Litigiu cu funcţionari publici. Legea Nr.188/1999. Sentința nr. 2717/2013. Curtea de Apel CRAIOVA

Sentința nr. 2717/2013 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 21-11-2013 în dosarul nr. 6768/101/2012

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA C. ADMINISTRATIV SI FISCAL

DECIZIE Nr._/2013

Ședința publică de la 21 Noiembrie 2013

PREȘEDINTE: - D. C.

Judecător: - M. F.

Judecător: - C. N. G.

Grefier: - R. Ștomlega

x.x.x

Pe rol, judecarea recursului declarat de reclamantul G. M. împotriva sentinței nr.2717 din 14 martie 2013, pronunțată de Tribunalul M. în dosarul nr._, în contradictoriu cu pârâtul P. DR TR S., având ca obiect „litigiu privind funcționarii publici (Legea Nr.188/1999)”.

La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns consilier juridic V. Ș. P., pentru intimatul pârât P. DR TR S., lipsind recurentul reclamant G. M..

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, învederându-se că a fost formulată, de către recurentul reclamant G. M., cerere de amânare a cauzei, în vederea comunicării întâmpinării.

Curtea a pus în discuție cererea de amânare, formulată de recurentul reclamant.

Consilier juridic Ș. P., pentru intimatul pârât P. DR TR S., s-a opus amânării cauzei.

Curtea a respins cererea de amânare, formulată de recurentul reclamant, întrucât întâmpinarea a fost depusă în termenul de 5 zile, prevăzut deart.308 C.pr.civilă.

Constatând că nu mai sunt cereri de formulat, a apreciat cauza în stare de soluționare și a acordat cuvântul asupra recursului de față.

Consilier juridic Ș. P., pentru intimatul pârât P. DR TR S., a solicitat respingerea recursului și menținerea sentinței, ca temeinică și legală.

CURTEA

Asupra recursului de față.

Prin sentința nr. 2717 din 14 martie 2013, pronunțată de Tribunalul M. în dosarul nr._, a fost admisă excepția inadmisibiliății acțiunii.

A fost respinsă acțiunea formulată de reclamant G. M. în contradictoriu cu pârât P. Drobeta Turnu Severin, ca inadmisibilă.

Pentru a se pronunța astfel Tribunalul a reținut următoarele:

Reclamantul este angajatul pârâtei având calitatea de funcționar public.

În conformitate cu art. 23 din L. 293/2004 privind Statutul funcționarilor publici cu statut special din Administrația Națională a Penitenciarelor „evaluarea activității profesionale a funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare se face anual, pe baza criteriilor de evaluare elaborate de ANP și aprobate prin Ordin al ministrului justiției și libertăților cetățenești”.

În aplicarea dispozițiilor legale menționate a fost emis Ordinul nr. 2792/C din 8 octombrie 2004 pentru aprobarea Criteriilor privind evaluarea performanțelor activității profesionale a funcționarilor publici din sistemul administrației penitenciare, precum și a magistraților detașați în sistemul penitenciar.

În temeiul dispozițiilor art. 7 alin. 3 lit. a din ordinul menționat potrivit cărora „Directorii de unități vor lua măsuri ca în perioada 15 noiembrie – 1 decembrie să se desfășoare următoarele activități pregătitoare: a). emiterea dispoziției zilnice a directorului unității privind organizarea și desfășurarea activității de evaluare profesională a personalului, care va cuprinde: baza legală, etapele acțiunii, stabilirea nominală a persoanelor cu drept de evaluare și nominalizarea personalului care urmează a fi evaluat”, directorul Penitenciarului Dr. Tr. S. a emis decizia zilnică pe unitate nr. 232/28.11.2011 prin care a stabilit că în perioada 1.12.2011 – 31.12.2011, la nivelul unității se va desfășura activitatea de evaluare a performanțelor profesionale individuale ale funcționarilor publici, fiind desemnat ca evaluator al performanțelor activității profesionale ale reclamantului, inspector principal B. M..

Prin fișa de evaluare întocmită reclamantului și contestată, acesta a obținut calificativul satisfăcător și, întrucât reclamantul a refuzat să participe la interviul organizat în conformitate cu art. 13 din OMJ 2792/C din 8 octombrie 2004, s-a întocmit procesul verbal nr. R145982/23.12.2011 în care s-a consemnat această situație.

Potrivit art. 16 din ordinul menționat „ funcționarii publici cu funcții de execuție sau de conducere nemulțumiți de rezultatul evaluării pot să îl conteste la șeful ierarhic superior celui care a efectuat evaluarea, contestația se formulează în termen de 5 zile calendaristice de la luarea la cunoștință de către funcționarul public evaluat despre calificativul acordat și se soluționează în termen de 15 zile calendaristice de la data emiterii dispoziției zilnice privind comisia de soluționare a contestației”.

Totodată art. 18 din actul normativ precizat, stipulează că „funcționarul public nemulțumit de modul de soluționare a contestației formulate potrivit art. 17 se poate adresa instanței de contencios administrativ, în condițiile legii”.

În speță, reclamantul nu a urmat procedura prealabilă obligatorie prevăzută de textele menționate neformulând contestație împotriva fișei de evaluare, în conformitate cu prevederile art. 16 din OMJ 2792/C/2004 așa cum rezultă din adresa nr. R/_/PDTSMH/28.11.2012 precum și din adresa nr. R/_/PDTSMH/25.01.2012 emise de Administrația Națională a Penitenciarelor.

S-a reținut că potrivit art. 109 C.pr.civ., în cazurile anume prevăzute de lege, precum în speță, sesizarea instanței competente se poate face numai după îndeplinirea procedurii prealabile, în condițiile prevăzute de legea specială.

Această prevedere legală coroborată și cu dispozițiile art. 7 din L. 554/2004, conduce la concluzia că procedura prealabilă administrativă este reglementată ca o condiție de exercitare a dreptului la acțiune a cărei neîndeplinire atrage inadmisibilitatea acțiunii.

Contestația este o cale administrativă de atac și nu înlătură dreptul la acțiune al celui care se consideră lezat în drepturile sale printr-un act administrativ sau prin lipsa acestuia în condițiile legii.

În speță, reclamantul nu a formulat contestație împotriva actului administrativ organului emitent în conformitate cu art. 16 din OMJ 2792/C/2004, ci s-a adresat direct instanței de judecată, ceea ce conduce la admiterea excepției inadmisibilității acțiunii invocată de pârâtă și respingerea acțiunii ca inadmisibilă.

Cât privește anularea deciziei zilnice pe unitate a cărei anulare se solicită, aceasta nu îndeplinește cerința de act administrativ în sensul art. 2 lit. c din L. 554/2004, ce poate fi supus cenzurii instanței, având calitatea de act preparator în emiterea actului administrativ cenzurabil, respectiv fișa de evaluare, putând fi contestat doar odată cu aceasta.

De asemenea, nici adresa nr. R/_/PDTSMH/25.01.2011 nu este un act administrativ în sensul art. 2 lit. c din L. 554/2004, nefiind îndeplinite cerințele prevăzute de textul legal menționat, respectiv nereprezentând „un act unilateral cu caracter individual emis de o autoritate publică în regim de putere publică în vederea organizării, executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice”, astfel încât și acest petit este inadmisibil deoarece admisibilitatea acțiunii în contencios administrativ este condiționată de existența unui act administrativ tipic sau asimilat ceea ce nu este cazul în speță.

Pentru considerentele expuse, instanța a admis excepția inadmisibilității acțiunii invocată de pârâtă și a respins acțiunea formulată de reclamant ca inadmisibilă.

Împotriva sentinței nr.2717 din 14 martie 2013, pronunțată de Tribunalul M. în dosarul nr._, a declarat recurs reclamantul G. M., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În motivarea cererii de recurs, după expunerea situației de fapt și a dispozițiilor legale incidente în cauză, recurentul a susținut, în esență, că prima instanță nu a avut în vedere că reclamantul a contestat Decizia nr.232/28.11.2011 a directorului unității, fișa de evaluare a performanțelor profesionale pe anul 2011 și adresa nr.R/_/PDTRMH/25.01.2012 de menținere a fișei întocmită de evaluator, ca netemeinică și nelegală.

S-a mai precizat că, în mod greșit prima instanță a admis excepțiile invocate de pârât prin întâmpinarea depusă la dosar.

În drept au fost invocate dispozițiile art.3041 și art.304 pct.9 C.pr.civilă, Legea nr.294/2004, Legea nr.554/2004, O.M.J. 2792/C/08.10.2004.

La data de 25.06.2013, intimatul pârât P. DR TR S. a formulat întâmpinare, în cuprinsul căreia a susținut că recursul este nefondat și a solicitat respingerea acestuia și menținerea ca temeinică și legală a sentinței atacate.

În apărare, intimatul a susținut, în esență, că în mod eronat prima instanță a respins acțiunea ca inadmisibilă, întrucât reclamantul nu a urmat procedura prealabilă prevăzută de art.17 și 18 din O.M.J. nr.2792/C/2004 și de art.7 din Legea nr.554/2004.

Examinând legalitatea și temeinicia sentinței recurate prin prisma motivelor invocate dar și din oficiu, în raport de dispozițiile art.3041 C.pr.civilă, Curtea apreciază prezentul recurs ca fondat, pentru considerentele ce urmează să fie expuse în continuare.

Prima instanță, analizând admisibilitatea contestației, a reținut că în raport de dispozițiile art.16, 18 din O.M.J. nr.2792/2004 și ale art.7 din Legea nr.554/2004, procedura plângerii prealabile este obligatorie, nerespectarea acesteia atrăgând inadmisibilitatea cererii.

Soluția instanței de fond, de respingere a cererii ca inadmisibilă pentru lipsa procedurii prealabile împotriva fișei de evaluare a performanțelor profesionale individuale ale reclamantului pentru anul 2011, apare ca nelegală, deoarece recurentul reclamant a îndeplinit această cerință imperativă prevăzută de art.7 din Legea nr.554/2004, cu înscrisurile depuse la filele nr.50-52 din dosarul de fond.

În consecință, în cauza dedusă judecății, sentința dată de tribunal cu privire la excepția inadmisibilității acțiunii a fost dată cu aplicarea greșită a legii, ca urmare a neluării în considerare a cererilor adresate de către reclamant autorității pârâte anterior sesizării instanței la datele de 04.01.2012, respectiv la 20.01.2012.

Față de considerentele arătate, întrucât cauza a fost greșit soluționată pe excepție, urmează ca în temeiul dispozițiilor art.312 alin.5 raportat la art.304 pct.9 C.pr.civilă să fie admis recursul, casată sentința atacată și trimisă cauza la aceeași instanță, spre rejudecare.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de reclamantul G. M. împotriva sentinței nr.2717 din 14 martie 2013, pronunțată de Tribunalul M. în dosarul nr._, în contradictoriu cu pârâtul P. DR TR S..

Casează sentința atacată și trimite cauza, spre rejudecare, la aceeași instanță.

Decizie irevocabilă

Pronunțată în ședința publică de la 21 Noiembrie 2013.

Președinte,

D. C.

Judecător,

M. F.

Judecător,

C. N. G.

Grefier,

R. Ștomlega

Red.jud.M.F.

Jud.fond Cl.D.băluță

Tehn.R.Ș./2 ex.

02 Decembrie 2013

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Litigiu cu funcţionari publici. Legea Nr.188/1999. Sentința nr. 2717/2013. Curtea de Apel CRAIOVA