Suspendare executare act administrativ. Sentința nr. 308/2013. Curtea de Apel CRAIOVA

Curtea de Apel CRAIOVA - Sentințe și decizii de contencios administrativ și fiscal / 2013

Sentința nr. 308/2013 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 27-08-2013 în dosarul nr. 1141/54/2013

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA C. ADMINISTRATIV SI FISCAL

SENTINȚA Nr. 308/2013

Ședința publică de la 27 August 2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE: - L. C. M. Z.

Grefier: - R. V.

x.x.x.

S-a luat în examinare cererea de suspendare formulată de reclamanta . cu sediul ales la SCPA G. și Asociații SCA – C., ., ., . contradictoriu cu pârâta DIRECȚIA G. A FINANȚELOR PUBLICE M. cu sediul în Dr. Tr S., Piața R. N., nr. 1, M..

La apelul nominal făcut în ședința publică, au lipsit părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței neachitarea cauțiunii în cuantum de_ stabilită în sarcina reclamantei ., după care;

Instanța, invocă din oficiu excepția inadmisibilității cererii de suspendare formulată de reclamanta . și rămâne în pronunțare asupra acestei excepții.

CURTEA

Asupra cererii de suspendare de față;

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel C. sub nr._ din data de 30 iulie 2013 reclamanta . în judecată pe pârâta DIRECȚIA G. A FINANȚELOR PUBLICE M., solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună suspendarea executării actelor administrativ fiscale reprezentate de:

- Decizia de impunere înregistrată la DGFP M. sub nr. 338/07.06.2013;

- Decizia de nemodificarea bazei de impunere înregistrată la DGFP M. sub nr. 339/07.06.2013;

- Raportul de inspecție fiscală încheiat la data de 07.06.2013 și înregistrat la DGFP M. - Activitatea de Inspecție Fiscală sub nr. F-MH 258/07.06.2013,

în contradictoriu cu DIRECȚIA G. A FINANȚELOR PUBLICE M. cu sediul în Drobeta Turnu Severin, P-ța R. N., nr. 1, jud. M..

Reclamanta a solicitat admiterea cererii de suspendare a executării actelor administrative-fiscale și să se dispună suspendarea executării actelor administrativ-fiscale reprezentate de Decizia de impunere înregistrată la DGFP M. sub nr. 338/07.06.2013, Decizia de nemodificarea bazei de impunere înregistrată la DGFP M. sub nr. 339/07.06.2013 și Raportul de inspecție fiscală încheiat la data de 07.06.2013 și înregistrat la DGFP M. - Activitatea de Inspecție Fiscală sub nr. F-MH 258/07.06.2013, până la soluționarea în fond a acțiunii în anulare a actelor administrative-fiscale contestate.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat în fapt următoarele;

În perioada 08.03._13, ..L. . supusă inspecției fiscale generale aferentă următoarelor perioade: 1) perioada 01.01._12 pentru impozit pe profit; 2) perioada 01.05._12 pentru TVA; 3) perioada 01.01._12 pentru impozit pe venituri din dividende distribuite persoanelor juridice; 4) perioada 01.01._12 pentru contribuția de asigurări sociale datorate de angajator; 5) perioada 01.01._12 pentru contribuția individuală de asigurări sociale reținută de la asigurați; 6) perioada 01.01._12 pentru contribuția de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale datorată de angajator; 7) perioada 01.01._12 contribuții pentru concedii și indemnizații datorate de persoanele aflate în șomaj; 8) perioada 01.01._12 - contribuția angajatorilor la fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale; 9) perioada 01.01,_12 pentru contribuția de asigurări pentru șomaj datorată de angajator; 10) perioada 01.01._12 pentru contribuția individuală de asigurări pentru șomaj reținută de la asigurați; 11) perioada 01.01._12 pentru contribuția pentru asigurări de sănătate datorată de angajator; 12) perioada 01.01._12 pentru contribuția pentru asigurări de sănătate reținută de la asigurați și 13) perioada 01.01._12 pentru impozit pe venit din salarii și asimilate salariilor.

În urma efectuării controlului fiscal, organele de control - DGFP M. -Activitatea de Inspecție Fiscală au încheiat la data de 07.06.2013, Raportul de inspecție fiscală înregistrat sub nr. F-MH 258/07.06.2013.

În baza acestui raport de inspecție fiscală, organele de control fiscal au emis Decizia de nemodificarea bazei de impunere înregistrată la DGFP M. sub nr. 339/07.06.2013 și Decizia de impunere înregistrată la DGFP M. sub nr. 338/07.06.2013.

Potrivit Deciziei de impunere înregistrată la DGFP M. sub nr. 338/07.06.2013, în sarcina societății noastre a fost stabilită suma de 2.290.469 lei reprezentând obligații fiscale suplimentare de plată, din care: 591.404 lei reprezentând impozit pe profit stabilit suplimentar de plată pentru perioada 01.01.2008 —31.12.2012; 190.949 lei reprezentând dobânzi/majorări de întârziere aferente diferenței de impozit pe profit stabilit suplimentar de plată pentru perioada 01.01._12, calculate în perioada 09.03._13; 88.711 lei reprezentând penalități de întârziere aferente diferenței de impozit pe profit stabilit suplimentar de plată pentru perioada 01.01._12, calculate în perioada 09.03._13; 886.579 lei reprezentând TVA stabilită suplimentar de plată pentru perioada 01.05._12; 308.670 lei reprezentând dobânzi/majorări de întârziere aferente diferenței de TVA stabilită suplimentar de plată pentru perioada 01.05._12, calculate în perioada 25.06._13; 131.903 lei reprezentând penalități de întârziere aferente diferenței de TVA stabilită suplimentar de plată pentru perioada 01.05._12, calculate în perioada 01.07._13; 20.320 lei reprezentând CAS angajator stabilită suplimentar de plată pentru perioada 01.01_12; 13.898 lei reprezentând dobânzi/majorări de întârziere aferente diferenței de CAS angajator stabilită suplimentar de plată pentru perioada 01.01._12, calculate în perioada 26.02._13; 3.048 lei reprezentând penalități de întârziere aferente diferenței de CAS angajator stabilită suplimentar de plată pentru perioada 01.01._12, calculate în perioada 01.07._13; 10.194 lei reprezentând CAS angajat stabilită suplimentar de plată pentru perioada 01.01._12; 6.941 lei reprezentând dobânzi/majorări de întârziere aferente diferenței de CAS angajat stabilită suplimentar de plată pentru perioada 01.01._12, calculate în perioada 28.02._13; 1.529 lei reprezentând penalități de întârziere aferente diferenței de CAS angajat stabilită suplimentar de plată pentru perioada 01.01._12, calculate în perioada 01.07._13; 284 lei reprezentând CAS accidente de muncă stabilită suplimentar de plată pentru perioada 01.01._12; 229 lei reprezentând dobânzi/majorări de întârziere aferente diferenței de CAS accidente de muncă stabilită suplimentar de plată pentru perioada 01.01._12, calculate în perioada 26.02._13; 43 lei reprezentând penalități de întârziere aferente diferenței de CAS accidente de muncă stabilită suplimentar de plată pentru perioada 01.01._12, calculate în perioada 01.07._13; 608 lei reprezentând contribuție șomaj angajator stabilită suplimentar de plată pentru perioada 01.01._12; 470 lei reprezentând dobânzi/majorări de întârziere aferente diferenței de contribuție șomaj angajator stabilită suplimentar de plată pentru perioada 01.01._12, calculate în perioada 26.02._13; 91 lei reprezentând penalități de întârziere aferente diferenței de contribuție șomaj angajator stabilită suplimentar de plată pentru perioada 01.01._12, calculate în perioada 01.07._13; 498 lei reprezentând contribuție șomaj angajat stabilită suplimentar de plată pentru perioada 01.01._12; 344 lei reprezentând dobânzi/majorări de întârziere aferente diferenței de contribuție șomaj angajat stabilită suplimentar de plată pentru perioada 01.01._12, calculate în perioada 26.02._13; 75 lei reprezentând penalități de întârziere aferente diferenței de contribuție șomaj angajat stabilită suplimentar de plată pentru perioada 01.01._12, calculate în perioada 01.07._13; 254 lei reprezentând fond garantare stabilit suplimentar de plată pentru perioada 01.01._12; 174 lei reprezentând dobânzi/majorări de întârziere aferente diferenței de fond garantare stabilit suplimentar de plată pentru perioada 01.01._12, calculate în perioada 26.02._13; 38 lei reprezentând penalități de întârziere aferente diferenței de fond garantare stabilit suplimentar de plată pentru perioada 01.01._12, calculate în perioada 01.07._13; 5.244 lei reprezentând contribuție sănătate angajator stabilită suplimentar de plată pentru perioada 01.01._12; 3.658 lei reprezentând dobânzi/majorări de întârziere aferente diferenței de contribuție sănătate angajator stabilită suplimentar de plată pentru perioada 01.01._12, calculate în perioada 26.02._13; 787 lei reprezentând penalități de întârziere aferente diferenței de contribuție sănătate angajator stabilită suplimentar de plată pentru perioada 01.01._12, calculate în perioada 01.07._13; 5.598 lei reprezentând contribuție sănătate angajat stabilită suplimentar de plată pentru perioada 01.01._12; 3.935 lei reprezentând dobânzi/majorări de întârziere aferente diferenței de contribuție sănătate angajat stabilită suplimentar de plată pentru perioada 01.01._12, calculate în perioada 26.02._13; 840 lei reprezentând penalități de întârziere aferente diferenței de contribuție sănătate angajat stabilită suplimentar de plată pentru perioada 01.01._12, calculate în perioada 01.07._13; 844 lei reprezentând impozit concedii, indemnizații șomaj stabilit suplimentar de plată pentru perioada 01.01._12; 583 lei reprezentând dobânzi/majorări de întârziere aferente diferenței de impozit concedii, indemnizații șomaj stabilit suplimentar de plată pentru perioada 01.01._12, calculate în perioada 26.02._13; 127 lei reprezentând penalități de întârziere aferente diferenței de impozit concedii, indemnizații șomaj stabilit suplimentar de plată pentru perioada 01.01._12, calculate în perioada 01.07._13; 6.370 lei reprezentând impozit pe venituri din salarii stabilit suplimentar de plată pentru perioada 01.01._12; 4.273 lei reprezentând dobânzi/majorări de întârziere aferente diferenței de impozit pe venituri din salarii stabilit suplimentar de plată pentru perioada 01.01._12, calculate în perioada 26.02._13; 956 lei reprezentând penalități de întârziere aferente diferenței de impozit pe venituri din salarii stabilit suplimentar de plată pentru perioada 01.01._12, calculate în perioada 01.07._13.

Pentru a stabili în sarcina noastră aceste obligații fiscale suplimentare organele de control au reținut că societatea a înregistrat în contabilitate cheltuieli nedeductibile, cu consecința diminuării bazei de impozitare privind impozitul pe profit.

In ceea ce privește taxa pe valoarea adăugată aferentă acestor cheltuieli, organele de control fiscal au reținut că acestea nu este deductibilă deoarece cheltuielile efectuate nu reprezintă cheltuieli deductibile la calculul impozitului pe profit.

De asemenea, au mai reținut organele de control că societatea nu ar fi înregistrat cheltuieli cu salariile personalului și cu contribuțiile către bugetele de asigurări sociale.

Împotriva actelor administrativ fiscale reprezentate de Decizia de impunere înregistrată la DGFP M. sub nr. 338/07.06.2013, Decizia de nemodificarea bazei de impunere înregistrată la DGFP M. sub nr. 339/07.06.2013 și Raportul de inspecție fiscală încheiat la data de 07.06.2013 și înregistrat la DGFP M. - Activitatea de Inspecție Fiscală sub nr. F-MH 258/07.06.2013, am formulat, în temeiul art. 205 din CPF, contestație, înregistrată la Direcția G. a Finanțelor Publice M. sub nr. 9737/16.07.2013.

În ceea ce privește cererea de suspendare a executării actelor administrativ - fiscale, a considerat reclamanta că în cauză sunt întrunite condițiile prevăzute de dispozițiile art. 14 din Legea nr. 554/2004, privind contenciosul administrativ.

Astfel, potrivit dispozițiilor art. 14, alin. 1 din Legea nr. 554/2004, în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condițiile art. 7, a autorității publice care a emis actul sau a autorității ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de fond. în cazul în care persoana vătămată nu introduce acțiunea în anularea actului în termen de 60 de zile, suspendarea încetează de drept și fără nicio formalitate.

Așadar, pentru admisibilitatea cererii de suspendare a executării actelor administrativ - fiscale, petentul trebuie să facă dovada sesizării autorității publice superioare celei care a emis actul, precum și a unei pagube iminente și a unui caz bine justificat.

Ori, prin contestația formulată împotriva actelor administrativ - fiscale reprezentate de Decizia de impunere înregistrată la DGFP M. sub nr. 338/07.06.2013, Decizia de nemodificarea bazei de impunere înregistrată la DGFP M. sub nr. 339/07.06.2013 și Raportul de inspecție fiscală încheiat la data de 07.06.2013 și înregistrat la DGFP M. Activitatea de Inspecție Fiscală sub nr. F-MH 258/07.06.2013, facem dovada respectării dispozițiilor art. 14 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, în sensul sesizării organul cu activitate administrativ-jurisdicțională, DGFP M. - Direcția de Soluționare a Contestațiilor.

1.Cu privire la paguba iminentă, a menționat reclamanta că potrivit art. 2 lit. ș din Legea nr. 554/2004, paguba iminentă constituie prejudicial material viitor și previzibil, sau după caz perturbarea previzibilă gravă a funcționării unei autorități publice sau a unui serviciu public.

În speță, prin executarea actelor administrative - fiscale, mai înainte de soluționarea contestației formulate de ..L. . unor pagube iminente ce nu s-ar putea repara altfel.

A precizat reclamanta că ..L. . activitatea în principal, în mediul rural, prin comerțul cu amănuntul al florilor, plantelor și semințelor, al animalelor de companie și al hranei pentru acestea, în magazine specializate, cod CAEN 4776, iar prin executarea actelor administrativ - fiscale s-ar bloca activitatea debitoarei.

In acest sens, a menționat că în practica judiciară s-a apreciat că paralizarea activității unei societăți, cu consecințe asupra derulării contractelor agentului economic și asupra salarizării angajaților sunt de natură a justifica suspendarea actului administrativ contestat (în acest sens, a se vedea Decizia nr. 103/2007 pronunțată de ICCJ - Secția de contencios administrativ și fiscal).

În cauză, paralizarea activității ..L. . cuantumul creanței fiscale raportat la capitalul social, cifra de afaceri și posibilitățile financiare ale unui agent economic din mediu rural.

De asemenea, natura activității desfășurate de ..L. . rularea unor sume de bani, prin cumpărarea produselor, comercializarea acestora, achitarea furnizorilor.

Ori, în mod evident, executarea actelor administrativ - fiscale ar întrerupe circuitul financiar al ..L. . încetării activității acesteia, cu atât mai mult cu cât desfășurarea unei astfel de activități are și caracter sezonier, de aproximativ 6 luni pe an, respectiv din martie până în august.

Mai mult decât atât, executarea efectivă a actului administrativ, înainte de verificarea legalității și temeiniciei acestuia de către instanța de judecată, poate genera numeroase litigii între ..L. . săi contractuali, ca urmare a nerespectării dispozițiilor contractuale.

În acest sens, a menționat că societatea are în derulare mai multe contracte de achiziție mărfuri.

Ori, prin executarea actelor administrativ-fiscale societatea noastră este în imposibilitatea de a-și respecta obligațiile contractuale, cu consecința angajării răspunderii acesteia în relațiile comerciale cu furnizorii.

S-a mai arătat că societatea are un număr de 6 salariați așa cum rezultă din Statul de salarii pe luna iunie 2013 iar prin executarea actelor administrativ fiscale, societatea ar fi în imposibilitatea realizării veniturilor necesare pentru achitarea drepturilor salariale ale acestora.

În plus, a menționat reclamanta că anterior emiterii actelor administrativ-fiscale contestate, societatea nu figura cu obligații de plată la bugetul de stat.

Un motiv în plus de suspendare a executării actelor administrativ fiscale este raportul existent între obligația fiscală stabilită în sarcina ..L. . suma de 2.290.469 lei și cifra de afaceri anuală a agentului economic, care în anul 2012 a fost de aproximativ 1.558.170 lei, în contextul în care în anul 2012 aceasta nu a înregistrat profit, ci o pierdere în cuantum de 84.372 lei.

Ori, este evident că executarea silită a societății pentru o astfel de sumă este de natură a conduce la o perturbare previzibilă gravă a funcționării acesteia cu consecințe negative, ceea ce poate avea ca efect imposibilitatea de desfășurare a activității (în acest sens, a se vedea și Decizia nr. 2994/2007 a ICCJ - Secția de C. Administrativ și Fiscal).

In consecință, a apreciat reclamanta că a facut dovada unei pagube iminente în sensul art. 14 din Legea nr. 554/2004.

Potrivit art. 2, lit. t din Legea nr. 554/2004, prin caz bine justificat se înțelege împrejurările legate de starea de fapt și de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrative.

Cazul bine justificat îl reprezintă împrejurările legate de starea de fapt și de drept care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ.

Împrejurări legate de starea de fapt

În privința împrejurărilor legate de starea de fapt, de natură să creeze o îndoială serioasă asupra legalității actelor administrative a căror suspendare se cere, arătăm că acestea sunt dovedite și constau în: a) atitudinea abuzivă a autorităților administrative; b) efectele conexe ale actelor administrativ-fiscale atacate asupra reclamantei și asupra altor persoane; c) existența în fapt a unor constatări diferite ale aceluiași organ de control fiscal cu privire la aceleași operațiuni comerciale și înregistrări contabile.

a. Atitudinea abuzivă a organului de control fiscal constă în neluarea în considerare a documentelor justificative în baza cărora societatea a făcut înregistrările contabile.

b. Efectele conexe ale măsurilor stabilite prin actele administrative-fiscale atacate, pot fi concretizate în consecințele sociale în fapt asupra persoanelor care au statutul de angajați ai reclamantei, determinate de o posibilă restrângere de activitate, cât și asupra unității administrativ-teritoriale în care aceasta își are sediul și unde este unul dintre principalii contribuabili la buget și ale cărei contribuții s-ar putea diminua.

Organele de control fiscal au constatat în cadrul unor controale anterioare o altă stare de fapt cu privire la operațiuni verificate pentru aceleași obligații fiscale, fiind făcute de către organele fiscale rambursări de TVA în mod periodic.

Împrejurări legate de starea de drept

Starea de drept reținută de organele de control fiscal este pusă serios la îndoială în condițiile în care prin verificări anterioare a fost rambursată TVA pentru operațiuni care, acum, nu mai sunt supuse aceluiași tratament de la rambursare, deși starea de fapt a rămas aceeași.

Motivația stabilirii unui alt temei de juridic al sarcinilor fiscale, acum, față de verificările anterioare ne conduce la ideea că există serioase îndoieli asupra stării de drept, cu consecința aparenței de nelegalitate a actelor administrativ-fiscale a căror suspendare am solicitat-o.

De altfel, a apreciat reclamanta că trebuie avută în vedere Recomandarea nr. R/_ a Comitetului Miniștrilor din cadrul Consiliului Europei privind protecția jurisdicțională provizorie în materie administrativă și Recomandarea nr. 16/2003 a Comitetului Miniștrilor din cadrul Consiliului Europei, în care s-a arătat că executarea actelor administrative trebuie să țină cont de drepturile și de interesele persoanelor particulare.

Recomandarea nr. 16/2003 a Comitetului Miniștrilor din cadrul Consiliului Europei amintește principiile, din Recomandarea nr. R/_ care cheamă autoritatea jurisdicțională competentă, în speță instanța de judecată, să ia măsuri provizorii corespunzătoare arunci când executarea unui act administrativ este de natură să provoace 4ăune grave particularilor cărora li se aplică actul.

Ori, soluția suspendării actelor administrativ-fiscale până la pronunțarea instanței asupra acțiunii în anularea acestora se circumscrie noțiunii de protecție provizorie corespunzătoare.

Suspendarea pronunțată de instanța de judecată nu afectează principiul caracterului executoriu al actului administrativ, ci tocmai îl confirmă, căci partea apelează la instanță pentru a nu se executa actul până la soluționarea acțiunii în anularea acestuia.

Ținând cont de motivele de fapt și de drept prezentate, a considerat reclamanta că, pentru a se evita excesul de putere din partea autorității fiscale, se impune suspendarea executării actelor administrativ-fiscale reprezentate de Decizia de impunere înregistrată la DGFP M. sub nr. 338/07.06.2013, Decizia de nemodificarea bazei de impunere înregistrată la DGFP M. sub nr. 339/07.06.2013 și Raportul de inspecție fiscală încheiat la data de 07.06.2013 și înregistrat la DGFP M. - Activitatea de Inspecție Fiscală sub nr. F-MH 258/07.06.2013.

În drept, cererea de suspendare a fost întemeiată pe dispozițiile art. 14 din Legea nr. 554/2004.

In dovedirea cererii, reclamanta a înțeles să se folosească de proba cu înscrisuri.

Față de cele menționate, a solicitat următoarele:

Admiterea cererea de suspendare a executării actelor administrative-fiscale și să se dispună suspendarea executării actelor administrativ-fiscale reprezentate de Decizia de impunere înregistrată la DGFP M. sub nr. 338/07.06.2013, Decizia de nemodificarea bazei de impunere înregistrată la DGFP M. sub nr. 339/07.06.2013 și Raportul de inspecție fiscală încheiat la data de 07.06.2013 și înregistrat la DGFP M. - Activitatea de Inspecție Fiscală sub nr. F-MH 258/07.06.2013, până la soluționarea în fond a acțiunii în anulare a actelor administrative-fiscale contestate.

La data de 9 august 2013 pârâta a depus întâmpinare solicitând respingerea cererii de suspendare a actelor administrativ-fiscale menționate mai sus pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 14 alin.(1) din Legea nr. 554/2004, trebuiesc îndeplinite cumulativ doua condiții:

- existenta unui caz bine justificat si prevenirea unei pagube iminente. Atat cazul bine justificat, cat si paguba iminenta au o definiție legala in art. 2 alin.(1) lit.t) si respectiv, lit. s) din Legea nr. 554/2004.

Cazul bine justificat este definit prin raportarea la împrejurările legate de starea de fapt si de drept, care sunt de natura sa creeze o îndoiala serioasa in privința legalității pactului administrativ, iar paguba iminenta reprezintă un prejudiciu material viitor si previzibil sau, pupa caz, perturbarea previzibila grava a funcționarii unei autorități publice sau a unui serviciu public.

Sub aspectul cazului bine justificat se constata in primul rand, ca reclamanta nici măcar nu a arătat motivul pentru care instanța investita cu suspendarea executării ar trebui sa suspende executarea actului administrativ fiscal.

Chiar daca s-ar considera ca motivele pentru care reclamanta considera ca exista un caz bine justificat sunt cele pentru care a formulat contestația administrativa, instanța nu le poate retine întrucât presupun cercetarea in profunzime a fondului cauzei.

In privința pagubei iminente se constata ca reclamanta nu a făcut nici o dovada din care sa rezulte iminenta producerii unei pagube.

Astfel, in condițiile in care reclamanta nu a fost in măsura sa furnizeze probe cu privire la cifra de afaceri, profitul obținut, situația debitelor calculate, numărul de angajați si alte date de natura a ilustra situația financiara concreta, simplele afirmații ca decizia suspendata cauzează prejudicii, iar masurile asigurătorii dispuse ingradesc dreptul de proprietate al societății, nu sunt concludente pentru a crea convingerea iminentei unei pagube in sensul art. 2 alin.(1) lit s) din r Legea nr. 554/2004.

Actul administrativ se bucura de prezumția de legalitate care, la rândul sau, se bazează pe prezumția de autenticitate (actul emana de la cine se afirma ca emana) si pe prezumția de veridicitate (actul exprima ceea ce in mod real a decis autoritatea emitenta) din aceasta imprejurare rezultând principiul executării din oficiu al actului administrativ care reprezintă el insusi titlul executoriu.

Suspendarea executării actelor administrative reprezintă deci o imprejurare excepționala la care se poate recurge numai atunci cand sunt intrunite condițiile prevăzute de Legea nr.554/2004 a căror rațiune este tocmai de a asigura echilibrul intre executarea din oficiu a actelor administrative si necesitatea respectării garanțiilor de echitate pentru persoanele fizice si juridice cărora li se adresează actele administrative emise in baza legii.

Ori, fiind vorba de o situație de excepție, iminenta pagubei care sa justifice suspendarea executării actului administrativ fiscal trebuie sa rezulte din împrejurări concrete confirmate de probele administrate in cauza, pericolul producerii unui prejudiciu imposibil sau greu de înlaturat neputând fi dedus din posibilitatea demarării producerii executării silite, căci, asa cum s-a reținut anterior, caracterul executoriu este o trăsătura ..

Chiar in condițiile adoptării interpretării date de prima instanța noțiunii de "paguba iminenta", analiza teoretica a premizelor suspendării actului administrativ fara a retine in concret iminenta unei pagube in raport de datele economice ale reclamantei nu poate justifica măsura de suspendare a actului administrativ.

Ca atare, constatând ca in cauza nu sunt întrunite cumulativ condițiile prevăzute de art. 14 si 15 din Legea 554/2004 pentru suspendarea actelor administrative, pârâta a solicitat respingerea cererii de suspendare a executării deciziei de instituire a masurilor asigurătorii.

In subsidiar, a solicitat ca stabilirea cauțiunii sa fie de peste 5% din valoarea obligației de plata, având in vedere natura faptelor, conform art. 215 alin.(2) din Cod procedura fiscala.

La data de 16 august 2013 reclamanta a depus răspuns la întâmpinare prin care a arătat următoarele:

1. Cu privire la paguba iminentă, a apreciat reclamanta că în speță, prin executarea actelor administrativ - fiscale, mai înainte de soluționarea contestației formulate de ..L. . unor pagube iminente ce nu s-ar putea repara altfel.

Potrivit dispozițiilor art. 2 lit. ș din Legea nr. 554/2004, paguba iminentă constituie prejudicial material viitor și previzibil, sau după caz perturbarea previzibilă gravă a funcționării unei autorități publice sau a unui serviciu public.

a. A precizat reclamanta că ..L. . activitatea în principal, în

mediul rural, prin comerțul cu amănuntul al florilor, plantelor și semințelor, al

animalelor de companie și al hranei pentru acestea, în magazine specializate, cod

CAEN 4776, iar prin executarea actelor administrativ - fiscale s-ar bloca activitatea

debitoarei.

În acest sens, a menționat că în practica judiciară s-a apreciat că paralizarea activității unei societăți, cu consecințe asupra derulării contractelor agentului economic și asupra salarizării angajaților sunt de natură a justifica suspendarea actului administrativ contestat (în acest sens, a se vedea Decizia nr. 103/2007 pronunțată de ICC} -Secția de contencios administrativ și fiscal).

b. În cauză, paralizarea activității ..L. . cuantumul

creanței fiscale 2.290.469 lei raportat la capitalul social 1.000 lei, cifra de afaceri 1.558.170

lei și posibilitățile financiare ale unui agent economic din mediu rural.

De asemenea, natura activității desfășurate de ..L. . rularea unor sume de bani, prin cumpărarea produselor, comercializarea acestora, achitarea furnizorilor.

Este evident că executarea actelor administrativ - fiscale ar întrerupe circuitul financiar al ..L. . încetării activității acesteia, cu atât mai mult cu cât desfășurarea unei astfel de activități are și caracter sezonier, de aproximativ 6 luni pe an, respectiv din martie până în august.

c. Mai mult decât atât, executarea efectivă a actului administrativ, înainte de

verificarea legalității și temeiniciei acestuia de către instanța de judecată, poate genera

numeroase litigii între ..L. . săi contractuali, ca urmare a

nerespectării dispozițiilor contractuale.

În acest sens, a menționat că societatea are în derulare mai multe contracte de achiziție mărfuri (în acest sens a se vedea și Contractul de franciză nr. 285/25.11.2009, încheiat între . SRL, în calitate de furnizor și ., în calitate d partener, precum și Balanța furnizorilor la data de 01.07.2013, înscrisuri depuse la dosarul cauzei).

Ori, prin executarea actelor administrativ-fiscale societatea, este în imposibilitatea de a-și respecta obligațiile contractuale, cu consecința angajării răspunderii acesteia în relațiile comerciale cu furnizorii.

d. A menționăm că ..L. . actelor administrativ-

fiscale contestate, nu figura cu obligații de plată la bugetul de stat, fiind un contribuabil

serios și corect.

e. Un motiv în plus de suspendare a executării actelor administrativ fiscale este

raportul existent între obligația fiscală stabilită în sarcina ..L. .>anume suma de 2.290.469 lei și cifra de afaceri anuală a agentului economic, care în anul 2012 a fost de aproximativ 1.558.170 lei, în contextul în care în anul 2012 aceasta nu a înregistrat profit, ci o pierdere în cuantum de 84.372 lei.

Se constată astfel că numai obligația fiscală principală, fără accesoriile acesteia, depășește profitul anual al agentului economic.

În consecință, a apreciat reclamanta că, în speță, a facut dovada unei pagube iminente în sensul art. 14 din Legea nr. 554/2004.

2) Cu privire la existența cazului bine justificat, ca și condiție pentru suspendarea actelor administrativ-fiscale atacate, considerăm că aceasta este îndeplinită, deoarece există împrejurări legate de starea de fapt și de drept care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actelor administrativ-fiscale a căror suspendare se solicită.

Cazul bine justificat îl reprezintă împrejurările legate de starea de fapt și de drept care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ.

Împrejurări legate de starea de fapt

a) Atitudinea abuzivă a organului de control fiscal constă în neluarea în considerare a documentelor justificative în baza cărora societatea a făcut înregistrările contabile.

În actele de control, organele de control fiscal au reținut că o mare parte din cheltuielile efectuate de ..L. . cheltuieli deductibile la calculul impozitului pe profit.

Prin urmare organele de control fiscal nu au luat în considerare cheltuielile făcute de ..L. . fost folosite la obținerea de venituri în interesul societății, potrivit documentelor justificative, fiind înregistrate și în contabilitatea achizitorului ..L. . contabilitatea furnizorului, după cum urmează:

- Factura fiscală nr. 23/01.07.2008, emisă de ., în valoare de 50.575 lei, reprezentând contravaloare ambalaje;

- Factura fiscală nr. 212/25.07.2009, emisă de ., în valoare de 79.081 lei, reprezentând contravaloare materiale de construcție pentru amenajarea punctului de lucru din localitatea Poiana M.;

- Factura fiscală nr. 18/18.03.2010, emisă de ., în valoare de 13.919 lei, reprezentând contravaloare materiale de construcție pentru amenajarea punctului de lucru din localitățile amenajarea punctului de lucru din localitatea Gogoșu și Filiași;

- Factura fiscală nr. 213/18.03.2010, emisă de ., în valoare de 30.227,07 lei, reprezentând contravaloare materiale de construcție pentru amenajarea punctului de lucru din localitățile amenajarea punctului de lucru din localitatea Gogoșu și Filiași;

- Factura fiscală nr. 172/15.04.2010, emisă de ., în valoare de 33.243,84 lei, reprezentând contravaloare mobilier;

- Factura fiscală nr._/05.07.2010, emisă de ., în valoare de 42.153 lei;

- Factura fiscală ., nr. 10/11.11.2011, emisă de ., în valoare de 13.494,92 lei

b)Efectele conexe ale măsurilor stabilite prin actele administrative-fiscale

atacate, pot fi concretizate în consecințele sociale în fapt asupra persoanelor care au

statutul de angajați ai reclamantei, determinate de o posibilă restrângere de activitate, cât și asupra unității adrnimstrativ - teritoriale în care aceasta își are sediul și unde este unul dintre principalii contribuabili la buget și ale cărei contribuții s-ar putea diminua.

Reclamanta a mai arătat că societatea are un număr de 6 angajați, iar prin executarea actelor administrativ fiscale, aceasta ar fi în imposibilitatea realizării veniturilor necesare pentru achitarea drepturilor salariale ale acestora, iar consecința ar fi disponibilizarea și trimiterea acestora în șomaj, prin aceasta bugetul de stat ar fi păgubit de două ori, și anume: odată prin faptul că nu mai încasează de la salariații respectivi și de la angajator contribuțiile pentru veniturile din salarii și, a doua oară, prin faptul că grevează fondul de șomaj pe perioada în care persoanele respective ar beneficia de asistență socială în această formă.

Unitatea administrativ teritorială, și anume . al reducerii activității ..L. . mai puține contribuții la bugetul local și, în consecință, în plan social, ar putea să satisfacă mai puțin trebuințele comunității respective.

c)Organele de control fiscal au constatat în cadrul unor controale anterioare o

altă stare de fapt cu privire la operațiuni verificate pentru obligații fiscale similare,

fiind făcute de către organele fiscale rambursări de TVA în mod periodic.

Mai mult decât atât, organele de control fiscal au apreciat unele cheltuieli ca fiind deductibile, iar altele ca fiind nedeductibile, în condițiile în care, pe de o parte, deductibilitatea acestora trebuie apreciată prin raportare la obiectul principal de activitate al ..L. . cu amănuntul al florilor, plantelor și semințelor, comerț cu amănuntul al animalelor de companie și al hranei pentru acestea, în magazine specializate, precum și la mărfurile comercializate de societate în anul fiscal interesat, iar, pe de altă parte, mărfurile achiziționate au fost de același gen, fiind achiziționate de la același furnizor și au fost folosite în aceeași împrejurare, în scopul realizării de venituri impozabile.

Împrejurări legate de starea de drept

Ținând cont de motivele de fapt și de drept prezentate, a considerat reclamanta că în cauză este probată și condiția cazului bine justificat, iar pentru a se evita excesul de putere din partea autorității fiscale, se impune suspendarea executării actelor administrativ-fiscale reprezentate de Decizia de impunere înregistrată la DGFP M. sub nr. 338/07.06.2013, Decizia de nemodificarea bazei de impunere înregistrată la DGFP M. sub nr. 339/07.06.2013 și Raportul de inspecție fiscală încheiat la data de 07.06.2013 și înregistrat la DGFP M. - Activitatea de Inspecție Fiscală sub nr. F-MH 258/07.06.2013.

3. Norme comunitare privind protecția jurisdicțională provizorie și echilibrul între interesul general și cel particular.

A apreciat reclamanta că la evaluarea prezentei situații juridice adusă în fața instanței de judecată trebuie avute în vedere Recomandarea nr. R/_ a Comitetului Miniștrilor din cadrul Consiliului Europei privind protecția jurisdicțională provizorie în materie administrativă și Recomandarea nr. 16/2003 a Comitetului Miniștrilor din cadrul Consiliului Europei, în care s-a arătat că executarea actelor administrative trebuie să țină cont de drepturile și de interesele persoanelor particulare, pentru a se asigura un just echilibru între interesul general și interesul particular.

Recomandarea nr. 16/2003 a Comitetului Miniștrilor din cadrul Consiliului Europei amintește principiile din Recomandarea nr. R/_ care cheamă autoritatea jurisdicțională competentă, în speță instanța de judecată, să ia măsuri provizorii corespunzătoare atunci când executarea unui act administrativ este de natură să provoace daune grave particularilor cărora li se aplică actul.

Ori, soluția suspendării actelor administrativ-fiscale până la pronunțarea instanței asupra acțiunii în anularea acestora se circumscrie noțiunii de protecție provizorie corespunzătoare.

Suspendarea pronunțată de instanța de judecată nu afectează principiul caracterului executoriu al actului administrativ, ci tocmai îl confirmă, căci partea apelează la instanța pentru a nu se executa actul până la soluționarea acțiunii în anularea acestuia.

În drept, a considerat că solicitarea se încadrează în prevederile art. 14 din Legea nr. 554/2004, raportat la prevederile art. 7 și art. 3 lit. ș și lit. t din același act normativ, și coroborate cu dispozițiile art. 215 alin. 2 din Codul de procedură fiscală.

Față de motivele de fapt și de drept prezentate, a apreciat că se impune suspendarea executării actelor administrativ-fiscale reprezentate de Decizia de impunere înregistrată la DGFP M. sub nr. 338/07.06.2013, Decizia de nemodificarea bazei de impunere înregistrată la DGFP M. sub nr. 339/07.06.2013 și Raportul de inspecție fiscală încheiat la data de 07.06.2013 și înregistrat la DGFP M. - Activitatea de Inspecție Fiscală sub nr. F-MH 258/07.06.2013, până la soluționarea în fond a acțiunii în anulare a actelor administrative-fiscale contestate.

În drept, răspunsul la întâmpinare a fost întemeiat pe dispozițiile art. 471, alin. 6 din Noul Cod de procedură civilă.

Față de cele menționate, reclamanta a solicitat admiterea cererii de suspendare a executării actelor administrative-fiscale și să se dispună suspendarea executării actelor administrativ-fiscale reprezentate de Decizia de impunere înregistrată la DGFP M. sub nr. 338/07.06.2013, Decizia de nemodificarea bazei de impunere înregistrată la DGFP M. sub nr. 339/07.06.2013 și Raportul de inspecție fiscală încheiat la data de 07.06.2013 și înregistrat la DGFP M. - Activitatea de Inspecție Fiscală sub nr. F-MH 258/07.06.2013, până la soluționarea în fond a acțiunii în anulare a actelor administrative-fiscale contestate.

Analizând condițiile de admisibilitate ale cererii de suspendare a executării deciziei de impunere 338/2013, deciziei de nemodificare a bazei de impunere 339/2013, precum și a raportului de inspecție fiscală F-MH 258/2013, Curtea constată următoarele:

Potrivit art. 215 din OG 92/2003, cu denumire marginală „Suspendarea actului administrativ fiscal”, dreptul contribuabilului de a cere suspendarea actelor administrative emise în procedura fiscală, în temeiul Legii 554/2004, este dublat de posibilitatea instanței de a suspenda executarea acestora dacă se depune o cauțiune de până la 20% din valoarea sumei contestate, în cazul cererilor al căror obiect este evaluabil în bani .

În speță, prin încheierea de ședință din 20.08.2013 a fost stabilită o cauțiune în cuantum de 25.000 lei, fără ca reclamanta să respecte dispoziția instanței de judecată .

Urmează a fi reținut faptul că reclamanta nu a îndeplinit o condiție prealabilă de exercițiu a cererii de suspendare, reglementată ca atare printr-i normă cu caracter imperativ, cu aplicabilitate specială în cazul cererilor de suspendare a executării actelor administrativ fiscale, astfel încât instanța de contencios administrativ urmează să constate existența unui impediment procedural în soluționarea prezentei cereri de suspendare .

Pentru considerentele mai sus expuse, văzând disp. art. 14 LCA coroborate cu art. 215 din OG 92/2003, urmează a fi respinsă cererea de suspendare, ca fiind inadmisibilă .

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge cererea de suspendare, formulată de reclamanta . cu sediul ales la SCPA G. și Asociații SCA – C., ., ., . contradictoriu cu pârâta DIRECȚIA G. A FINANȚELOR PUBLICE M. cu sediul în Dr. Tr S., Piața R. N., nr. 1, M., ca inadmisibilă.

Cu recurs.

Pronunțată în ședința publică de la 27 August 2013.

Președinte,

L. C. M. Z.

Grefier,

R. V.

Red. Jud. LCMZ

4 ex. / RV / 12.09.2013

← Anulare act administrativ. Decizia nr. 5348/2013. Curtea de Apel...		Pretentii. Decizia nr. 7200/2013. Curtea de Apel CRAIOVA →

Suspendare executare act administrativ. Sentința nr. 308/2013. Curtea de Apel CRAIOVA

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Suspendare executare act administrativ. Sentința nr. 308/2013. Curtea de Apel CRAIOVA