
A susținut că dreptul salarial a fost acordat în temeiul prevederilor art.I și II din OUG nr.136/2006 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul proprietății iar în conformitate cu aceste dispoziții legale, sporul salarial putea fi acordat numai pe o perioadă de 1 an de la data intrării în vigoare a ordonanței de urgență, respectiv de la data de 28 decembrie 2006 la 28 decembrie 2007, după această dată acordarea sporului de dificultate făcându-se fără bază legală.
În susținerea legalității și corectitudinii măsurii dispuse au arătat și soluția Curții Constituționale din Decizia nr.460 din 2 aprilie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art.I pct.4 alin.2, teza 1 partea finală din Lg.263/2006 privind aprobarea OUG 209/2005 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul proprietății care concluzionează:
„Examinând excepția de neconstituționalitate C. reține că protecția socială a muncii reprezintă un domeniu complex. Textul constituțional invocat în motivarea excepției nu este încălcat, deoarece sporul reglementat prin dispozițiile de lege criticate nu reprezintă un drept fundamentat, ci constituie, potrivit intenției legiuitorului, un spor salarial cu caracter stimulatoriu pentru exercitarea anumitor activități pe o perioadă determinată. Modalitățile și condițiile acordării unor sporuri salariale sunt de competența exclusivă a legiuitorului.”
Din acest text a rezultat clar caracterul temporar al acestui spor, fiind atributul exclusiv al legiuitorului în stabilirea sistemului de salarizare pentru personalul bugetar, care nu poate fi încălcat de actele administrative ale autorității administrației publice.
A solicitat admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței recurate în sensul menținerii măsurilor dispuse prin Decizia nr.1588 din 9 noiembrie 2010 și menținute prin Încheierea nr.148 din 2 aprilie 2011.
Recursul este fondat.
Instanța de contencios administrativ a fost investită cu cererea formulată de intimatul reclamant P. I. F. - PRIMAR AL COMUNEI PEȘTIȘANI având ca obiect anularea deciziei nr. 1588/09.11.2010 emisă de C. DE C. GORJ, prin care s-a dispus imputarea sumei de 13 658 lei reprezentând spor de dificultate, economii la fondul de salarii și obligații entitate.
Prin sentința recurată instanța de fond a admis acțiunea și a respins actul de sesizare al Camerei de C. Gorj, respectiv decizia nr. 1588/09.11.2010, privind pe reclamantul P. I. F.. Față de dispozitivul hotărârii pronunțate, C. constată că instanța nu s-a pronunțat asupra obiectului cererii cu care a fost investită, neexistând o simetrie între obiectul cererii formulate și soluția pronunțată de instanța de fond. Astfel, instanța a fost investită cu cererea având ca obiect anularea actului administrativ, iar în dispozitivul hotărârii tribunalul a respins actul de sesizare al Camerei de C. Gorj, respectiv decizia nr. 1588/09.11.2010, privind pe reclamantul P. I. F..
Deasemenea, cercetarea fondului cererii având ca obiect anularea deciziei nr. 1588/09.11.2010 emisă de C. DE C. GORJ, prin care s-a dispus imputarea sumei de 13 658 lei reprezentând spor de dificultate, presupunea analiza condițiilor cumulative ce trebuiau îndeplinite pentru acordare legală a acestui spor, condiții prevăzute de
art. II alin (1) din Legea 263/2006, respectiv existența actului administrativ de numire ca membru al comisiei constituite în baza art. 12 din Legea nr. 18/1991, implicarea directă în aplicarea legilor fondului funciar, stabilirea concretă a cuantumului sporului de dificultate.
În mod evident, instanța de fond nu a analizat aceste condiții și nu s-a pronunțat asupra lucrului cerut de reclamant, situație în care în cauză, nu s-a analizat în mod practic fondul cererii deduse judecății în raport de motivele acțiunii, procedeul juridic utilizat de instanța de fond echivalează cu necercetarea fondului cauzei, încălcarea principiului disponibilității, dar și a dispozițiilor legale care dispun judecătorului să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale.
C. apreciază că, în cauză, se impune casarea cu trimitere spre rejudecare a cauzei, atât pentru asigurarea dublului grad de jurisdicție pentru ambele părți, cât și pentru lămurirea tuturor aspectelor invocate.
Având în vedere aceste considerente, în conformitate cu dispozițiile art. 312 alin. 5 C Pr. Civ., va admite recursul, va casa sentința și va trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță de fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâtele C. DE C. GORJ și C. DE C. A ROMÂNIEI împotriva sentinței nr.4649 din 19 octombrie 2012, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosar nr._, în contradictoriu cu intimatul reclamant P. I. F. - PRIMAR AL COMUNEI PEȘTIȘANI.
Casează sentința recurată și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 19 Martie 2013
Președinte, G. C. | Judecător, C. M. | Judecător, A. I. A. |
Grefier, P. F. |
P.F. 21 Martie 2013
Red CM/2 ex
11.04.2013
| ← Pretentii. Decizia nr. 7273/2013. Curtea de Apel CRAIOVA | Pretentii. Decizia nr. 2013/2013. Curtea de Apel CRAIOVA → |
|---|
