Litigiu privind funcţionarii publici statutari. Decizia nr. 553/2013. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 553/2013 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 24-01-2013 în dosarul nr. 3396/104/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA C. ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 553/2013
Ședința publică de la 24 Ianuarie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE: - L. C.
Judecător: - M. F.
Judecător: - T. B.
Grefier: - R. V.
x.x.x
S-a luat în examinare recursul formulat de pârâtul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN O. împotriva sentinței nr. 1558 din data de 5 septembrie 2012 pronunțată de Tribunalul O. în dosar nr._ în contradictoriu cu intimata reclamantă P. G. .
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței întâmpinarea formulată de intimata reclamantă P. G., precum și cererile de judecare a cauzei în lipsă formulate de părți, după care;
Instanța, luând act de cererile privind judecarea cauzei în lipsă formulate de părți, potrivit dispozițiilor art. 242 alin. 2 Cod procedură civilă, a apreciat cauza în stare de soluționare și a trecut la deliberări.
CURTEA
Asupra recursului de față;
Prin sentința nr. 1558 din data de 5 septembrie 2012 pronunțată de Tribunalul O. în dosar nr._ s-a admis contestația reclamanta P. G., în contradictoriu cu pârâtul I. JUDEȚEAN DE POLIȚIE O. și s-a anulat fișa de evaluare profesională pentru perioada 01.12.2010 – 01.12.2011.
Pentru a se pronunța astfel, Tribunalul a reținut că reclamanta are calitatea de funcționar public cu statut special, respectiv polițist cu gradul de subinspector în cadrul Inspectoratului de Poliție jud. O. – Serviciul de Investigare a Fraudelor și, potrivit Ordinului MAI nr. 300/21.06.2004, privind activitatea de management resurse umane în unitățile acestui minister, se întocmesc, după caz, evaluări anuale sau parțiale personalului din cadrul MAI, conform reglementărilor prevăzute la Cap.VI din ordin.
Potrivit art. 78 alin. 2 din acest ordin, „În cadrul activităților de evaluare a personalului, șefii/comandanții nemijlociți vor desfășura interviul de evaluare a performanțelor profesionale individuale și conduitei personalului subordonat. Interviul are caracter confidențial”.
În cuprinsul art. 87 alin. 1 sunt prevăzute activitățile care se desfășoară în perioada 01 decembrie - 31 ianuarie, iar prima activitate, cea menționată la lit. a, privește „întocmirea de către șefii/comandanții nemijlociți a fișelor de evaluare anuală și a interviurilor de evaluare profesională individuală”, deci întocmirea interviurilor de evaluare profesională individuală.
Ori, intenția emitentului actului administrativ normativ, privind forma scrisă a interviului, rezultă din simpla analiză gramaticală a termenului de întocmire (activitate de creare, elaborare, respectiv redactare), ce cuprinde o valență sintactică specifică în ipoteza întocmirii fișei de evaluare, și anume completarea acesteia de către șeful/comandantul nemijlocit al funcționarului public evaluat.
Ca atare, pe lângă caracterul imperativ al ordinului cu privire la desfășurarea interviului, precum și la confidențialitatea acestuia, operează și cerința formei scrise a acestuia.
Aplicarea dispozițiilor art. 75 privind caracterul „unic” al documentului ce atestă rezultatele activității desfășurate, nu prezintă impedimente privind forma scrisă a interviului, aceasta putând fi îndeplinită atât printr-un înscris probatoriu separat, sau printr-un proces verbal de constatare a îndeplinirii etapei interviului. De asemenea, caracterul confidențial al interviului, reglementat de art. 78 din ordin, nu este în măsură să înlăture cerința formei scrise, ci doar să limiteze accesul la înscrisul probatoriu.
Instanța a reținut că dispozițiile art. 75 alin. 2 reglementează caracterul de „unic document” al fișei de evaluare, în ceea ce privește atestarea rezultatelor activității evaluate, competența profesională a evaluatului, preocuparea pentru perfecționarea pregătirii, potențialul profesional, conduita și profilul moral al personalului M.A.I..
Constituind o reglementare de strictă interpretare, caracterul de unic document se aplică numai în ipotezele strict determinate, fără a se putea extinde și asupra înscrisului în care se consemnează opinia evaluatului, sau cel prin care se motivează decizia administrativă, prin indicarea temeiului în drept.
În același sens, instanța a constatat că, deși art. 75 reglementează caracterul de document unic, art. 87 alin. 1 lit. a reglementează două etape distincte și anume, întocmirea fișei de evaluare și, respectiv, întocmirea interviului, ambele intrând în atribuția șefilor/comandanților nemijlociți.
Cu privire la mențiunea îndeplinirii cerințelor legale, în cuprinsul înscrisului, instanța a constatat că, în cadrul acestei mențiuni intră atât obiectul interviului (evaluarea performanțelor profesionale și a conduitei profesionale, potrivit art. 78 alin. 2 din ordin), opiniile celor evaluați cu privire la corectitudinea și obiectivitatea aprecierilor, cât și motivarea deciziilor luate (asupra gradului de îndeplinire a criteriilor de performanță individuală, gradului de însușire a opiniilor persoanelor evaluate, precum și asupra propunerii calificativului).
Această obligație rezidă și din dispozițiile art. 28 din Legea 188/1999, legea cadrul privind statutul funcționarului public și care conferă dreptul acestuia de a fi informat cu privire la deciziile care se iau în aplicarea statutului și care îl vizează în mod direct, iar ca o garanție implicită a dreptului de a fi informat, intervine dreptul de a-și exprima opinia privind legalitatea și oportunitatea deciziei luate.
Corelația dintre statutul funcționarului public, adoptat prin Legea nr. 188/1999 și Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, rezultă din regulile stabilite de art. 5 din Legea nr. 188/1999, normă potrivit căreia, pot beneficia de statute speciale funcționarii publici care își desfășoară activitatea în cadrul poliției și altor structuri ale Ministerului Internelor și Reformei Administrative (alin. 1 lit. f.), iar prin statutele speciale se pot reglementa drepturi, îndatoriri și incompatibilități specifice, altele decât cele prevăzute de Legea 188/1999 (alin. 2 lit. a).
Ca atare, intervenind obligația îndeplinirii, în formă scrisă, a interviului, instanța a constatat că, ulterior întocmirii fișelor/rapoartelor de evaluare, intervin obligațiile celor care le-au întocmit, de a le aduce la cunoștința celor evaluați, precum și de a asculta opiniile celor evaluați cu privire la corectitudinea și obiectivitatea aprecierilor, precum și de a motiva în drept deciziile luate, obligații reglementate de art. 89 alin. 1 din Ordinul M.A.I. 300/2004.
astfel, intervine nu numai obligația de a asculta opinia funcționarului public evaluat, ci și obligația motivării deciziei, iar motivarea ca și element extrinsec al unei decizii administrative, prezintă întotdeauna formă scrisă.
Din fișa de evaluare contestată de către reclamantă aflată la fila 8, nu a rezultat parcurgerea etapei interviului, iar adresa nr._ din 14.06.2012 semnată de șeful biroului – comisar de poliție P. M. (fila 27) nu reprezintă îndeplinirea procedurii prevăzută în Ordinul MAI și anume realizarea interviului, care are loc în formă verbală dar care trebuie materializat și în scris cu respectarea caracterului confidențial așa cum s-a arătat anterior.
Pentru considerentele expuse, s-a constatat că, cererea reclamantei este întemeiată, dispunându-se anularea fișei de evaluare profesională întocmită de pârâtă pe perioada 01 decembrie 2010 – 01 decembrie 2011, neimpunându-se analizarea și celorlalte motive menționate în acțiune, dat fiind anularea actului administrativ în totalitate și care are drept consecință reluarea procedurii de evaluare cu respectarea condițiilor cerute de actul normativ aplicabil.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN O., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea cererii de recurs, după expunerea situației de fapt și a dispozițiilor legale incidente în cauza dedusă judecății, recurentul a susținut, în esență, următoarele:
Dispozițiile 78 alin. 2 din O.M.A.I. 300/2004 prevăd că în cadrul activităților de evaluare a personalului, șefii nemijlociți vor desfășura interviul de evaluare a performanțelor profesionale individuale și conduitei personalului subordonat, iar interviul are caracter confidențial, prevederile legale care însă nu dispun asupra modalității în care se desfășoară interviul de evaluare ori asupra încheierii vreunui act care să dovedească realizarea interviului, singura prevedere fiind aceea că interviul are caracter confidențial.
Din adresa Serviciului de Investigare a Fraudelor – Biroul II semnată de șeful biroului – șeful nemijlocit al reclamantei comisar de poliție P. M. a rezultat că etapa interviului a fost parcursă – „ Fișa de evaluare profesională întocmită a fost precedată de un interviu care nu a îmbrăcat caracter scris, însă în cursul căruia am prezentat ofițerului modul în care va fi analizat acesta, rezultatele slabe în raport de anumiți indicatori ai muncii prestate, respectiv alte aspecte specifice fișei de evaluare…”.
S-a mai precizat că instanța de fond a realizat o coroborare a dispozițiilor Lg 360/2002 privind Statutul polițistului ( modificată) cu prevederile Lg nr. 188/1991 privind statutul funcționarilor publici, rep.
Cu privire la acest aspect, arată faptul că Lg nr. 360/2002 lege specială aplicabilă polițiștilor, funcționari publici cu statut special prevede în mod expres reguli cu privire la procedura de evaluare a activității profesionale.
Recurentul a mai susținut că evaluarea activității profesionale a polițiștilor se face în conformitate cu prevederile Ordinului MAI 300/2004 privind activitatea de management resurse umane în unitățile MAI.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 304 pct. 9 și art. 3041 C..
La data de 23.01.2013 intimata reclamantă P. G. a formulat întâmpinare la cererea de recurs, în cuprinsul căreia a susținut că recursul este nefondat și a solicitat respingerea acestuia și menținerea ca fiind temeinică și legală a sentinței recurate.
Examinând legalitatea și temeinicia sentinței atacate prin prisma motivelor invocate, dar și din oficiu, în raport de dispozițiile art. 3041 C., Curtea apreciază prezentul recurs ca fiind neîntemeiat pentru considerentele ce urmează a fi expuse în continuare:
Potrivit art. 78 alin. 2 din Ordinul M.A.I. 300/2004, normă cu caracter imperativ, „În cadrul activităților de evaluare a personalului, șefii/comandanții nemijlociți vor desfășura interviul de evaluare a performanțelor profesionale individuale și conduitei personalului subordonat. Interviul are caracter confidențial”.
În Capitolul VI, Secțiunea a 3-a din Ordinul M.A.I. nr. 300/2004 este reglementată procedura de organizare și desfășurare a activității de evaluare anuală a personalului. În cuprinsul art. 87 alin. 1 sunt prevăzute activitățile care se desfășoară în perioada 01 decembrie - 31 ianuarie, iar prima activitate, cea menționată la lit. a, privește „întocmirea de către șefii/comandanții nemijlociți a fișelor de evaluare anuală și a interviurilor de evaluare profesională individuală”, deci întocmirea interviurilor de evaluare profesională individuală.
Ori, intenția emitentului actului administrativ normativ, privind forma scrisă a interviului, rezultă din simpla analiză gramaticală a termenului de întocmire (activitate de creare, elaborare, respectiv redactare), ce cuprinde o valență sintactică specifică în ipoteza întocmirii fișei de evaluare, și anume completarea acesteia de către șeful/comandantul nemijlocit al funcționarului public evaluat.
Ca atare, pe lângă caracterul imperativ al ordinului cu privire la desfășurarea interviului, precum și la confidențialitatea acestuia, operează și cerința formei scrise a interviului.
Un al doilea argument decurge din natura juridică a interviului, acesta constituind „de lege lata”, o etapă a procedurii de evaluare reglementată distinct de art. 78 din Ordinul M.A.I. 300/2004. Ca atare, interviul este caracterizat ca fiind un act juridic întocmit în procedura de evaluare, fiind supus la îndeplinirea a două condiții generale, ambele afectând validitatea interviului și anume forma scrisă și indicarea, în chiar cuprinsul actului, că cerințele legii au fost împlinite (potrivit dreptului comun, în materia procedurii civile).
Aplicarea dispozițiilor art. 75 privind caracterul „unic” al documentului ce atestă rezultatele activității desfășurate, nu prezintă impedimente privind forma scrisă a interviului, aceasta putând fi îndeplinită atât printr-un înscris probatoriu separat, sau printr-un proces verbal de constatare a îndeplinirii etapei interviului. De asemenea, caracterul confidențial al interviului, reglementat de art. 78 din ordin, nu este în măsură să înlăture cerința formei scrise, ci doar să limiteze accesul la înscrisul probatoriu.
Instanța reține că dispozițiile art. 75 alin. 2 reglementează caracterul de „unic document” al fișei de evaluare, în ceea ce privește atestarea rezultatelor activității evaluate, competența profesională a evaluatului, preocuparea pentru perfecționarea pregătirii, potențialul profesional, conduita și profilul moral al personalului M.A.I..
Constituind o reglementare de strictă interpretare, caracterul de unic document se aplică numai în ipotezele strict determinate, fără a se putea extinde și asupra înscrisului în care se consemnează opinia evaluatului, sau cel prin care se motivează decizia administrativă, prin indicarea temeiului în drept.
În același sens, instanța constată că, deși art. 75 reglementează caracterul de document unic, art. 87 alin. 1 lit. a reglementează două etape distincte și anume, întocmirea fișei de evaluare, și respectiv întocmirea interviului, ambele intrând în atribuția șefilor/comandanților nemijlociți.
Cu privire la mențiunea îndeplinirii cerințelor legale, în cuprinsul înscrisului, instanța constată că, în cadrul acestei mențiuni intră atât obiectul interviului (evaluarea performanțelor profesionale și a conduitei profesionale, potrivit art. 78 alin. 2 din ordin), opiniile celor evaluați cu privire la corectitudinea și obiectivitatea aprecierilor, cât și motivarea deciziilor luate (asupra gradului de îndeplinire a criteriilor de performanță individuală, gradului de însușire a opiniilor persoanelor evaluate, precum și asupra propunerii calificativului).
Aceasta cu atât mai mult, cu cât dispozițiile O.M.A.I. 300/2004 trebuie analizate în raport de ordinea de drept existentă la momentul întocmirii fișei de evaluare. Ori, potrivit art. 28 din Legea 188/1999, funcționarul public are dreptul de a fi informat cu privire la deciziile care se iau în aplicarea statutului și care îl vizează în mod direct, iar ca o garanție implicită a dreptului de a fi informat, intervine dreptul de a-și exprima opinia privind legalitatea și oportunitatea deciziei luate.
Din acest punct de vedere, instanța urmează să constate existența unei corelații între Statutul funcționarului public, adoptat prin Legea nr. 188/1999 și Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, potrivit regulilor stabilite de art. 5 din Legea nr. 188/1999, normă potrivit căreia, pot beneficia de statute speciale funcționarii publici care își desfășoară activitatea în cadrul poliției și altor structuri ale Ministerului Internelor și Reformei Administrative (alin. 1 lit. f.), iar prin statutele speciale se pot reglementa drepturi, îndatoriri și incompatibilități specifice, altele decât cele prevăzute de Legea 188/1999 (alin. 2 lit. a).
Ca atare, intervenind obligația îndeplinirii, în formă scrisă, a interviului, instanța constată că, ulterior întocmirii fișelor/rapoartelor de evaluare, intervin obligațiile celor care le-au întocmit, de a le aduce la cunoștința celor evaluați, precum și de a asculta opiniile celor evaluați cu privire la corectitudinea și obiectivitatea aprecierilor, precum și de a motiva în drept deciziile luate, obligații reglementate de art. 89 alin. 1 din Ordinul M.A.I. 300/2004.
astfel, intervine nu numai obligația de a asculta opinia funcționarului public evaluat, ci și obligația motivării deciziei, iar motivarea ca și element extrinsec al unei decizii administrative, prezintă întotdeauna formă scrisă.
Ori, potrivit adresei nr._ din 14.06.2012 (fila 27 dosar fond) se indică realizarea etapei interviului în formă verbală, fără întocmirea unui act constatator, în condițiile în care s-a apreciat că prevederile Ordinului M.A.I. nr. 300/2004 au caracter de recomandare, de orientare, lipsind forța juridică, ca urmare a nepublicării actului administrativ. Totuși, în cuprinsul adresei mai sus menționate nu sunt indicate elementele interviului și nici opinia evaluatului, astfel încât se constată că au fost nerespectate dispozițiile O.M.A.I. 300/2004 (act administrativ normativ a cărui forță juridică este supusă regulilor art. 4 din Legea 24/2000, atât timp cât emitentul îl păstrează în vigoare sau atât timp cât instanța de contencios administrativ nu constată existența unei cauze de nelegalitate a actului administrativ normativ).
Pentru aceste considerente, apreciind că sentința atacată este legală și temeinică nefiind incidente dispozițiile art. 304 pct. 9Cpc, Curtea urmează să respingă prezentul recurs ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul formulat de pârâtul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN O. împotriva sentinței nr. 1558 din data de 5 septembrie 2012 pronunțată de Tribunalul O. în dosar nr._ în contradictoriu cu intimata reclamantă P. G..
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 24 Ianuarie 2013.
Președinte, L. C. | Judecător, M. F. | Judecător, T. B. |
Grefier, R. V. |
Red. M. F.
Tehn.red. RV 2ex/31.01.2013
Jud fd. GI
| ← Anulare act administrativ. Hotărâre din 21-01-2013, Curtea de... | Pretentii. Decizia nr. 2013/2013. Curtea de Apel CRAIOVA → |
|---|
