Litigiu cu funcţionari publici. Legea Nr.188/1999. Decizia nr. 2013/2013. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2013/2013 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 19-11-2013 în dosarul nr. 11754/95/2011**
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA C. ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr._/2013
Ședința publică de la 19 Noiembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE G. C.
Judecător C. M.
Judecător A. I. A.
Grefier P. F.
x.x.x
S-au luat în examinare recursurile declarate de pârâții I. DE J. JUDEȚEAN ,,T. V.”,GORJ și I. G. AL JANDARMERIEI ROMÂNE împotriva sentinței nr. 4129 din 24 mai 2013, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul reclamant C. P. M. și intimatul pârât M. ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns consilier juridic G. N. pentru recurenții pârâții I. DE J. JUDEȚEAN ,,T. V.” GORJ și I. G. AL JANDARMERIEI ROMÂNE și intimatul reclamant C. P. M. lipsind intimatul pârât M. ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care, apreciindu-se dosarul în stare de soluționare, s-a acordat cuvântul asupra recursurilor.
Consilier juridic G. N. pentru recurenții pârâții arată că prima instanță a reținut greșit că reclamantul a fost trecut în rezervă când se afla în incapacitate temporară de muncă, solicitând admiterea recursurilor, modificarea sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii.
Intimatul reclamant C. P. M. solicită respingerea recursurilor cu cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra recursurilor de față;
Prin sentința nr. 4129 din 24 mai 2013, Tribunalul Gorj a respins excepția inadmisibilității.
S-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a I.J.J. „T. V.” Gorj.
S-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a M. Administrației și Internelor și a respins acțiunea față de acest pârât.
S-a admis acțiunea formulată de reclamantul C. P. – M. în contradictoriu cu pârâții I. Județean de J. „T. V.” Tg.-J. și I. G. al Jandarmeriei Române.
Dispune anularea Ordinului nr._/14.09.2011 privind trecerea în rezervă a reclamantului.
A dispus reîncadrarea reclamantului în funcția deținută anterior.
Au fost obligate pârâtele la plata către reclamant a tuturor drepturilor salariale de care ar fi beneficiat dacă nu ar fi fost trecut în rezervă, începând cu data trecerii în rezervă și până la data reintegrării efective și 1.000 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință s-a reținut că ordinul de trecere în rezervă a reclamantului a fost emis la data de 14 septembrie 2011, sub nr._/2011, stabilindu-se că, începând cu data de 15 septembrie, Plutonierul M. C. P. M. se trece în rezervă.
Prin Legea bugetului de stat pe anul 2011, nr. 286/2010, au fost stabilite fondurile alocate MAI, stabilindu-se astfel și posturile care urmau să fie bugetate pe anul 2011, inclusiv pentru IGJR și IJJ Gorj.
Pentru aceasta au fost emise diferite ordine pentru încadrarea în numărul maxim de posturi finanțate și bugetare, respectiv OMAI nr. 119/2011 iar la rândul lor instituțiile subordonate au emis diferite ordine pentru restructurarea posturilor existente.
La nivelul IJJ Gorj s-a întocmit un nou stat de organizare aprobat de MAI fiind radiate 55 de funcții din care 29 funcții militare și 26 funcții privind personalul contractual.
Prin OMAI nr. I/654/10.06.2011 și OIGJR nr._ din 10.06.2011 s-a aprobat statele de organizare și funcționare ale IGJR.
Începând cu 15.06.2011, Organigrama și Statul de organizare și funcționare al IJJ Gorj au fost modificate, stabilindu-se că instituția trebuie restructurată iar în vederea repunerii pe funcții a personalului în noul stat a fost nevoie de desfășurarea și susținerea de interviuri pe subiecte profesionale de către personalul afectat de reorganizare.
În acest sens, personalul a fost pus la dispoziția unității, urmând să fie repuși în funcții doar cei ce promovau examenul și în limita posturilor aprobate, în funcție de notele obținute, în ordinea descrescătoare a acestora, până la ocuparea integrală a posturilor din noul stat.
Prin Ordine de zi pe unitate și prin ordine interne ale IJJ Gorj și ordine emise de către IGJR, s-a stabilit că această modalitate de organizare și desfășurare trebuie realizată potrivit Ordinului MAI nr. 665/2008 și potrivit Legii nr. 80/1955, iar nu potrivit Ordinului MAI nr. 129 din 23.06.2011, care se aplică altor categorii de funcționari publici cu statut special din cadrul instituțiilor de profil.
Întrucât prin Ordinul MAI nr. I/654/10.06.2011 privind reorganizarea unităților din Jandarmeria Română și Ordinul IGJR nr._ din 10.06.2011 au fost aprobate statele de organizare ale unităților subordonate IGJR, intrate în vigoare la data de 10.06.2011, au fost radiate un număr de 29 de funcții militare și 26 de personal contractual, fiecare unitate a elaborat regulamente proprii de organizare și desfășurare a evaluărilor, prima etapă, în ordine pentru ocuparea posturilor vacante fiind promovarea, următoarea etapă constând în mutarea în interesul serviciului și abia ultima etapă, concursul.
Având în vedere că pentru ocuparea posturilor vacante au fost identificate mai multe cadre militare decât numărul de posturi, departajarea acestora s-a făcut prin concurs sub forma unui interviu pe subiecte profesionale.
La data de 19.06.2011, reclamantului i s-a adus la cunoștință pe bază de semnătură faptul că poate participa la interviul profesional în vederea ocupării funcțiilor ce urmau a fi încadrate, acesta întocmind un raport prin care solicita examinarea în vederea încadrării pe o funcție din cadrul Judecătoriei Novaci.
Ulterior, reclamantul a fost internat de urgență pe data de 28.06.2011 la Spitalul Novaci cu diagnosticul hipertensiune arterială și tulburare anxios-depresivă până pe data de 07.07.2011 iar pe 12.07.2011, la Spitalul M. C..
Pe data de 30.06.2011 a avut loc evaluarea personalului pentru ocuparea posturilor ce urmau să fie încadrate la Judecătoria Novaci.
În perioada 30.06._11, a fost internat sau în concediu medical iar în perioada 30.08._11, în concediu de odihnă (după cum rezultă și din concluziile scrise depuse de pârâta I.J.J. Gorj – filele 83-84), reclamantului nefiindu-i prelucrat, pe bază de semnătură anunțul referitor la posturile scoase la concurs și la data susținerii probelor.
Astfel, nu a rezultat că reclamantul să fi fost încunoștințat în scris, prin convocare sau scrisoare recomandată cu confirmare de primire despre data la care s-a ținut examenul ori despre posturile vacante, din examinarea tabelelor nominale rezultând că în dreptul numelui acestuia s-a consemnat că este în concediu medical iar ordinul prin care s-a dispus trecerea în rezervă nu cuprinde mențiunile referitoare la termenul de contestare și instanța competentă.
Potrivit art. 90 din Legea nr. 80/1995: „Cadrele militare în activitate, care nu îndeplinesc condițiile de pensionare, nu pot fi trecute în rezerva pe timpul cât se afla în incapacitate temporară de munca, fiind internate în spitale ori sanatorii sau se găsesc în concedii medicale, iar cadrele militare femei, nici în perioada gravidității, a concediului de maternitate, a alimentarii și a concediului pentru îngrijirea copilului, acordate în condițiile art. 15.
Dispozițiile alin. 1 nu se aplica celor care urmează sa fie trecuți în rezerva potrivit prevederilor art. 85 alin. 1 lit. g), h), j), k) și l), art. 87 și 88.
Potrivit art. 85 din același act normativ Ofițerii, maiștrii militari și subofițerii în activitate pot fi trecuți în rezerva sau direct în retragere, după caz, în următoarele situații:
g) la cerere, pentru motive bine întemeiate;
h) prin demisie;
j) când comit abateri grave de la prevederile regulamentelor militare sau de la alte dispoziții legale;
k) când, pentru o infracțiune săvârșită din culpa, li s-a aplicat prin hotărâre judecătorească pedeapsa închisorii, cu suspendarea condiționată a executării, ori a amenzii, precum și în cazurile când au beneficiat de amnistie sau grațiere înainte de începerea executării pedepsei;
l) când încalcă prevederile art. 4 lit. a) alin. 2 și art. 29 lit. f), în cauză nesubzistând niciuna din aceste condiții.
Se constată și încălcarea dispozițiilor art. 36 din Legea nr. 188/1999 republicată, care prevăd: „În perioada concediilor de boală, a concediilor de maternitate și a celor pentru creșterea și îngrijirea copiilor, raporturile de serviciu nu pot înceta și nu pot fi modificate decât din inițiativa funcționarului public în cauză”.
Potrivit art. 85 lit. e din Legea nr. 80/1995, ofițerii, maiștrii militari și subofițerii în activitate pot fi trecuți în rezervă sau direct în retragere atunci când, în urma reorganizării unor unități și a reducerii unor funcții din statele de organizare, nu sunt posibilități pentru a fi încadrați în alte funcții sau unități, precum și pentru alte motive sau nevoi ale Ministerului Apărării Naționale.
În cauză însă se constată o . neregularități, în procesul de restructurare a unității din care a făcut parte reclamantul, de natură a crea acestuia o vătămare ce va determina anularea ordinului emis cu privire la persoana sa, întrucât acesta a fost lipsit de dreptul și de posibilitatea de a participa corespunzător la probele pentru ocuparea unui post vacant la nivelul IJJ Gorj, prin faptul că nu a fost făcută dovada încunoștințării sale de data susținerii probelor și posturilor existente.
Din acest considerent, reclamantul a dovedit vătămarea care i s-a produs, în ce privește dreptul său la o informare corectă, completă, vătămare care nu ar putea fi înlăturată decât prin anularea actelor administrative emise, în ce-l privește.
Reținând toate considerentele expuse, acțiunea reclamantului, așa cum a fost precizată ulterior, a apărut ca fiind întemeiată, fiind admisă pe fond, față de pârâtele IJJ Gorj, respectiv IGJR și a fost anulat actul administrativ, respectiv Ordinul de trecere în rezervă a acestuia.
De asemenea, acesta a fost repus în situația anterioară, respectiv s-a dispus reîncadrarea reclamantului în postul deținut anterior trecerii sale în rezervă, iar pârâtele au fost obligate la plata către acesta a tuturor drepturilor salariale și a celorlalte drepturi bănești de care ar fi beneficiat, începând cu data trecerii în rezervă și până la reintegrarea efectivă.
Văzând și dispozițiile art. 274 C.pr.civ., pârâții au fost obligați și la plata cheltuielilor de judecată către reclamant.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâții I. DE J. JUDEȚEAN ,,T. V.” GORJ și I. G. AL JANDARMERIEI ROMÂNE.
În motivarea recursului, recurentul pârât I. DE J. JUDEȚEAN ,,T. V.” GORJ a susținut că așa cum rezultă și din considerentele sentinței recurate, instanța de fond s-a rezumat, în ceea ce privește motivarea, la o înșiruire de constatări, fără a arata, în concret, motivele și dovezile care au dus la pronunțarea hotărârii. Obligația magistratului de a demonstra în scris de ce s-a oprit la soluții, aleasă, pentru ce a admis susținerile unei părți și le-a respins pe ale celeilalte, pentru ce a găsit bună o probă și nesinceră altă probă, de ce a aplicat o anumită normă de drept sau i-a dat o anumită interpretare, este o obligație esențială, a cărei încălcare duce la desființarea hotărârii. În urma unei analize superficiale a actelor depuse la dosarul cauzei, instanța de fond s-a pronunțat fără să ia în considerare susținerile invocate de I.J.J.Gorj, în apărare. Pârâta I.J.J.Gorj prin întâmpinarea depusă pe fondul cauzei a învederat lipsa procedurii prealabile însă instanța de fond s-a mărginit să analizeze această excepție numai față de ordinul de trecere în rezervă nr._ din 14.09.2011 nu și față de ordinul de punere la dispoziție, pe calc de consecință, reclamantului i s-a acordat mai mult decât a cerut. Este adevărat că dacă a fost anulat ordinul de trecere în rezervă să fie anulate și actele subsecvente dar cu anumite condiții. Fără vezi actul administrativ de punere la dispoziție, nu este posibil să te pronunți asupra legalității sale .
Așa cum a precizat și la instanța de fond a înțeles să invoce decăderea reclamantului din dreptul de a-și modifica cererea de chemare în judecată. Astfel, cererea de chemare în judecată inițială, are menționat, ca temei juridic Dispoziția cu nr. 35 din 06.07.2011 a Inspectoratului G. al Poliției Române care nu îi este opozabilă, întrucât are statut de cadru militar iar prin „Precizarea de acțiune" depusă de reprezentantul reclamantului la termenul din 15.03.2013 respectiv la al -XI- lea termen de judecată - acesta înțelegând să-și întemeieze acțiunea pe norme juridice de nivel inferior care vizează reorganizarea, totodată se invocă prevederile O.M.AI. 1.29/2011 care de altfel nu poate fi primit de pârâta I.J.J.Gorj, întrucât vizează polițiști nu militari. De asemenea se invocă de către reclamant în cuprinsul precizării și prevederile legii nr. 80/1995 privind statul cadrelor militare actualizată, legea nr.550/2004 privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei Române și legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ actualizată. În aceste condiții, este evident faptul că „Precizarea" reprezintă o cerere care modifică cbrsrea de chemare în judecată.
A mai arătat recurentul pârât că la structurile din compunerea Inspectoratului de J. Județean Gorj afectate de reorganizare, personalul a fost pus la dispoziția unității începând cu data de 15.06.2011, în conformitate cu prevederile art. 82 lit. a) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările și completările ulterioare. .
În vederea rezolvării situației cadrelor militare puse la. dispoziție și repunerii lor în funcții, în limita posturilor aprobate ca urmare a reorganizării, criteriul obiectiv avut în vedere pentru ocuparea, acestor posturi a fost cel al evaluării profesionale a persoanelor ce au ocupat în cadrul aceleiași structuri, anterior reorganizării, posturi de natura celor desființate.
În acest sens, personalul care a promovat interviul, în limita posturilor aprobate și ordinea descrescătoare a notelor obținute, a fost repus în funcții, iar personalul pentru care nu au mai existat funcții în statul de organizare și funcționare al unității, a rămas în continuare pus la dispoziție până la expirarea perioadei de punere la dispoziție, de cel mult 3 luni, - prevăzută de art. 82 lit. a) din Legea nr. 80/1995 - perioadă în care acesta putea fi încadrat în alte funcții vacante din cadrul unității, altor unități/structuri M.A.I., conform legii.
În consecință, potrivit temeiului de drept mai sus invocat, recurentul a invocat faptul că primul act administrativ emis de către inspectorul șef al Inspectoratului de J. Județean Gorj a fost Ordinul de punere la dispoziție (act administrativ emis la 15,06.2011), ulterior emiterii acestui act s-a deraiat interviul pe subiecte profesionale în baza rapoartelor personale întocmite de către cai în cauză inclusiv de către reclamant) iar ultimul act administrativ întocmit de către inspectorul șef-al Inspectoratului de J. Județean Gorj a fost Ordinul de trecere în rezervă, potrivit art. 85 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările și completările ulterioare.
Astfel, prin cererea trimisă prin fax la Tribunalul Gorj la data de 04.10.2011 reclamantul a solicitat:
- anularea ordinului de trecere în rezervă nr._ dia 14.09.2011,
- încadrarea pe funcții e precum și obligarea pârâtei I.J. J. Gorj la plata cheltuielilor de judecată.
Prin plângerea prealabilă formulată de către reclamant la Direcția Generală Management Resurse Umane din M..A.I., înscris care nu are invocat ca temei de drept prevederile legii nr.554/2004 privind contenciosul administrativ, a solicitat numai anularea Ordinului de trecere în rezervă cu nr._/14.09.20.11) nu și a Ordinalul de punere la dispoziție „precum și alte înscrisuri care au fost subsecvente emiterii Ordinului de punere la dispoziție. Întrucât reclamantul nu a formulat plângere prealabilă împotriva ordinului de punere la dispoziție, recurentul pârât a reiterat excepția lipsei procedurii prealabile.
Hotărârea instanța de fond este lipsită de temei legal, a apreciat greșit că pârâtul I.J.J. Gorj a încălcat vreo norma juridică referitoare la disponibilizarea reclamantului.
Reclamantul își întemeiază acțiunea introductivă pe o normă juridică care nu îi este opozabilă îi excede, modifică ulterior acțiunea invocând că pârâta I.J.J. Gorj a încălcat prevederile legale.
O.M.A.I. ar. 129/2011 este un act normativ inaplicabil reclamantului, instanța de fond își motivează considerentele invocând nerespectarea de către I.J.J.Gorj a unor prevederi referitoare la anunțarea reclamantului cu privirea la participarea la interviuri profesionale pe perioada punerii la dispoziție.
Este de neînțeles faptul că reclamantul C. P. M. a fost de rea credință, întrucât nu a dorit să participe la nicio evaluare, invocând tot felul de motive obiective sau subiective, sens în care opinăm că față de motivația instanței de fond prin care se preciza că pârâta nu a stăruit să-i comunice în scris când au loc interviurile pe subiecte profesională, nu poate fi primită, deoarece acesta efectiv nu 1-a interesat.
Procedura la nivelul I.J.J.Gorj a fost ca toții miliari afectați de restructurare să fie anunțați de șefii nemijlociți, aspect ce s-a și făcut, însă instanța de fond la ignorat întrucât nu a ținut cont de adresa nr._ din 19.04.2012 depusă la dosar unde la pct.6 se precizează că șeful nemijlocit a anunțat de fiecare dată pe reclamantul C. P. M. când au fost scoase la concurs posturi vacante în instituția Jandarmeriei Române. Este adevărat că reclamantul a fost în spital, concedii, medicale, etc, dar afirmațiile sale sunt nefondate, nu a dorit să participe la niciun concurs/examen în perioada 15.06._11. Așa cum a precizat și în întâmpinarea depusă la dosarul cauzei la data de 19.06.2011 reclamantului i s-a adus la cunoștință pe bază de semnatară faptul că poate participa la examen/concurs în vederea ocupării funcțiilor ce urmau a fi încadrate.
Chiar dacă acesta se afla în incapacitate temporară, nu a fost pe toată perioada punerii la dispoziție, pârâta aducându-i la cunoștință toate posturile vacante atât în unitățile Jandarmeriei Române cât și în alte unității M.A.I. pe această perioadă așa cum s-a precizat anterior. Prin O.M.A.I. nr. 129/2011 a fost aprobată procedura-cadru privind organizarea si desfășurarea examenului pentru departajare în vederea în funcție a personalului ca urmare a aplicării măsurilor de reorganizare instituțională la nivelul Ministerului Administrației și Internelor ( act normativ publicat în Monitorul Oficial nr. 448 din 27 iunie 2011.
În motivarea recursului, recurentul pârât I. G. AL JANDARMERIEI ROMÂNE a susținut că, Potrivit art. 304 pct. 8 și 9 Cod proc. civ. instanța de fond a interpretat greșit actul dedus judecății pronunțând o hotărâre lipsită de temei legal.
În acest sens, a învederat temeiul de drept și de fapt al reorganizării instituționale în anul 2011:
Potrivit art. 3 din H.G. nr. 416/2007 privind structura organizatorica si efectivele Ministerului Internelor si Reformei Administrative, cu modificările și completările ulterioare și art. 12 alin. (4) O.U.G. nr. 30/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Administrației și Internelor, cu modificările și completările ulterioare, ale Notei la Anexa nr. 3/19/06 la Legea nr. 286/2.010 a bugetului de stat pe anul 2011 (Anexa nr. 3 cuprinde bugetul M.A.I. care s-a publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I. nr. 879 bis, pe anul 2010 - aspect prevăzut de Nota la art. 2 alin. 4 din Legea nr. 286/2010 a bugetului de stat pe anul 2011 și. ținând cont de faptul că prin Legea nr. 286/2010 a bugetului de stat pe anul 2011 au fost diminuate pe anul 2011 fondurile bănești alocate plății salariului personalului Ministerului Administrației și Internelor a fost emis Ordin de ministru în baza căruia s-au reorganizat toate unitățile din Jandarmeria Română. In aplicarea acestui Ordin de ministru s-a emis Ordinul inspectorului general al Jandarmeriei Române, act administrativ care a intrat în vigoare la data de 15.06.2011.
În baza acestor acte administrative sus menționate, începând cu data de 15.06.2011, (data intrării în vigoare a noilor state de organizare ale unităților din Jandarmeria Română), ca urmare a reducerii numărului de posturi, personalul militar afectat de reorganizare din aceste unitățile din Jandarmeria Română a fost pus la dispoziție în vederea repunerii în funcții în cazul celor care urmau să promoveze evaluarea (în limita posturilor aprobate și în ordinea descrescătoare a notelor obținute).
Punerea la dispoziție a cadrelor militare a avut ca temei de drept prevederile art. 82 lit. a) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările și completările ulterioare.
După emiterea Ordinului de punere la dispoziție, în vederea rezolvării situației cadrelor militare puse la dispoziție și repunerii lor în funcții, în limita posturilor aprobate ca urmare a reorganizării, criteriul obiectiv avut în vedere pentru ocuparea acestor posturi a fost cel al evaluării profesionale a persoanelor ce au ocupat în cadrul aceleiași structuri, anterior reorganizării posturi de natura celor desființate.
Temeiul de drept al trecerii în rezervă îl constituie dispozițiile art. 85
alin. (1) lit. e) din aceeași Lege nr. 80/1995 potrivit cărora „ Ofițerii, maiștrii militari
și subofițerii în activitate pot fi trecuți în rezerva sau direct în retragere, după caz, în
următoarele situații: (...) când, în urma reorganizării unor unități si a reducerii unor
funcții din statele de organizare, nu sunt posibilități pentru a fi. încadrați în alte funcții
sau unități, precum și pentru alte motive sau nevoi ale Ministerului Apărării Naționale " și nu ca urmare a nepromovării interviurilor pe subiecte profesionale.
După expirarea perioadei de punere la dispoziție, de cel mult 3 luni, - prevăzută de art. 82 lit. a) din Legea nr. 80/1995 a fost emis ultimul act administrativ, respectiv Ordinul de trecere în rezervă, act administrativ emis de către inspectorul șef al I.J.J. Gorj și asupra căruia instanța de fond s-a pronunțat fără a cerceta situația de fapt.
Argumente ce țin de interpretare greșită a instanței de fond a actului juridic dedus judecății schimbând înțelesul vădit și neîndoielnic al acestuia.
Instanța de fond, la fila 11 alin. 7-9 din sentința recurată, își motivează soluția pe prevederile art. 90, 85 lit. g), h), j), k) și 1), 87 și 88 din Legea nr.80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările și completările ulterioare.
Mai mult decât atât, la alin. 10 din sentința sus amintită, instanța de fond în mod greșit constată încălcarea dispozițiilor art. 36 din Legea nr. 188/199 privind statutul funcționarilor publici, republicată.
In susținerea argumentelor prezentate recurentul a invocat Deciziile înaltei Curți de Casație si Justiție - Secția C. Administrativ și Fiscal nr.664 din 10 februarie 2009 ("Cadrele militare în activitate, nu sunt salariați pentru că acestora nu li se aplică Codul muncii și celelalte dispoziții care alcătuiesc legislația muncii, ci drepturile si obligațiile acestora sunt prevăzute prin acte normative speciale". Prevederile Codul muncii nu sunt aplicabile militarilor, întrucât activitatea acestora se desfășoară exclusiv sub incidența statutului care reglementează drepturile și obligațiile cadrelor militare, astfel încât trimiterile la dispozițiile generale ale dreptului muncii nu pot fi reținute ").
Potrivit art. 2 alin. 5 din Legea nr. 188/1999 privind statutul funcționarilor publici, republicată, „In sensul prezentei legi, totalitatea funcționarilor publici din cadrul autorităților administrative autonome și din cadrul autorităților și instituțiilor publice din administrația publică centrală si locală constituie corpul funcționarilor publici"(entități din care nu fac parte cadrele militare din Jandarmeria Română).
Astfel, a solicitat instanței să constate inaplicabilitatea dispozițiilor Legii nr. 53/2003 - Codul muncii și ale Legii nr. 188/1999 privind statutul funcționarilor publici, republicată în sensul că reclamantul nu a avut statutul de salariat și nici de funcționar public sau funcționar public cu statut special așa cum sunt acestea definite în Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, respectiv Legea nr. 188/1999.
În concluzie, aprecierea instanței de fond cu privire la încălcarea dispozițiilor art. 36 din Legea nr. 188/199, este eronată si vădit nelegală.
Pe de altă parte, instanța de fond, la pag. 11 ultimul alineat din sentința recurată motivează anularea ordinului emis cu privire la persoana reclamantului, „întrucât acesta a fost lipsit de dreptul și de posibilitatea de a participa la probele pentru ocuparea unui post vacant la nivelul IJJ Gorj(...) ".
Motivarea instanței de fond este nereală față de situația de fapt, în acest sens a arătat următoarele:
Așa cum a arătat și la instanța de fond, prin precizările formulate la pct. II.2 din întâmpinare, rezultă indubitabil faptul că reclamantul a fost de rea credință întrucât acesta nu a dorit să participe la niciun interviu în perioada 15.06._11. Intimata I.J.J. Gorj a adus la cunoștință personalului disponibilizat că, la nivelul celorlalte unități din Jandarmeria Română, mai erau posturi disponibile iar cei interesați puteau participa fără nicio discriminare, la interviurile profesionale, situație de fapt care a fost ignorată de către reclamant.
Reclamantul a invocat nerespectarea Dispoziției I.G.P.R. ( nn. I. G. al Poliției Române) nr. 35 din 06.07.2011, (prin care trebuia să se .suspende examenul la structura afectată de reorganizare, dacă unul din lucrătorii se află în incapacitate temporară de muncă) însă învederăm faptul că reclamantului nu-i era opozabilă Dispoziția în cauză întrucât aceasta se aplica pentru polițiști ori reclamantul a avut calitatea de cadru militar iar, la nivelul Jandarmeriei Române nu a existat o asemenea Dispoziție.
Reclamantul nu se afla în nici una din situațiile în care este interzisă în mod expres trecerea în rezervă a cadrelor militare, stipulate de art. 90 din Legea 80/1995. Astfel textul de lege interzice trecerea în rezervă dacă la acel moment cadrul militar se găsește în incapacitate temporară de muncă.
Ori, așa cum de altfel s-a reținut și de către instanța de fond la fila 11, alin. 5 din sentința recurată, reclamantul, în perioada 30.08._1 data trecerii în rezervă) a fost în concediu de odihnă, nicidecum în concediu medical, motiv pentru care reclamantul dovedește încă odată reaua credință acest lucru fiind de fapt motivul principal pentru care acesta nu a participat la evaluarea organizată de unitate în vederea încadrării pe posturi după reorganizare.
Concluzionând, recurentul a învederat faptul că la nivelul Ministerului Administrației și Internelor, implicit la nivelul I. de J. Județean Gorj, nemaiexistând posibilități pentru a încadra reclamantul în cauză în alte funcții s-a dispus trecerea acestuia în rezervă art. 85 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările și completările ulterioare și nu ca urmare a nepromovării examenelor.
A mai susținut recurentul pârât că instanța de fond a pronunțat o hotărâre cu încălcarea și aplicarea greșită a legii (art.304 pct.9 cod procedură civilă).
În cererea de chemare în judecată inițială, are menționat, ca temei juridic Dispoziția cu nr. 35 din 06.07.2011 a Inspectoratului G. al Poliției Române care nu îi este opozabilă, întrucât are statut de cadru militar iar prin „Precizarea de acțiune" depusă de reprezentantul reclamantului la termenul din 15.03.2013 respectiv la al -XI- lea termen de judecată - acesta înțelegând să-și întemeieze acțiunea pe norme juridice de nivel inferior care vizează reorganizarea. în acest sens, intimatul reclamant invocă si prevederile O.M.AI. 129/2011 care nici acesta nu poate fi aplicabil cadrelor militare. întrucât vizează polițiștii și nu militarii, așa cum rezultă de altfel și din baza legală invocată în preambulul acestuia și anume „Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici".
În aceste condiții, este evident faptul că „Precizarea" reprezintă o cerere care modifică cererea principală de chemare în judecată.
În concluzie, cererea reclamantului prin care a înțeles să-și modifice temeiul juridic al cererii de chemare în judecată, nu reprezintă o cerere de întregire a acțiunii inițiale sau o cerere precizatoare. așa cum eronat susține reclamantul, ci o evidentă cerere modificatoare a acțiunii, pentru că prin intermediul ei reclamantul a urmărit să schimbe un element esențial al cererii introductive, temeiul de drept.
Astfel, cererea reclamantului reprezintă o modificare a acțiunii, formulată ulterior primei zile de înfățișare, fapt de care instanța de fond nu a ținut cont.
În acest sens este și literatura de specialitate și practica instanțelor de judecată, exemplificând prin Decizia nr. 1403/23.02.2005 a înaltei Curți de Casație și Justiție, Secția civilă și de proprietate intelectuală.
Neîndeplinirea oricărui act procedural în termenul prevăzut de lege este sancționată de art. 103 alin. 1 cod procedură civilă cu decăderea. Ceea ce înseamnă că în situația de față, instanța de fond trebuia să constatate că reclamantul este decăzut din dreptul de a mai formula noi capete de cerere, capete care trebuiau soluționate separat.
Recursurile sunt fondate.
Instanța de fond a fost investită cu cererea formulată de reclamantul C. P. M. având ca obiect anularea Ordinului nr._/14.09.2011 privind trecerea în rezervă a reclamantului, reîncadrarea reclamantului în funcția deținută anterior și obligarea pârâtele la plata către reclamant a tuturor drepturilor salariale de care ar fi beneficiat dacă nu ar fi fost trecut în rezervă, începând cu data trecerii în rezervă și până la data reintegrării efective.
Instanța de fond a făcut o greșită interpretare și aplicare a dispozițiilor legale incidente în cauză, interpretând greșit actul dedus judecății și pronunțând o hotărâre lipsită de temei legal.
Potrivit art. 3 din H.G. nr. 416/2007 privind structura organizatorica si efectivele Ministerului Internelor si Reformei Administrative, cu modificările și completările ulterioare și art. 12 alin. (4) O.U.G. nr. 30/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Administrației și Internelor, cu modificările și completările ulterioare, ale Notei la Anexa nr. 3/19/06 la Legea nr. 286/2.010 a bugetului de stat pe anul 2011 au fost diminuate pe anul 2011 fondurile bănești alocate plății salariului personalului Ministerului Administrației și Internelor a fost emis Ordin de ministru în baza căruia s-au reorganizat toate unitățile din Jandarmeria Română. In aplicarea acestui Ordin de ministru s-a emis Ordinul inspectorului general al Jandarmeriei Române, act administrativ care a intrat în vigoare la data de 15.06.2011. În baza acestor acte administrative, începând cu data de 15.06.2011, personalul militar afectat de reorganizare ca urmare a reducerii posturilor, a fost pus la dispoziție în vederea repunerii în funcții în cazul celor care urmau să promoveze evaluarea.
Punerea la dispoziție a cadrelor militare a avut ca temei de drept prevederile art. 82 lit. a) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările și completările ulterioare.
Temeiul de drept al trecerii în rezervă îl constituie dispozițiile art. 85
alin. (1) lit. e) din Legea nr. 80/1995 potrivit cărora „ Ofițerii, maiștrii militari
și subofițerii în activitate pot fi trecuți în rezerva sau direct în retragere, după caz, în
următoarele situații: (...) când, în urma reorganizării unor unități si a reducerii unor
funcții din statele de organizare, nu sunt posibilități pentru a fi încadrați în alte funcții
sau unități, precum și pentru alte motive sau nevoi ale Ministerului Apărării Naționale ".
După expirarea perioadei de punere la dispoziție, de cel mult 3 luni, prevăzută de art. 82 lit. a) din Legea nr. 80/1995 a fost emis Ordinul de trecere în rezervă, asupra căruia instanța de fond s-a pronunțat în mod greșit în sensul anulării.
Curtea reține că instanța de fond în mod greșit constată încălcarea dispozițiilor art. 36 din Legea nr. 188/199 privind Statutul funcționarilor publici, republicată.
Potrivit art. 2 alin. 5 din Legea nr. 188/1999 privind statutul funcționarilor publici, republicată, „In sensul prezentei legi, totalitatea funcționarilor publici din cadrul autorităților administrative autonome și din cadrul autorităților și instituțiilor publice din administrația publică centrală si locală constituie corpul funcționarilor publici", din categoria cărora nu fac parte cadrele militare din Jandarmeria Română.
Astfel, în ipoteza cadrele militare din Jandarmeria Română, din care face parte și reclamantul, sunt inaplicabile dispozițiile Legii nr. 53/2003 - Codul muncii și ale Legii nr. 188/1999 privind statutul funcționarilor publici, având în vedere că reclamantul nu a avut statutul de salariat și nici de funcționar public sau funcționar public cu statut special așa cum sunt acestea definite în Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, respectiv Legea nr. 188/1999. Prin urmare, aprecierea instanței de fond cu privire la încălcarea dispozițiilor art. 36 din Legea nr. 188/199 este eronată.
Referitor la cele reținute de instanța de fond cu privire la reclamant, respectiv faptul că acesta a fost lipsit de dreptul și de posibilitatea de a participa la probele pentru ocuparea unui post vacant la nivelul IJJ Gorj, Curtea reține că reclamantul a invocat nerespectarea Dispoziției Inspectoratului G. al Poliției Române nr. 35 din 06.07.2011, prin care trebuia să se suspende examenul la structura afectată de reorganizare, dacă unul din lucrători se află în incapacitate temporară de muncă, act administrativ care nu-i era opozabil. Dispoziția în cauză se aplica polițiștilor care fac parte din Inspectoratului G. al Poliției Române, ori reclamantul a avut calitatea de cadru militar, iar la nivelul Jandarmeriei Române nu a existat o asemenea Dispoziție.
Reclamantul nu se afla în nici una din situațiile în care este interzisă în mod expres trecerea în rezervă a cadrelor militare, stipulate de art. 90 din Legea 80/1995. Astfel textul de lege interzice trecerea în rezervă dacă la acel moment cadrul militar se găsește în incapacitate temporară de muncă.
Ori, așa cum de altfel s-a reținut și de către instanța de fond, reclamantul, în perioada 30.08._11, data trecerii în rezervă, a fost în concediu de odihnă, nicidecum în concediu medical.
Prin urmare, este întemeiată susținerea recurentei pârâte care învederat faptul că la nivelul Ministerului Administrației și Internelor, implicit la nivelul I. de J. Județean Gorj, nu au mai existat posibilități pentru a-l încadra pe reclamant în alte funcții, motiv pentru care s-a dispus trecerea acestuia în rezervă art. 85 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările și completările ulterioare, și nu ca urmare a nepromovării examenelor.
Din considerentele expuse și în raport de dispozițiile art.304 pct.9 și 312 al 1 cod procedură civilă, Curtea va admite recursurile și va modifica sentința recurată în sensul că va respinge acțiunea.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile declarate de pârâții I. DE J. JUDEȚEAN ,,T. V.”,GORJ și I. G. AL JANDARMERIEI ROMÂNE împotriva sentinței numărul 4129 din 24 mai 2013, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul reclamant C. P. M. și intimatul pârât M. ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR.
Modifică sentința recurată în sensul că respinge acțiunea.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 19 Noiembrie 2013
Președinte, G. C. | Judecător, C. M. | Judecător, A. I. A. |
Grefier, P. F. |
Red. jud. CM
Jud. fond LMS
2ex/16.12.2013
| ← Pretentii. Decizia nr. 2013/2013. Curtea de Apel CRAIOVA | Pretentii. Decizia nr. 2516/2013. Curtea de Apel CRAIOVA → |
|---|
