Litigiu privind funcţionarii publici statutari. Decizia nr. 3288/2013. Curtea de Apel CRAIOVA

Curtea de Apel CRAIOVA - Sentințe și decizii de contencios administrativ și fiscal / 2013

Decizia nr. 3288/2013 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 26-03-2013 în dosarul nr. 14298/95/2011

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIE Nr. 3288/2013

Ședința publică de la 26 Martie 2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE L. M. D.

Judecător Ș. B.

Judecător C. I.

Grefier I. C.

Pe rol, judecarea recursurilor declarate de pârâții I. Județean de Jandarmi „T. V.” Gorj și I. G. al Jandarmeriei Române, în contradictoriu cu intimatul reclamant G. V. și intimatul pârât M. Administrației și Internelor, împotriva sentinței nr. 4999 din 26 octombrie 2012 pronunțată de Tribunalul Gorj, Secția C. Administrativ și Fiscal, în dosarul nr._ .

Procedura legal îndeplinită, fără citarea părților.

Mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință publică de la 19 martie 2013 și care face parte integrantă din prezenta decizie și când Curtea, în conformitate cu art. 260 alin. 1 C.proc.civ. a amânat pronunțarea pentru data de astăzi, 26 martie 2013.

În urma deliberării, s-a pronunțat următoarea soluție:

CURTEA

Asupra recursurilor de față;

Prin sentința nr. 4999 din 26 octombrie 2012 pronunțată de Tribunalul Gorj, Secția C. Administrativ și Fiscal, în dosarul nr._, s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată de pârâta M. Administrației și Internelor, cu sediul în București, ..1 A, Sector 1.S-a respins acțiunea, față de aceasta, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

S-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată de pârâta I. Județean de Jandarmi „T. V.” Gorj. S-au respins celelalte excepții, invocate de pârâta I. G. al Jandarmeriei Române și de pârâta I. Județean de Jandarmi „T. V.” Gorj. S-a respins excepția invocată de pârâta I. Județean de Jandarmi „T. V.”, la data de 24 septembrie 2012

S-a admis în parte contestația, așa cum aceasta a fost precizată ulterior, de către reclamantul G. V., domiciliat în Motru, ., față de pârâtele I. Județean de Jandarmi „T. V.” Gorj, cu sediul în Târgu-J., .. 9H, Județul Gorj și, respectiv I. G. al Jandarmeriei Române, cu sediul în București, .-11, Sector 1.

S-a anulat Ordinul de punere la dispoziție nr. S/_ din 15 iunie 2011, cu privire la reclamant. S-a anulat Ordinul de trecere în rezervă a reclamantului, nr._ din 14 septembrie 2011. S-a dispus reîncadrarea reclamantului în funcție.

Au fost obligate pârâtele la plata, către reclamant, a tuturor drepturilor salariale și a celorlalte drepturi bănești de care acesta ar fi beneficiat, dacă nu ar fi fost trecut în rezervă, începând cu data punerii la dispoziție și până la data reintegrării efective.

S-a respins capătul de cerere privind anularea proceselor-verbale nr._ din 30 iunie 2011 și nr._ din 06 iulie 2011, întocmite de Comisiile de concurs.

Au fost obligate pârâtele la 1.204,30 lei cheltuieli de judecată către reclamant.

Pentru a se pronunța astfel, tribunalul a reținut următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată, așa cum aceasta a fost ulterior precizată, reclamantul a solicitat: 1. Anularea Ordinului de punere la dispoziție a reclamantului; 2. Anularea Ordinului de trecere în rezervă nr._ din 14.09.2011; 3 Obligarea pârâtelor la reîncadrarea reclamantului pe postul și funcția deținute anterior sau pe alt post și funcție similară în cadrul I.J.J. „T. V." al Județului Gorj; 4. Obligarea pârâtelor la plata tuturor drepturilor de care reclamantul fi beneficiat dacă ar fi continuat să execute serviciul, pe funcția deținută anterior, de la data punerii la dispoziție și până la data reintegrării efective; 5. Obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de acest proces.

În baza disp.art.137 Cod procedură civilă, se vor analiza, mai întâi, excepțiile invocate de pârâte și care, în cazul în care ar fi admise, ar face inutilă analizarea fondului litigiului dedus judecății.

Astfel, referitor al excepția lipsei calității procesuale pasive, invocate de IJJ Gorj, aceasta apare ca fiind neîntemeiată, prin prisma faptului că respectiva instituție este cea care a emis cele două acte administrative supuse analizei.

Cu privire la aceasta, se reține că emitenta celor două ordine, Ordinul de punere la dispoziție și, respectiv Ordinul de trecere în rezervă a reclamantului, au fost emise de IJJ Gorj, instituție care are capacitate juridică proprie și care justifică un interes, din punct de vedere juridic, în speța dedusă judecății.

Așa fiind, cum raporturile de serviciu ale reclamantului, în funcția publică, cu statut special, pe care o desfășura anterior datei de 15 septembrie 2011 (date trecerii în rezervă), s-au născut și s-au desfășurat între reclamant, pe de o parte, și IJJ Gorj, pe de altă parte, rezultă că excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată de această din urmă pârâtă, nu este întemeiată, motiv pentru care va fi respinsă.

Pe de altă parte, se reține că, întrucât pârâta I. G. al Jandarmeriei Române este ordonatorul principal de credite, față de unitatea subordonată, IJJ Gorj, și această pârâtă are o asemenea calitate procesuală în cauza dedusă judecății, neputându-se pune în discuție lipsa acesteia, în cadrul litigiului.

De altfel, pârâta IGJR nici nu a invocat lipsa calității sale procesuale pasive, tocmai din aceste considerente, reiterate și de IJJ Gorj în întâmpinarea formulată.

În ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată de pârâta M. Administrației și Internelor (MAI), se constată că aceasta este întemeiată și totodată dovedită, dat fiind că aceste raporturi juridice născute ca urmare a funcției publice a reclamantului, nu au existat între acesta și respectiva pârâtă. Astfel, excepția invocată de pârâră va fi admisă, iar ca un corolar, se va respinge acțiunea, față de aceasta, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Prin urmare, nu se vor mai pune în discuție excepția inadmisibilității acțiunii, dar nici aspectele de fond, invocate, în apărare, de către MAI, aceasta devenind inutilă și chiar inadmisibilă, prin constatarea lipsei calității sale procesuale pasive.

Cu privire la excepția inadmisibilității, invocată atât de către pârâta IJJ Gorj, cât și de pârâta IGJR, datorită lipsei plângerii prealabile, se reține că aceasta este neîntemeiată, dat fiind că reclamantul a dovedit parcurgerea procedurii administrative prealabile.

Din copia adresei răspuns nr._ din 10 noiembrie 2011, depusă la fila nr. 4 din dosar, se configurează concluzia că reclamantul s-a adresat, mai înainte de sesizarea instanței cu prezenta acțiune, cu această contestație chiar emitentului Ordinului de trecere în rezervă, respectiv IJJ Gorj, primind răspunsul respectiv. Din cuprinsul acestui răspuns se constată că IJJ Gorj a primit și înregistrat contestația prealabilă a reclamantului, comunicând-i că nu se poate dispune anularea Ordinului de trecere în rezervă, considerând contestația prealabilă ca fiind neîntemeiată și apreciind că nu se impune anularea actului administrativ.

Reținând aceste considerente, excepția inadmisibilității, invocată de cele două pârâte, apare ca nefondată, urmând să fie respinsă.

Față de aceasta, nu are suport legal susținerea pârâtei IJJ Gorj, conform căreia reclamantul nu ar fi parcurs această procedură instituită de disp.art.7 din Legea nr.554/2004.

Mai mult, Legea nr.554/2004, în art.7, face vorbire doar despre obligația celui ce se consideră vătămat în drepturile sale de a depune, la emitentul actului administrativ a unei asemenea contestații, înainte de a se adresa instanței, dar nu i s-ar putea opune acestuia, cu titlul de inadmisibilitate a contestației, depunerea acțiunii la instanță, mai înainte de primirea răspunsului prealabil.

Pentru aceste motive, de fapt și de drept, va fi respinsă și această excepție.

De asemenea, referitor la excepția netimbrării acțiunii, invocată tot de către pârâta IJJ Gorj, instanța constată că este nefondată, întrucât la fila nr.127 din dosar a fost atașată, de către reclamant, chitanța privind achitarea taxei judiciare de timbru, în cuantum de 4 lei, precum și timbrul judiciar de 0,30 lei, așa încât rezultă, în mod cert, că acesta a îndeplinit obligația impusă prin disp. Legii nr.146/1997, coroborată cu disp. Legii nr.554/2004, în această materie. Pentru aceste motive, și această excepție va fi respinsă.

De asemenea, instanța apreciază că se impune a fi analizată și excepția tardivității precizării acțiunii, invocată de pârâta IJJ Gorj la data de 24 septembrie 2012 (filele nr.140-142 din dosar) și, implicit decăderea reclamantului din dreptul de a preciza acțiunea, invocată de pârâtă. Cu privire la acestea, se rețin următoarele:

Se reține că reclamantul a solicitat, în cererea inițială, adresată instanței și înregistrată pe rolul acesteia la data de 12 decembrie 2011, anularea ordinului de trecere în rezervă din 14 septembrie 2011, anularea proceselor verbale ale comisiilor de examinare din 30 iunie 2011 și, respectiv din 06 iulie 2011, cu cheltuieli de judecată.

Astfel, cu privire la aceste aspecte, invocate de IJJ Gorj, se constată a fi neîntemeiate, dat fiind că, atât în cererea inițială, introductivă, depusă la instanța de contencios administrativ și fiscal la data de 12 decembrie 2011, cât și în precizarea la acțiune din data de 07 septembrie 2012, reclamantul solicită aceleași aspecte, respectiv anularea ordinului de trecere în rezervă, anularea proceselor verbale ale comisiilor de examinare, și în plus, anularea ordinului de punere la dispoziție, cu reintegrarea sa pe postul sau pe o funcție similară cu cea deținută anterior trecerii în rezervă și plata tuturor drepturilor salariale de care ar fi beneficiat, dacă nu ar fi fost trecut în rezervă.

Se constată că, în cauză, față de precizarea reclamantului, nu sunt întrunite condițiile decăderii din dreptul de precizare a cererii de chemare în judecată, dat fiind că art. 132 Cod procedură civilă prevedea, la data emiterii actelor administrative contestate, următoarele:

„Art. 132 - (1) La prima zi de înfățișare instanța va putea da reclamantului un termen pentru întregirea sau modificarea cererii, precum și pentru a propune noi dovezi. În acest caz, instanța dispune amânarea pricinii și comunicarea cererii modificate pârâtului, în vederea facerii întâmpinării.

(2) Cererea nu se socotește modificată și nu se va da termen, ci se vor trece în încheierea de ședință declarațiile verbale făcute în instanță:

1. când se îndreaptă greșelile materiale din cuprinsul cererii;

2. când reclamantul mărește sau micșorează câtimea obiectului cererii;

3. când cere valoarea obiectului pierdut sau pierit;

4. când înlocuiește cererea în constatare printr-o cerere pentru realizarea dreptului sau dimpotrivă, în cazul în care cererea în constatare poate fi primită.

(3) Reclamantul va putea cere un termen pentru a depune întâmpinare la cererea reconvențională și a propune dovezile în apărare”..

Din actele dosarului rezultă că obiectul prezentei acțiuni este reprezentat de cererea reclamantului pentru anularea actului administrativ prin care a fost pus la dispoziția unității sale și a celui de trecere în rezervă, cu toate accesoriile ce decurg din acestea, respectiv reintegrarea sa în funcție și plata drepturile cuvenite, în cazul în care instanța ar considera întemeiată acțiunea sa.

Faptul că, inițial, reclamantul a precizat doar unul dintre cele două acte administrative, și ulterior a cerut anularea, pe calea instanței, și a celui ce a stat practic la baza acestuia, nu poate fi considerată de instanță ca fiind o modificare a obiectului acțiunii, în sensul art.132 Cod procedură civilă, ci doar o mărire a obiectului cererii, din moment ce cele două acte administrative contestate sunt legale intrinsec unul de celălalt, emiterea celui de punere la dispoziție cerând, în mod obligatoriu, la expirarea perioadei, pentru care a fost emis, și emiterea celui de trecere în rezervă, reprezentând, în cazul militarilor, din categoria din care făcea parte și reclamantul, un adevărat „preaviz”, în cadrul procedurii de reorganizare a unității unde își desfășura activitatea, în cadrul raporturilor de serviciu, acesta fiind considerat un funcționar public cu statut special.

De asemenea, nu poate fi primită afirmația pârâtei, din răspunsul nr._ depus la 24 septembrie 2012 (filele 140-142), în sensul că Precizarea reclamantului ar modifica temeiul de drept al acțiunii, din cel întemeiat pe disp. Codului muncii în cele reglementate de Legea nr.554/2004, aceste aspecte nefiind de altfel invocate de pârâtă pe parcursul cercetării judecătorești, până la termenul de judecată din 28 septembrie 2012, dar pe de altă parte neavând relevanță cele invocate de partea reclamantă, ci încadrarea în drept făcută de judecător, la primirea acțiunii, respectiv cea conformă disp. Legii nr.554/2004, a contenciosului administrativ, cererea de chemare în judecată fiind înregistrată la Secția C. Administrativ și Fiscal și nu la Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a Tribunalului Gorj, nefiind soluționat deci un litigiu de dreptul muncii, ci unul privind contenciosul administrativ.

Aceasta este de netăgăduit și nici măcar pârâta IJJ Gorj nu a invocat o asemenea neregularitate, în legătură cu competența materială a instanței.

Faptul că reclamantul ar fi modificat, în realitate, temeiul de drept al acțiunii sale nu conduce la concluzia că aceasta ar putea fi decăzut din acest drept, atitudinea respectivă nefiind sancționată de codul de procedură civilă prin disp.art.132, sus-citat.

Pentru toate aceste considerente, cele invocate de IJJ Gorj, la data de 24 septembrie 2012, apar ca neîntemeiate, motiv pentru care vor fi respinse.

Pe fondul cauzei, se rețin următoarele:

Ordinul de trecere în rezervă a reclamantului a fost emis la data de 14 septembrie 2011, sub nr._/2011, prin care s-a stabilit că, începând cu data de 15 septembrie, acesta își va produce efectele juridice pentru care a fost emis, respectiv trecerea în rezervă efectivă.

Analizând toate înscrisurile depuse la dosar, respectiv care au stat la baza emiterii acestui act administrativ, se constată că, prin Legea bugetului de stat pe anul 2011, nr. 286/2010, au fost stabilite fondurile alocate MAI, stabilindu-se astfel și posturile care urmau să fie bugetare pe anul 2011, inclusiv pentru IGJR și IJJ Gorj.

Pentru aceasta au fost emise diferite ordine pentru încadrarea în numărul maxim de posturi finanțate și bugetare, respectiv OMAI nr. 119/2011, la rândul lor instituțiile subordonate au emis diferite ordine pentru restructurarea posturilor existente.

La nivelul IJJ Gorj s-a întocmit un nou stat de organizare aprobat de MAI fiind radiate 55 de funcții din care 29 funcții militare și 26 funcții privind personalul contractual.

Prin OMAI nr. I/654/10.06.2011 și OIGJR nr._ din 10.06.2011 s-a aprobat statele de organizare și funcționare ale IGJR.

În consecință, începând cu 15.06.2011, Organigrama și Statul de organizare și funcționare al IJJ Gorj au fost modificate, stabilindu-se că instituția trebuie restructurată, iar în vederea repunerii pe funcții a personalului în noul stat, a fost nevoie de desfășurarea și susținerea de interviuri pe subiecte profesionale de către personalul afectat de reorganizare, sens în care acest personal a fost pus la dispoziția unității, urmând să fie repuși în funcții doar cei care vor promova examenul și în limita posturilor aprobate, în funcție de notele obținute, în ordinea descrescătoare a acestora, până la ocuparea integrală a posturilor din noul stat.

Prin Ordine de zi pe unitate și prin ordine interne ale IJJ Gorj și ordine emise de către IGJR, s-a stabilit că această modalitate de organizare și desfășurare trebuie realizată potrivit Ordinului MAI nr. 665/2008 și potrivit Legii nr. 80/1955, iar nu potrivit Ordinului MAI nr. 129 din 23.06.2011, care se aplică altor categorii de funcționari publici cu statut special din cadrul instituțiilor de profil.

Întrucât prin Ordinul MAI nr. I/654/10.06.2011 privind reorganizarea unităților din Jandarmeria Română și Ordinul IGJR nr._ din 10.06.2011 au fost aprobate statele de organizare ale unităților subordonate IGJR, intrate în vigoare la data de 10.06.2011, au fost radiate un număr de 29 de funcții militare și 26 de personal contractual, fiecare unitate a elaborat regulamente proprii de organizare și desfășurare a evaluărilor, prima etapă, în ordine pentru ocuparea posturilor vacante fiind promovarea, următoarea etapă constând în mutarea în interesul serviciului și abia ultima etapă, concursul.

Având în vedere că pentru ocuparea posturilor vacante au fost identificate mai multe cadre militare decât numărul de posturi, departajarea acestora s-a făcut prin concurs sub forma unui interviu pe subiecte profesionale, reclamantul participând la două evaluări la care a obținut note și, prin actele emise în urma procedurii, acesta nu a fost încadrat, cu motivarea că încadrarea s-a făcut în ordine descrescătoare a notelor obținute, iar acesta nu a putut fi încadrat pe niciunul din posturile de subofițer, neavând note de trecere în aceste sens.

Referitor la procedura de examinare, se reține că acest concurs a fost organizat în perioada lunii iunie 2011, afirmațiile pârâtei IJJ Gorj fiind în sensul că această procedură a fost urmată în baza dispozițiilor Ordinului MAI nr. 665 din 28 noiembrie 2008, privind unele activități de management resurse umane în unitățile Ministerului Internelor și Reformei Administrative.

Astfel, examinarea personalului pus la dispoziție s-a realizat conform disp.art.8 din Ordinul nr.665/2008, care prevedea, la data respectivă, următoarele: „ (1) Comisia pentru ocuparea postului vacant este constituită din șeful nemijlocit al structurii în care se află postul vacant, șeful ierarhic al acestuia, precum și din psihologul de unitate, acolo unde acest post este încadrat.

(2) Comisia pentru ocuparea postului vacant desfășoară următoarele activități:

a) identifică personalul care corespunde cerințelor postului vacant și are potențial de dezvoltare profesională prin promovare, respectiv mutare, în ordinea activităților stabilită la art. 6 alin. (1) lit. a) - c);

b) desfășoară cu personalul prevăzut la lit. a), pe baza prevederilor din fișa postului, interviul pe subiecte profesionale;

c) propune, împreună cu compartimentul de resurse umane, data și probele de concurs pentru ocuparea postului vacant;

d) înainte de încetarea activității, propune componența comisiei de concurs și a comisiei de rezolvare a contestațiilor, cu excepția situației în care se organizează concurs pentru ocuparea posturilor vacante din competența conducerii Ministerului Internelor și Reformei Administrative”.

Art.5 din respectivul act normativ prevedea, de asemenea, că ”1) Ocuparea posturilor vacante se realizează prin repartiția absolvenților instituțiilor de învățământ ale Ministerului Internelor și Reformei Administrative, ai altor instituții de învățământ care au pregătit personal pentru nevoile Ministerului Internelor și Reformei Administrative, precum și, în ordine, prin:

a) promovare;

b) mutare, în interesul serviciului;

c) transfer;

d) concurs sau examen, după caz”.

Din actele cauzei rezultă, așa cum afirmă și reclamantul, că deși acest Ordin nu precizează expres care este modalitatea de ocupare a funcțiilor vacante, în ipoteza restructurării instituțiilor cu caracter militar din cadrul IGJR, în caz de desființare a unor posturi și de selecție a personalului, atunci când sunt mai multe persoane care trebuie selectate pentru un singur post, totuși, așa cum se concluzionează din ordinele specifice emise de către IGJR și de IJJ Gorj, acesta a fost actul normativ în baza căruia s-a realizat procesul de selecție a personalului supus disponibilizării, din cadrul IJJ Gorj.

Prin urmare, selecția personalului militar a fost supusă, din punct de vedere normativ, și disp.art.6 din Ordin, care prevedea că „ (1) Modalitățile de ocupare a posturilor prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. a) - d) se realizează pe baza următoarei proceduri: …(3) Pentru situațiile în care au fost identificați mai mulți polițiști/cadre militare cu potențial de dezvoltare profesională, în condițiile prevăzute la alin. (1) lit. a) - c), departajarea acestora în vederea promovării/mutării se face prin interviu pe subiecte profesionale”.

Pe de altă parte însă, art. 8 din Ordin impune, cu titlu obligatoriu, următoarele: „(1) Comisia pentru ocuparea postului vacant este constituită din șeful nemijlocit al structurii în care se află postul vacant, șeful ierarhic al acestuia, precum și din psihologul de unitate, acolo unde acest post este încadrat”.

Din actele depuse la dosarul cauzei rezultă că IJJ Gorj avea post de psiholog, la data organizării procesului de selecție a personalului supus restructurării, persoana care însă ocupa la acel moment funcția de psiholog nefiind membru al vreunei comisii de examinare.

Se reține că reclamantul a susținut două concursuri de selecție, pentru ocuparea unui loc vacant în cadrul IJJ Gorj, participând la două astfel de examinări, fiind supus la două interviuri pe teme profesionale, în urma cărora a fost declarat respins.

Se reține, din înscrisurile depuse la dosar,că în conformitate cu ordinele de zi pe unitate OZU nr. S/123 din 24 iunie 2011 (pentru etapa de examinare din 30 iunie 2011) și, respectiv OZU nr. S/130 din 05 iulie 2011 (pentru examinarea din 06 iulie 2011), din comisiile de examinare a reclamantului au făcut parte doar câte două persoane.

Comisiile de examinare au fost constituite prin Procesul verbal al ședinței de lucru a Inspectorului Șef din data de 15 iunie 2011, în acest proces verbal nefiind prevăzut ca, din acestea să facă parte și ofițerul psiholog al IJJ Gorj.

Faptul că, la nivelul IJJ Gorj era angajat ofițer psiholog, la momentele la care a fost organizat concursul/interviu - 30 iunie_ și, respectiv din 06 iulie 2011 -, a fost comunicat instanței și prin adresa nr._ din 09 octombrie 2012, atașată la fila nr. 158 din dosar.

Instanța apreciază că, prin prisma acestei stări de fapt, respectiv prin constituirea celor două comisii de evaluare, fără includerea psihologului, procedura de examinare, în cadrul celor două interviuri susținute de reclamant, apare ca fiind viciată, din acest punct de vedere, ea încălcând dispoziții normative exprese.

Mai mult, înseși pârâtele IJJ Gorj și IGJR au recunoscut și chiar au insistat, în întâmpinările depuse, că personalului supus reorganizării și restructurării i s-au aplicat, în exclusivitate, dispozițiile Ordinului nr.665/2008, concluzia care se impune este aceea că și comisiile de examinare trebuia, în fiecare dintre cele două etape la care a participat reclamantul, să fie constituite exclusiv în conformitate cu disp.art.8 alin.1 din acest Ordin.

Tribunalul consideră că, având în vedere faptul că, pentru un singur post vacant, identificat în noua Organigramă, pentru care au candidat mai multe persoane, și mai ales dat fiind că examinarea s-a desfășurat sub forma unui interviu, participarea psihologului instituției era, nu numai necesară, ci obligatorie, concluziile sale putând avea un caracter hotărâtor la notarea fiecărui candidat. Selecția, în asemenea cazuri, de reorganizare a unității, chiar dacă interviul a fost pe teme profesionale, date fiind prevederile exprese, cu caracter de obligativitate și nu facultative, privind constituirea comisiei de examinare, cerea inclusiv aprecierea psihologului, în ce privește alegerea unuia sau a altuia dintre candidații participanți la procesul de restructurare.

Rezultă că, în procesul de examinare, au fost încălcate, de către pârâtă, dispozițiile art.8 alin.1 din Ordinul nr.665/2008, comisiile de concurs fiind compuse doar din doi membri și nu trei, numărul impar de membri ai acestora fiind cerut expres prin disp. aceluiași ordin citat și prin prevederile din Anexa 2 la acesta, privind Metodologia de selecție a personalului.

Mai mult, necesitatea și obligativitatea participării psihologului la procesul de selecție a personalului se impunea și prin prisma disp. art. 12 din Anexa 2 la Ordinul nr.665/2008, care arată că: „Interviul pe subiecte profesionale poate aborda, în proporție de maximum 20 %, și alte elemente relevante privitoare la activitatea, rezultatele obținute în muncă, comportamentul în situații-limită ale candidatului și proiecte profesionale de viitor în situația în care va ocupa postul pentru care candidează”

Având în vedere că au fost examinați mai mulți candidați pentru un singur post, concluziile psihologului erau relevante în alegea unei persoane potrivite cu activitățile specifice, dar și în funcție de aceste aspecte legate strict de persoana celui intervievat și a aptitudinile acesteia.

În raport de aceste considerente, se concluzionează că procesul de organizare a comisiilor de examinare, care au supus reclamantul interviului, în data de 30 iunie 2011 și, respectiv în 06 iulie 2011, a fost nelegal, fiind încălcate norme imperative.

Rezultă că, din acest considerent, reclamantul a dovedit vătămarea care i s-a produs, în ce privește dreptul său la o examinare corectă, completă și în concordanță cu dispozițiile art. 8 din Ordin.

Pe de altă parte, chiar dacă s-ar trece peste această motivare, se mai constată și alte neregularități în organizarea procesului de examinare.

Astfel, în Anexa 2 la Ordinul nr.665/2008, care cuprinde METODOLOGIA privind organizarea și desfășurarea examenelor/concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante în M. Internelor și Reformei Administrative, publicată în Monitorul Oficial nr. 833 din 11 decembrie 2008, care s-a aplicat procedurii de restructurare a IJJ Gorj, în Secțiunea a 4-a, intitulată „ Aprecierea și notarea interviurilor, probelor practice de evaluare a aptitudinilor și a performanței fizice”, art.26 prevedea următoarele:

„(1) În cadrul interviului fiecare membru al comisiei de concurs sau, după caz, al subcomisiei adresează întrebări candidatului, fără a depăși tematica afișată.

(2) Pentru fiecare întrebare se elaborează o grilă de interpretare, care va fi afișată la finalizarea interviului cu ultimul candidat înscris la concurs.

(3) Interviul se înregistrează sau, în cazul în care nu sunt disponibilități tehnice în acest sens, se transcrie întocmai de către secretarul comisiei.

(4) Pentru posturile care presupun o comunicare frecventă într-o limbă străină, o parte a interviului sau acesta în integralitate se poate susține în limba respectivă”.

De asemenea, Art. 27 din Metodologie, prevedea, la momentul interviului că: „ (1) Notele se acordă independent de fiecare membru al comisiei de concurs sau al subcomisiei, după caz, și se trec în borderou.

(2) La borderou va fi anexată motivarea, pe scurt, a mediei finale acordate, cu semnătura președintelui și a membrilor comisiei de concurs.

(3) Nota finală se calculează ca medie aritmetică între notele acordate de membrii comisiei, cu două zecimale, fără rotunjire”.

Din copiile proceselor verbale încheiate de către Comisiile de examinare, cu ocazia susținerii interviului de către reclamant, rezultă că membrii fiecăreia dintre cele două comisii, pentru fiecare interviu susținut de acesta, nu au motivat, în niciun fel notarea sa sau pe cea a celorlalți candidați intervievați.

Această situație rezultă din copia Procesului verbal nr._ din 30 iunie 2011, atașată la fila nr. 47 din dosar și încheiat cu ocazia interviului din data respectivă, în fața Comisiei constituită în baza OZU nr.S/123 din 24 iunie 2011, formată din Mr.. L.D.A. și, respectiv Cpt.. C.I.S.

De asemenea, aceeași situație se identifică și în Procesul verbal nr._ încheiat cu ocazia interviului din data de 06 iulie 2011, la care au participat reclamantul și alte 5 persoane, Comisia constituită din Cpt.B.Gh.E.. și, respectiv Cpt. P.I.G.., constituită în baza OZU nr. S/130 din 05 iulie 2011 (Proces verbal atașat la fila nr.93).

Rezultă astfel că actele administrative interne, respectiv cele două procese verbal încheiate cu ocazia examinării candidaților și potențiali ocupanți ai locurilor vacante din cadrul compartimentelor pentru care au participat, sunt nelegale, la dosar nefiind depusă motivarea efectivă și pentru fiecare candidat în parte, a notelor acordate de fiecare membru al comisiilor respective, fiind de asemenea încălcate dispoziții imperative, respectiv art. 27 din Metodologia aprobată prin Anexa 2 la Ordinul nr.665/2008.

Motivarea notării nu rezultă nici din tabele cu rezultatele obținute de fiecare candidat la fiecare dintre cele două interviuri și atașate de asemenea, la dosar, la fila nr. 70, pentru interviul din 30 iunie 2011, și respectiv la fila nr.93 verso, pentru interviul susținut în data de 06 iulie 2011.

Din niciun înscris depus la dosarul cauzei nu rezultă motivarea notelor acordate de comisii candidaților supuși interviului, fapt care încalcă dreptul acestora la apărare efectivă, cu atât mai mult cu cât, în conformitate cu disp. art. 32 alin.3 din Anexa 2 la Ordinul nr.665/2008 – Metodologia citată -„(3) Notele la interviu, probele fizice și la probele practice nu pot fi contestate”.

Tribunalul apreciază că motivarea notelor acordate la interviu a fost instituită, tot cu titlul de obligație în sarcina comisiei de examinare, tocmai pentru a suplini lipsa posibilității de contestare a acestuia.

Totuși, aceasta nu poate interzice reclamantului să conteste notele acordate la interviul propriu, la care a participat, reținerea apărării pârâtei IJJ Gorj, din întâmpinările depuse, în sensul că nu s-a constituit comisie de contestații tocmai din acest considerent, nu este de natură a conduce la concluzia că el nu poate utiliza calea contestației, măcar și numai la instanța de contencios administrativ dat fiind că, în caz contrar, i s-ar încălca dreptul la apărare și la o contestație efectivă, respectiv ar fi în imposibilitate ca, în cazul în care comisa de examinare ar greși notarea, în vreun fel sau altul, să obțină repararea prejudiciului cauzat.

Așa fiind, și pentru aceste considerente, rezultă că procedura de examinare a reclamantului, apare ca fiind nelegal organizată, iar desfășurarea procesului de selecție prin cele două comisii de examen a fost viciat, fiind de natură a produce reclamantului anumite vătămări, care nu ar putea fi înlăturate decât prin anularea actelor administrative emise, în ce-l privește.

La toate aceste neregularități, în ce privește organizarea și desfășurarea procesului de restructurare a IJJ Gorj și, respectiv de selecție a personalului ce urma să rămână pe posturi, se poate adăuga și aspectul de fapt conform căruia instituția pârâtă a organizat interviurile numai pe anumite compartimente, deși criteriile de selecție afișate a avizier erau generale, aplicabile întregii unități.

Rezultă, din aceste considerente, ca fiind întemeiate cele reiterate de către reclamant, referitoare la motivarea necesară din actele întocmite de cele două comisii de examen, aspecte arătate în precizarea la acțiunea introductivă, depusă la data de 07 septembrie 2012 (filele nr. 121-125).

La fel, reală este și afirmația reclamantului, din Precizarea la acțiune, referitoare la stabilirea și desfășurarea examenelor/concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante în MAI (Pct. II lit. A din Precizări), la desfășurarea procesului de reorganizare a IJJ Gorj fiind încălcare disp.art.2 alin.2 din Anexa II a Ordinului MAI nr.665/2008 (ce cuprinde Metodologia de desfășurare), care prevăd: ”componența nominală a comisiilor, precum și desemnarea secretarului/secretarilor acestora, se stabilesc prin dispoziție/ordin de zi pe unitate, cu cel mult 30 de zile, dar nu mai puțin de 15 zile înainte de data desfășurării examenului/concursului”.

Din actele dosarului rezultă însă că a fost stabilită Comisia de concurs pentru concursul din 30 iunie 2011, prin OZU nr. S/117 din 16 iunie 2011, iar pentru concursul din 06 iulie 2011, comisia s-a organizat prin OZU nr. S/129 din 04 iulie 2011, în ambele situații nefiind astfel respectate cele 30 sau măcar cele 15 zile de care vorbește Ordinului nr.665/2008.

Referitor la cererea reclamantului privind anularea celor două Procese verbale din 30 iunie 2011 și, respectiv din 06 iulie 2011, încheiate de cele două comisii de examen, acesta va fi respins, reclamantul neadministrând probe din care să rezulte nulitatea lor, sau motive de anulare a acestora, conform regulilor de contencios administrativ, cele două acte reprezentând de fapt înscrisuri interne ale instituției pârâte, întocmite cu ocazia desfășurării reorganizării IJJ Gorj, dar nereprezentând acte administrative, de sine stătătoare, așa cum acestea sunt definite prin aet.2 din Legea nr.554/2004, și care să producă efecte juridice distincte, prin ele însele.

Cele două Procese verbale sunt încheiate de comisiile de concurs tocmai pentru a face dovada susținerii acestor proceduri, în cadrul procesului de reorganizare desfășurat la nivelul IJJ Gorj, dar nu acestea sunt actele administrative ce au dat naștere raportului juridic de conflict, în prezenta cauză, ci Ordinul de punere la dispoziție și, respectiv Ordinul de trecere în rezervă a reclamantului.

Pentru aceste considerente, nu pot fi anulare procesele verbale nr._ din 30 iunie 2011 și nr._ din 06 iulie 2011, întocmite de Comisiile de concurs.

Reținând toate considerentele expuse, acțiunea reclamantului, așa cum aceasta a fost precizată ulterior, apare ca fiind întemeiată, urmând să fie admisă, în parte, pe fond, față de pârâtele IJJ Gorj și, respectiv IGJR. Ca o consecință, vor fi anulate actele administrative emise în urma selecției de personal, cu privire la reclamant, respectiv va fi anulat parțial Ordinul de punere la dispoziție, cu privire la reclamant, și în totalitate Ordinul de trecere în rezervă a acestuia.

De asemenea, părțile vor fi repuse în situația anterioară, respectiv se va dispune reîncadrarea reclamantului, în postul deținut anterior trecerii sale în rezervă, iar pârâtele vor fi obligate la plata către acesta a tuturor drepturilor salariale și a celorlalte drepturi bănești de care ar fi beneficiat, începând cu data punerii lui la dispoziție, când de altfel i s-au redus veniturile salariale, și până la reintegrarea efectivă.

Ca o consecință a admiterii acțiunii, așa cum s-a arătat anterior, vor fi obligate, de asemenea, pârâtele IJJ Gorj și IGJR la 1.204,30 lei, cheltui de judecată către reclamant, reprezentând taxă timbru, timbru judiciar și, respectiv onorariu avocat ales și dovedite de acesta prin chitanțele și timbrul judiciar mobil atașate șa dosar.

Împotriva sentinței nr. 4999 din 26 octombrie 2012 pronunțată de Tribunalul Gorj, Secția C. Administrativ și Fiscal, în dosarul nr._, au declarat recurs pârâții I. Județean de Jandarmi „T. V.” Gorj și I. G. al Jandarmeriei Române.

În motivarea recursului, recurentul pârât I. G. al Jandarmeriei Române, a susținut că:

1. Potrivit art. 304 pct. 8 C.proc.civ. instanța de fond a interpretat greșit actul dedus judecății, în sensul că: A. - Prin cererea principală (depusă la Tribunalul Gorj la data de 20.12.2011) reclamantul intimat a solicitat - anularea ordinului de trecere în rezervă; - anularea proceselor verbale ale comisiilor cu nr._/30.06.201 și nr._/06.07.2011. B. - Prin cererea precizatoare reclamantul intimat a solicitat la pct. 1 și anularea Ordinului de punere la dispoziție

(Acest act administrativ a fost emis la data de 15.06.2011, cu 3 luni înainte de

emiterea Ordinului de trecere în rezervă cu nr._/14.09.2011). C. Prin plângerea prealabilă formulată de către reclamantul intimat acesta a solicitat numai revocarea Ordinului de trecere în rezervă cu nr._/14.09.2011 nu și a Ordinului de punere la dispoziție și nici a celorlalte înscrisuri menționate în cererea principală (la lit. A din prezentul recurs), înscrisuri care au fost subsecvente emiterii Ordinului de punere la dispoziție.

Întrucât reclamantul intimat nu a formulat plângere prealabilă împotriva Ordinului de punere la dispoziție, recurentul a reiterat excepția lipsei procedurii prealabile.

Recurentul a susținut că instanța de fond a reținut în mod greșit faptul că:

a) Reclamantul a parcurs procedura prealabilă întrucât intimata I.J.J. Gorj a comunicat reclamantului că nu se poate anula Ordinul de trecere în rezervă (aspect reținut la pag. 20, paragrafele 5 și 6 din hotărârea recurată). În acest sens, a menționat faptul că din lecturarea plângerii prealabile, rezultă faptul că reclamantul - intimat, prin plângerea prealabilă, a solicitat numai revocarea Ordinului de trecere în rezervă cu nr._/14.09.2011 nu și a ordinului de punere la dispoziție și nici a celorlalte înscrisuri menționate în cererea principală (la lit. A din prezentul recurs),

b)La pag. 21, instanța a apreciat de asemenea, în mod greșit, faptul că prin cererea precizatoare prin care reclamantul intimat a solicitat la pct. 1 și anularea Ordinului de punere la dispoziție nu s-au încălcat dispozițiile art. 132 Cod proc.civ. în sensul că s-a procedat doar la o mărire a obiectului cererii principale.

Recurentul a învederat că prin completarea de către reclamantul intimat a cererii principale cu un nou capăt (anularea Ordinului de punere la dispoziție) nu s-a procedat la mărirea câtimii obiectului cererii principale ci s-a completat cererea principală cu un capăt de cerere (după încuviințarea de către instanță a probei cu înscrisuri și după trecerea termenului de 1 an prevăzut de art. 11 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare).

A învederat faptul că Ordinul de punere la dispoziție a cărui anulare se solicită prin cererea precizatoare a fost emis la data de 15.06.2011 și despre al cărui conținut reclamantul - intimat a luat la cunoștință așa cum a reținut în mod corect și instanța de fond la pag. 19, paragraful 6.

3. Potrivit art. 304 pct. 9 C.proc.civ., hotărârea instanței de fond a fost dată cu aplicarea greșită a legii.

a) Astfel, în conformitate cu dispozițiile art. 8 alin. (1) din O.m.a.i. nr. 665/2008 privind unele activități de management resurse umane în unitățile Ministerului Administrației și Internelor, la nivelul intimatului I. de Jandarmi Județean Gorj s-a constituit Comisia pentru ocuparea postului vacant, comisie care este distinctă de cea constituită în temeiul Regulamentului privind organizarea și desfășurarea evaluării pentru ocuparea funcțiilor de subofițer operativ principal din cadrul din cadrul Detașamentului 5 Jandarmi Motru precum și Regulamentului privind organizarea și desfășurarea evaluării pentru ocuparea funcțiilor de subofițer operativ principal din cadrul Grupei Jandarmi Supraveghere și Ordine Publică Rovinari, cadrul Grupei Jandarmi protecție și Ordine Publică și Plutonul Jandarmi Supraveghere și Ordine Publică - Judecătoria Motru din care nu trebuia să facă parte psihologul unității.

Întrucât, așa cum a învederat și prin întâmpinarea depusă pe fondul cauzei. departajarea s-a făcut prin interviu pe subiecte profesionale și nu pe bază de examen/concurs în cauză nu pot fi incidente dispozițiile art. 12 din Anexa 2 la O.m.a.i. nr. 665/2008 așa cum în mod neîntemeiat reține instanța de fond la pag. 23, paragraful 2, 10 și 13 din hotărârea recurată. Prin urmare, considerentele reținute de către instanța de fond la pag. 23, antepenultimul paragraf, potrivit cărora „ ... concluziile psihologului erau relevante în alegerea unei persoane potrivite cu activitățile specifice, dar și în funcție de aceste aspecte legate strict de persoana celui intervievat și a aptitudinilor acesteia” sunt nefondate.

b) În ceea ce privește susținerile instanței de fond pag. 24 referitoare la faptul că nemotivarea notelor acordate de către membrii comisiei de evaluare ar duce la vicierea procedurii de evaluare a candidaților ( inclusiv a reclamantului), a apreciat că sunt nefondate având în vedere faptul că aspectele în cauză nu vizează fondul acțiunii deduse judecății și nu au afectat temeinicia desfășurării interviului profesional, procedura urmată fiind reglementată la nivelul intimatei I. de Jandarmi Județean Gorj prin Regulamentul privind organizarea și desfășurarea evaluării pentru ocuparea funcțiilor de subofițer operativ principal din cadrul din cadrul Detașamentului 5 Jandarmi Motru precum și Regulamentului privind organizarea și desfășurarea evaluării pentru ocuparea funcțiilor de subofițer operativ principal din cadrul Grupei Jandarmi Supraveghere și Ordine Publică Rovinari, cadrul Grupei Jandarmi protecție și Ordine Publică și Plutonul Jandarmi Supraveghere și Ordine Publică - Judecătoria Motru din care nu trebuia să facă parte psihologul unității.

c) Deși la pag. 25, paragrafele 5 și 6, instanța reține în mod corect faptul că nu procesele verbale ale comisiilor cu nr._/30.06.201 și nr._/06.07.2011 au dat naștere raportului juridic de conflict în prezenta cauză și, pe cale de consecință, nu pot fi anulate, în dispozitiv, retine că se anulează atât Ordinul de punere la dispoziție cât și Ordinul de trecere în rezervă.

Prin urmare, deși instanța de fond anulează atât Ordinul de punere la dispoziție cât și Ordinul de trecere în rezervă, aceasta analizează modalitatea de desfășurare a interviului pe subiecte profesionale și nu temeinicia emiterii actelor administrative care fac obiectul prezentei cereri.

În acest sens, a învederat temeiul de drept și de fapt al reorganizării instituționale în anul 2011: A. - Potrivit art. 3 din H.G. nr. 416/2007 privind structura organizatorică și efectivele Ministerului Internelor și Reformei Administrative, cu modificările și completările ulterioare și art. 12 alin. (4) O.U.G. nr. 30/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Administrației și Internelor, cu modificările și completările ulterioare, ale Notei la Anexa nr. 3/19/06 la Legea nr. 286/2010 a bugetului de stat pe anul 2011 (Anexa nr. 3 cuprinde bugetul M.A.I. care s-a publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 879 bis, pe anul 2010 - aspect prevăzut de Nota la art. 2 alin. 4 din Legea nr. 286/2010 a bugetului de stat pe anul 2011 și, ținând cont de faptul că prin Legea nr. 286/2010 a bugetului de stat pe anul 2011 au fost diminuate pe anul 2011 fondurile bănești alocate plății salariului personalului Ministerului Administrației și Internelor a fost emis Ordin de ministru în baza căruia s-au reorganizat toate unitățile din Jandarmeria Română, iar în aplicarea acestui Ordin de ministru s-a emis Ordinul inspectorului general al Jandarmeriei Române, acte administrative care au intrat în vigoare la data de 15.06.2011.

În baza acestor acte administrative sus menționate, începând cu data de 15.06.2011, (data intrării în vigoare a noilor state de organizare ale unităților din Jandarmeria Română), ca urmare a reducerii numărului de posturi, personalul militar afectat de reorganizare din aceste unitățile din Jandarmeria Română a fost pus la dispoziție în vederea repunerii în funcții în cazul celor care urmau să promoveze evaluarea (în limita posturilor aprobate și în ordinea descrescătoare a notelor obținute).

Punerea la dispoziție a cadrelor militare a avut ca temei de drept prevederile art. 74 alin. 1 respectiv art. 82 lit. a), teza I, din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările și completările ulterioare,

Prin urmare, a învederat faptul că ordinul de punere la dispoziție a cărui anulare o solicită reclamantul intimat reprezintă primul act administrativ emis de către inspectorul șef al I.J.J. Gorj și asupra căruia instanța de fond nu a cercetat temeiul de drept al emiterii acestuia cu atât mai mult cu cât a reținut, la pag. 25, paragraful 5 faptul că actele administrative care au dat naștere raportului juridic de conflict în prezenta cauză sunt Ordinul de punere la dispoziție cât și Ordinul de trecere în rezervă.

B. - După emiterea Ordinului de punere la dispoziție, în vederea rezolvării situației cadrelor militare puse la dispoziție și repunerii lor în funcții, în limita posturilor aprobate

ca urmare a reorganizării, criteriul obiectiv avut în vedere pentru ocuparea acestor posturi

a fost cel al evaluării profesionale a persoanelor ce au ocupat în cadrul aceleiași

structuri, anterior reorganizării, posturi de natura celor desființate. În acest sens,

personalul care a promovat interviul, în limita posturilor aprobate și ordinea descrescătoare a notelor obținute, a fost repus în funcții, iar personalul pentru care nu au mai existat funcții în statul de organizare și funcționare al unității, a rămas în continuare pus la dispoziție până la expirarea perioadei de punere la dispoziție, de cel mult 3 luni, - prevăzută de art. 82 lit. a din Legea nr. 80/1995 - perioadă în care acesta putea fi încadrat în alte funcții vacante din cadrul unității, altor unități/structuri M.A.I., conform legii. Această etapă a evaluării competențelor profesionale a fost ulterioară emiterii Ordinului de punere la dispoziție.

C. - Temeiul de drept al trecerii în rezervă îl constituie dispozițiile art. 85 alin. (1) lit. e din Legea nr. 80/1995 potrivit cărora „ Ofițerii, maiștrii militari și subofițerii în activitate pot fi trecuți în rezervă sau direct în retragere, după caz, în următoarele situații: (...) când, în urma reorganizării unor unități și a reducerii unor funcții din state/c de organizare, nu sunt posibilități pentru a fi încadrați în alte funcții sau unități, precum pentru alte motive sau nevoi ale Ministerului Apărării Naționale” și nu ca urmare a nepromovării interviurilor pe subiecte profesionale.

După expirarea perioadei de punere la dispoziție, de cel mult 3 luni, prevăzută de art. 82 lit. a) din Legea nr. 80/1995, a fost emis ultimul act administrativ a cărui anulare se solicită, respectiv Ordinul de trecere în rezervă, act administrativ emis de către inspectorul șef al I.J.J. Gorj și asupra căruia instanța de fond nu a cercetat temeiul de drept al emiterii acestuia

Pe cale de consecință, recurentul a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței, în sensul respingerii acțiunii.

În conformitate cu art. 242 alin. 2 C.proc.civ. a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

În motivarea recursului, recurentul pârât I. Județean de Jandarmi „T. V.” Gorj, a susținut că sentința pronunțată în cauză este netemeinică și nelegală pentru următoarele motive:

1. Instanța de fond a apreciat greșit când a dispus anularea ordinului de punere la dispoziție emis de pârâta I.J.J. Gorj. A susținut că motivarea instanței trebuie să fie clară și precisă, să răspundă în fapt și în drept la toate pretențiile formulate cu privire la cauza supusă judecății, instanța de judecată având obligația de a verifica fiecare mijloc de apărare și susținere a părților și de a se pronunța cu privire la acestea.

Astfel, așa cum rezultă și din considerentele sentinței recurate, instanța de fond s-a rezumat, în ceea ce privește motivarea, la o înșiruire de constatări, fără a arăta, în concret, motivele și dovezile care au dus la pronunțarea hotărârii. În urma unei analize superficiale a actelor depuse la dosarul cauzei, instanța de fond s-a pronunțat fără să ia în considerare toate susținerile invocate de I.J.J. Gorj, în apărare.

Pârâta I.J.J. Gorj prin adresa nr._ din 20.09.2012 depusă la dosarul cauzei a învederat – că reprezentantul reclamantului G. V. nu și-a motivat cererea în drept în sensul că nu a invocat temeiul juridic pe care își formulează cererea de chemare în judecată.

Cât privește depunerea de către reprezentantul reclamantului a unei precizări la cererea de chemare în judecată, pe data de 07.09.2012, a învederat faptul că acest aspect l-a reiterat și instanței de fond că este inadmisibil că după al - VIII-lea termen să faci o astfel de „precizare”, care în opinia I.J.J. Gorj îmbracă forma unei cereri de chemare în judecată. Tribunalul Gorj a considerat că reclamantul nu și-a modificat obiectul acțiunii și a procedat în consecință, deși recurentul a invocat decăderea reclamantului din dreptul de a-și modifica cererea de chemare în judecată.

A menționat că cererea de chemare în judecată inițială, are menționat, ca temei juridic evaziv, nu concret ce articole din Legea nr.80/1995, O.M.A.I. 665/2008, 129/2011 prin „Precizarea de acțiune” depusă de reprezentantul reclamantului la termenul din 14.09.2012 respectiv la al VIII-lea termen de judecată - acesta a înțeles să-și întemeieze acțiunea pe dispozițiile art. 85 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare cu modificările și completările ulterioare și Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ actualizată. În aceste condiții, este evident faptul că „Precizarea”" reprezintă o cerere care modifică cererea de chemare în judecată.

Pârâtul I.J.J. Gorj s-a opus la instanța de fond, apreciind că reclamantul, la data depunerii „precizării”, era decăzut din dreptul de a-și putea modifica cererea de chemare în judecată, așa numita „precizare” fiind tardivă. În acest sens a invocat dispozițiile art. 132 cod procedură civilă, textul legal distingând două categorii de cereri: de întregire și de modificare a cererii inițiale. A invocat instanței de fond că cererea reclamantului din 06.09.2012 prin care a înțeles să-și modifice temeiul juridic al cererii de chemare în judecată, nu reprezintă o cerere de întregire a acțiunii inițiale sau o cerere precizatoare, ci o evidentă cerere modificatoare a acțiunii. Aceasta reprezintă o modificare a acțiunii ulterioară primei zile de înfățișare, iar recurenta se opune admiterii acesteia. În acest sens este și literatura de specialitate și practica instanțelor de judecată.

Reclamantul a cerut mai mult decât în cererea introductivă, ori așa ceva nu se poate, reclamantul avea posibilitatea legală să-și dezvolte capetele de cerere nicidecum să formuleze capete noi de cerere, practic să ceară mai mult decât în cererea de chemare în judecată principală cu care inițial a fost investită instanța de judecată. Recurentul I.J.J. Gorj critică soluția instanței de fond întrucât, este inadmisibil să-ți formulezi motive în drept și în fapt la al VIII-lea termen de judecată.

Afirmațiile reclamantului în această precizare nu pot fi primite de I.J.J. Gorj. Temeiul de drept al legalității restructurării efectivelor/unităților din cadrul Jandarmeriei Române, (care nu a fost contestat de către instanța de fond) este materializat de prevederile art. 3 din H.G. nr. 416/2007 privind structura organizatorică si efectivele Ministerului Internelor si Reformei Administrative, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale art. 12 alin. (4) O.U.G. nr. 30/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Administrației și Internelor, cu modificările și completările ulterioare.

În acest sens a fost emis O.M.A.I. nr. 1/654 din 10.06.2011 prin care s-au aprobat organigramele unităților din Jandarmeria Română iar prin Ordinul inspectorului general al Jandarmeriei Române s-au aprobat statele unităților din subordine (numărul de posturi pe categorii de personal), însă instanța de judecată nici nu le-a luat în calcul, practic și-a formulat opinia bazându-se numai pe apărările reclamantului.

Aceste acte administrative sus menționate au fost emanate în raport de indicatorii aflați în plată potrivit noilor state de organizare în contextul Notei la Anexa nr. 3/19/06 la Legea nr. 286/2010 a bugetului de stat pe anul 2011 (Anexa nr. 3 cuprinde bugetul M.A.I. care s-a publicat în M.O. al României, Partea I, nr. 879 bis, pe anul 2010 - aspect prevăzut de Nota la art. 2 alin. 4 din Legea nr. 286/2010 a bugetului de stat pe anul 2011. Nu în ultimul rând a supus atenției și expunerea de motive a prevederilor O.U.G. 54/2011 pentru stabilirea unor măsuri privind încadrarea în limita alocată cheltuielilor de personal în M. Administrației și Internelor pentru anul 2011, O.M.A. I. nr. 119/2011 acte normative de care pârâta I.J.J. Gorj trebuia să țină cont având în vedere că există relațiile de subordonare și să le pună în aplicare deoarece au fost emanate de ordonatorul principal de credite/ordonatorul secundar de credite, întrucât dispozițiile erau foarte clar și implicit pârâta avea obligația (condiție imperativă) să se încadreze în limita indicatorilor aflați în plată în anul 2011.

I.J.J. Gorj avea dreptul de a-și organiza activitatea în funcție de necesități, în scopul rentabilizării, iar normele legale privind concedierea urmăresc protejarea angajatului de acțiunile abuzive ale angajatorului, fără a se înțelege că interesul angajatului primează celui al angajatorului. Normele juridice care au determinat I.J.J. Gorj să se încadreze în limita indicatorilor aflați în plată în anul 2011.

Astfel, începând cu data de 15.06.2011, (data intrării în vigoare a noilor ștate de organizare a Inspectoratului de Jandarmi Județean Gorj) ca urmare a reducerii numărului de posturi, personalul afectat de reorganizare din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Județean Gorj a fost pus la dispoziția unității în vederea repunerii în funcții în cazul celor care urmau să promoveze evaluarea (în limita posturilor aprobate și în ordinea descrescătoare a notelor obținute). În cazul celor care nu au obținut rezultate la evaluare (care să le permită reîncadrarea pe posturile aprobate) și care nu mai puteau fi repuși în funcții din cauza faptului că nu mai erau posturi vacante în noul stat de organizare și funcționare sau în alte unități din cadrul M.A.I., până la data trecerii în rezervă, erau puși la dispoziție, pe o perioadă de cel mult 3 luni, în cauză fiind incidente dispozițiile art. 82 lit. a din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările și completările ulterioare.

Prin urmare, la structurile din compunerea I.J.J. Gorj afectate de reorganizare, personalul a fost pus la dispoziția unității începând cu data de 15.06.2011, în conformitate cu prevederile art. 82 lit. a din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările și completările ulterioare. În vederea rezolvării situației cadrelor militare puse la dispoziție și repunerii lor în funcții, în limita posturilor aprobate ca urmare a reorganizării, criteriul obiectiv avut în vedere pentru ocuparea acestor posturi a fost cel al evaluării profesionale a persoanelor ce au ocupat în cadrul aceleiași structuri, anterior reorganizării, posturi de natura celor desființate.

În acest sens, personalul care a promovat interviul, în limita posturilor aprobate și ordinea descrescătoare a notelor obținute, a fost repus în funcții, iar personalul pentru care nu au mai existat funcții în statul de organizare și funcționare al unității, a rămas în continuare pus la dispoziție până la expirarea perioadei de punere la dispoziție, de cel mult 3 luni, prevăzută de art. 82 lit. a din Legea nr. 80/1995 - perioadă în care acesta putea fi încadrat în alte funcții vacante din cadrul unității, altor unități/structuri M.A.I., conform legii.

În consecință, potrivit temeiului de drept mai sus invocat, a învederat faptul că primul act / administrativ emis de către inspectorul șef al Inspectoratului de Jandarmi Județean Gorj a fost Ordinul de punere la dispoziție (act administrativ emis la 15.06.2011), ulterior emiterii acestui act s-a derulat interviul pe subiecte profesionale în baza rapoartelor personale întocmite de către cei în cauză (inclusiv de către reclamant), iar ultimul act administrativ întocmit de către inspectorul șef al Inspectoratului de Jandarmi Județean Gorj a fost Ordinul de trecere în rezervă, potrivit art. 85 alin. 1 lit. e din Legea nr. 80/1995.

Astfel, prin cererea principală reclamantul a solicitat: anularea ordinului de trecere în rezervă nr._ din 14.09.2011, anularea proceselor verbale ale comisiilor nr._ din 30.06.2011 și nr._ din 06.07.2011; obligarea pârâtei I.J.J. Gorj la plata cheltuielilor de judecată. Prin cererea depusă la data de 07.09.2012, aspect reținut de către instanța de fond că reclamantul a solicitat și anularea Ordinului de punere la dispoziție. Acest act administrativ a fost emis la data de 15.06.2011, cu 3 luni înainte de emiterea ordinului de trecere în rezervă cu nr._/14.09.2011.

Prin plângerea prealabilă formulată de către reclamant acesta a solicitat numai anularea Ordinului de trecere în rezervă cu nr._/14.09.2011 nu și a Ordinului de punere la dispoziție și nici a celorlalte înscrisuri menționate în cererea principală, înscrisuri care au fost subsecvente emiterii Ordinului de punere la dispoziție. Întrucât reclamantul nu a formulat plângere prealabilă împotriva ordinului de punere la dispoziție, recurentul a reiterat excepția lipsei procedurii prealabile, prevăzută de art. 7 din legea nr. 554/2004.

Reclamantul a depus plângere prealabilă în data de 10.11.2011 (la 5 luni de la data la care a fost pus la dispoziție prin actul administrativ emis de către inspectorul șef al Inspectoratului de Jandarmi Județean Gorj). Prin plângerea prealabilă formulată în data de 10.11.2011 reclamantul a solicitat anularea numai a Ordinului de trecere în rezervă nu și a înscrisurilor anterioare.

2. Instanța de fond a apreciat greșit că pârâtul I.J.J. Gorj a încălcat norma/juridică referitoare la modul de evaluare al reclamantului. Reclamantul își întemeiază acțiunea pe nerespectarea de către pârâtul I.J.J. Gorj a unor dispoziții ale O.M.A.I. nr. 129/2011, act normativ inaplicabil I.J.J. Gorj. Instanța de fond își motivează considerentele invocând nerespectarea de către I.J.J. Gorj a unor prevederi din O.M.AI. nr. 665/2008 privind unele activități de management resurse umane în unitățile Ministerului Administrației și Internelor cu modificările și completările ulterioare. Privitor la aplicabilitatea O.M.A.I. nr. 129/2011 a menționat următoarele:

Prin O.M.A.I. nr. 129/2011 a fost aprobată Procedura-cadru privind organizarea si desfășurarea examenului pentru departajare în vederea numirii în funcție a personalului ca urmare a aplicării măsurilor de reorganizare instituțională la nivelul Ministerului Administrației și Internelor (act normativ publicat în Monitorul Oficial nr. 448 din 27 iunie 2011). Ținând cont de faptul că reclamantul și-a întemeiat acțiunea invocând nerespectarea unor prevederi ale O.M.A.I. nr. 129/2011 a susținut că hotărârea recurată este neîntemeiată sub acest aspect.

a) Astfel, în conformitate cu dispozițiile art. 8 alin. 1 din O.m.a.i. nr. 665/2008 privind unele activități de management resurse umane în unitățile Ministerului Administrației și Internelor, la nivelul intimatei Inspectoratului de Jandarmi Județean Gorj s-a constituit Comisia pentru ocuparea postului vacant, comisie care este distinctă de cea constituită în temeiul Regulamentului privind organizarea și desfășurarea evaluării pentru ocuparea funcțiilor de subofițer operativ în cadrul Detașamentului 5 Jandarmi Motru - Reședința Subunității și Plutonul Jandarmi Supraveghere și Ordine Publică Motru precum și Regulamentului privind organizarea și desfășurarea evaluării pentru ocuparea funcțiilor de subofițer operativ principal din cadrul Detașamentului 2 Jandarmi Tg. J. Plutonul nr. 2 Jandarmi Protecție Instituțională sediul I.J.J. Gorj și Poligon Turcinești, din care nu trebuia să facă parte psihologul unității.

Întrucât, așa cum a învederat și prin întâmpinarea depusă pe fondul cauzei, departajarea s-a făcut prin interviu pe subiecte profesionale și nu pe bază de examen/concurs în cauză nu pot fi incidente dispozițiile art. 12 din Anexa 2 la O.M.A.I. nr. 665/2008 așa cum în mod neîntemeiat reține instanța de fond la pag. 23 din hotărârea recurată. Prin urmare, considerentele reținute de către instanța de fond la pag. 23, paragraful 8, sunt neîntemeiate.

b) În ceea ce privește susținerile instanței de referitoare la faptul că nemotivarea notelor acordate de către membrii comisiei de evaluare ar duce la vicierea procedurii de evaluare a candidaților (inclusiv a reclamantului) le-a apreciat ca nefondate având în vedere faptul că aspectele în cauză nu vizează fondul acțiunii deduse judecății și nu au afectat temeinicia desfășurării interviului profesional, procedura urmată fiind reglementată la nivelul I.J.J. Gorj.

Așadar activitatea de restructurare nu a fost reglementată de niciun act normativ, această activitate s-a desfășurat în baza regulamentelor proprii întocmite de către comisiile constituite conform O.Z.U., membrii comisiei au avut în vedere anumite prevederi din O.M.A.I nr. 665/2008 privind unele activități de management resurse umane în unitățile Ministerului Administrației și Internelor cu modificările și completările ulterioare. Textul de lege nu prevede condițiile și termenele în care trebuia efectuată această evaluare a obiectivelor de performanță, ceea ce înseamnă că forma în care s-a susținut interviu pe subiecte profesionale a fost la latitudinea pârâtei, sub rezerva ca aceasta să respecte principiile generale în baza cărora se derulează raporturile juridice de serviciu.

În speță I.J.J. Gorj în calitate de angajator a făcut procedura de evaluare a performanțelor profesionale fiind stabilită prin regulamente proprii de desfășurare a interviurilor pe subiecte profesionale pentru departajarea personalului militar care a ocupat în cadrul aceeași structuri, regulament ce a fost aprobat de inspectorul Șef al I.J.J.Gorj.

I.J.J. Gorj nu a încălcat nicio normă juridică prin Regulamentul privind organizarea și desfășurarea evaluării pentru ocuparea funcțiilor de subofițer operativ în cadrul Detașamentului 5 Jandarmi Motru-Reședința Subunității și Plutonul Jandarmi Supraveghere si Ordine Publică Motru precum și Regulamentului privind organizarea și desfășurarea evaluării pentru ocuparea funcțiilor de subofițer operativ principal din cadrul Detașamentului 2 Jandarmi Tg. J. Plutonul nr. 2 Jandarmi Protecție Instituțională sediul I.J.J. Gorj și Poligon Turcinești, din care nu trebuia să facă parte psihologul unității.

Instanța de fond, în mod greșit, analizând superficial chiar Regulamentele de evaluare, mai mult prin procesul verbal nr._ din 15.06.2011 unde au participat toții factori de comandă din cadrul unității și au fost consemnate următoarele concluzii: „se stabilește ca probă de examen, interviu pe probleme profesionale”, înscris care nu a fost luat în considerare, deși fost depus la dosar cauzei la data de 09.10.2012.

Evident că pârâtul I.J.J. Gorj achiesează la excepția lipsei calității procesuale pasive a M.A.I. având în vedere că actul administrativ a fost emanat de I.J.J. Gorj, însă a fost conceptat pentru ca hotărârea să-i fie opozabilă, având în vedere calitatea sa de ordonator principal de credite, (nu cum greșit se menționează în cuprinsul sentinței civile nr. 4999 din 26.10.2012 în sensul că ordonator principal de credite este I.G.J.R.). deoarece în eventualitatea unei soluții favorabile reclamantului, pârâtul va depune diligențe la M.A.I. pentru încadrarea și implicit achitarea tuturor drepturile ce decurg din aceasta. Într-adevăr reclamantul a fost evaluat pe subiecte profesionale și în urma susținerii interviului pe subiecte profesionale a obținut notele 4,25 și respectiv 7,00 fiind respins, mai mult acest interviu a fost oportun având în vedere număr de indicatori diminuați în organigrama I.J.J. Gorj.

Întrucât activitatea de restructurare nu a fost reglementată de nici un act normativ, această activitate s-a desfășurat în baza Regulamentelor proprii de evaluare întocmite de comisiile legal constituite fiind consemnate în O.Z.U., iar la elaborarea acestor regulamente membrii comisiei au avut în vedere unele articole din O.M.A.I nr. 665/2008 privind Ministerului Administrației și Internelor cu modificările și completările ulterioare, normă care nu reglementează această restructurare, pe cale de consecință regulamentele proprii întocmite și aprobare de inspectorul șef au fost normele care au fost avute în vedere la susținerea interviului.

În speță I.J.J. Gorj în calitate de angajator a întocmit regulamentul propriu, procedura de evaluare a performanțelor fiind stabilite prin acesta, iar interviul s-a desfășurat pe subiecte profesionale pentru departajarea personalului militar în cadrul aceleiași subunității.

Recurentul a considerat că instanța de fond a interpretat total greșit prevederile O.M.A.I nr. 665/2008 privind unele activități de management resurse umane în unitățile Ministerului Administrației și Internelor cu modificările și completările ulterioare și a regulamentelor proprii de evaluare, totodată a opinat că s-a substituit pârâtei I.J.J. Gorj în sensul că a precizat că nu au fost respectate prevederile Regulamentelor proprii de evaluare, mai mult în cuprinsul sentinței se consemnează numai articole care îi sunt favorabile reclamantului, omițând acele articole care sunt opozabile în speța dedusă judecății.

Prin această normă juridică (O.M.A.I nr. 665/2008 privind unele activități de management resurse umane în unitățile Ministerului Administrației și Internelor cu modificările și completările ulterioare) au fost comisii expres prevăzute de lege care au procedat la evaluarea cadrelor militare, context în care instanța de judecată se poate pronunța numai pe aspectele cu care a fost investită, nu se poate substituie acestor comisii, întrucât ar crea o imixtiune în sarcina pârâtului I.J.J. Gorj.

Recurentul a susținut că nu au fost respectate prevederile art. 261 alin. 1 pct. 5 C.proc.civ., în sensul că instanța de fond nu și-a format convingerea pentru o pronunța o hotărâre temeinică, nefiind înlăturate cererile părților. Cât privește solicitarea reclamantului privind cheltuielilor de judecată la instanța de fond, a solicitat a fi respinse sau micșorate, întrucât nu sunt îndeplinite în totalitate prevederile art. 274 și următoarele C.proc.civ.

În drept, recursul a fost întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 8, 9, 304¹ și 312 C.proc.civ.

Recurentul a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței și respingerea acțiunii.

Recurentul a solicitat judecarea cauzei în lipsă potrivit art. 242 alin. 2 C.proc.civ.

Intimatul pârât M. Afacerilor Interne a formulat întâmpinare prin care a solicitat menținerea ca temeinică și legală a sentinței atacate în ceea ce privește lipsa calității sale procesuale pasive a instituției.

Intimatul pârât a solicitat judecarea cauzei în lipsă potrivit art. 242 alin. 2 C.proc.civ.

Intimatul reclamant G. V. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursurilor ca nefondate și menținerea ca temeinică și legală a sentinței, cu obligarea recurentelor la plata cheltuielilor de judecată.

Intimatul reclamant a menționat, în esență, că ordinul de punere la dispoziție nu i-a fost comunicat până la promovarea contestației, că a formulat plângere prealabilă împotriva ordinului de trecere în rezervă adresată pârâtei I.J.J. Gorj și că excepția lipsei procedurii prealabile invocată de recurente este inadmisibilă.

Intimatul reclamant a învederat că prin precizarea la acțiune nu a modificat obiectul cererii de chemare în judecată așa cum în mod corect a reținut instanța de fond. De asemenea, a susținut că au fost încălcate prevederile Ordinului nr. 655/2008.

Recurentul pârât I.J.J. Gorj și intimatul reclamant au depus la dosar concluzii scrise.

Analizând prin considerente comune criticile formulate de recurenții pârâți I. Județean de Jandarmi „T. V.” Gorj și I. G. al Jandarmeriei Române, Cutea constată că recursurile sunt fondate pentru considerentele ce succed:

Critica încadrată în dispozițiile art. 304 pct. 8 C.proc.civ., dat fiind conținutul său normativ ce determină câmpul de aplicațiune al acestui motiv de recurs, ce vizează greșita interpretare a actului juridic dedus în justiție (înțeles ca negotium), iar nu interpretarea/greșita aplicare a normei legale (ce aparține pct. 9), nu poate fi primită. Textul legal citat cuprinde în câmpul său de aplicațiune interpretarea greșită a actului juridic dedus în justiție, act juridic înțeles ca acord de voință (convenție) act juridic unilateral, ori nu este relevat nici un element de natură a permite încadrarea în acest caz de modificare, pentru exercitarea controlului judiciar în recurs sub acest aspect.

În cauză, în raport de criticile formulate, se impune analizarea soluției pronunțate din perspectiva motivelor de recurs prevăzute de dispozițiile art. 304 pct. 7 și 9 C.proc.civ..

În ceea ce privește criticile referitoare la interpretarea greșită a dispozițiilor art. 132 C.proc.civ., Curtea reține următoarele:

Potrivit art. 132 alin. 1 C.proc.civ., întregirea sau modificarea acțiunii se poate face la prima zi de înfățișare sau în cadrul termenului acordat de instanță în acest scop. Potrivit art. 134 C.proc.civ., este socotită ca primă zi de înfățișare aceea în care părțile, legal citate, pot pune concluzii.

Norma procedurală evocată nu are însă un caracter imperativ iar prevederile ei sunt statornicite în interesul pârâtului. P. urmare, pârâtul poate consimți expres sau tacit la o modificare ulterioară primei zile de înfățișare.

În conformitate cu art. 132 alin. 1 C.proc.civ., „la prima zi de înfățișare instanța va putea da reclamantului un termen pentru întregirea sau modificarea cererii, precum și pentru a propune noi dovezi. În acest caz, instanța dispune amânarea pricinii și comunicarea cererii modificate pârâtului, în vederea facerii întâmpinării”.

A.. 2 al aceluiași articol dispune că „cererea nu se socotește modificată și nu se va da termen, ci se vor trece în încheierea de ședință declarațiile verbale făcute în instanță: 1. când se îndreaptă greșelile materiale din cuprinsul cererii; 2. când reclamantul mărește sau micșorează câtimea obiectului cererii; 3. când cere valoarea obiectului pierdut sau pierit; 4. când înlocuiește cererea în constatare printr-o cerere pentru realizarea dreptului sau dimpotrivă, în cazul în care cererea în constatare nu poate fi primită”.

Din textele mai sus citate rezultă că legea de procedură distinge două categorii de cereri: de întregire și de modificare a cererii inițiale. În doctrină și jurisprudență se regăsesc criterii pentru ca diferențierea dintre cele două categorii de cereri să fie evidentă și ușor de făcut. Astfel, cererile de întregire au ca obiect completarea lipsurilor din cuprinsul cererii inițiale, cum ar fi, prezentarea unor elemente suplimentare pentru identificarea bunurilor sau pentru completarea elementelor de fapt, indicarea domiciliului pârâților, calitatea procesuală. Din contră, cererile de modificare sunt acelea prin care reclamantul urmărește să schimbe unele elemente importante ale cererii de chemare în judecată, precum: părțile, obiectul cererii sau temeiul juridic al acesteia.

În lumina celor ce preced, cererea reclamantului din 07.09.2012 (fila 121 dosar fond), prin care reclamantul a solicitat anularea Ordinului de punere la dispoziție, anularea Ordinului de trecere în rezervă, obligarea pârâtelor la reîncadrarea reclamantului pe postul și funcția deținute anterior sau pe alt post și funcție similară în cadrul I.J.J. Gorj, obligarea pârâtelor la plata tuturor drepturilor de care reclamantul ar fi beneficiat dacă ar fi continuat să execute serviciul pe funcția deținută anterior de la data punerii la dispoziție și până la data reintegrării efective și obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată, nu reprezintă o cerere de întregire a acțiunii inițiale sau o cerere precizatoare, așa cum eronat a susținut reclamantul și cum eronat a reținut instanța de fond în considerentele hotărârii, ci o evidentă cerere modificatoare a acțiunii, întrucât prin intermediul ei reclamantul a urmărit să schimbe două elemente esențiale ale acțiunii introductive de instanță: obiectul cererii de chemare în judecată și temeiul juridic al acesteia.

Așa cum se observă din conținutul cererii introductive, reclamantul a motivat sumar acțiunea, susținând doar că nu au fost respectate condițiile legale de examen și că ordinul de trecere în rezervă este motivat de reorganizarea unității pârâte, invocând generic ca temei de drept Ordinul MAI nr. 665/2008, nr. 129/2011 și Legea nr. 80/1995.

Prin cererea depusă la dosar la 07.09.2012, reclamantul motivează în fapt și în drept acțiunea modificată, inclusiv cu privire la capetele de cerere introductive.

Întrucât norma procedurală înscrisă în art. 132 alin. 1 C.proc.civ. conține prevederi ce sunt statornicite în interesul pârâtului, ei i se conferă și un caracter imperativ în măsura în care pârâții nu au consimțit expres sau tacit la modificarea acțiunii ulterioară primei zile de înfățișare, ci din contră, s-au opus modificării într-un mod neechivoc. Neefectuarea modificării acțiunii la prima zi de înfățișare, trebuie să atragă sancțiunea decăderii din dreptul de a o mai îndeplini.

Neîndeplinirea oricărui act de procedură în termenul prevăzut de lege este sancționată de art. 103 alin. 1 C.proc.civ. cu decăderea, ceea ce înseamnă că, în condițiile opoziției părții potrivnice la primirea unei cereri modificatoare după prima zi de înfățișare, instanța trebuie să constate că reclamantul este decăzut din dreptul de a mai formula noi capete de cerere în procesul pendinte, capete de cerere care în condițiile date nu se pot soluționa decât separat.

De asemenea, în cazul completării cererii de chemare în judecată peste termenul prevăzut de lege nu există o prevedere expresă în acest sens, dar rațiunile pentru care se impune judecarea separată sunt aceleași, respectiv pentru a se permite uneia din părți să se opună prelungirii duratei procesului la inițiativa ori prin conduita părții potrivnice și de a-i permite totodată celei din urmă să beneficieze de accesul la justiție.

Curtea constată că instanța de fond nu s-a pronunțat cu precădere asupra excepției invocată de pârâtul I.J.J. Gorj prin notele scrise dezvoltate de la 24.09.2012 (fila 140 dosar fond), care s-a opus expres modificării cererii de chemare în judecată și a soluționat cererea modificatoare, însă o atare eroare de apreciere nu poate fi îndreptată în recurs, fiind atributul instanței de fond întrucât, urmare a constatării decăderii, capetele de cerere nu s-ar putea soluționa decât separat.

Cu privire la criticile referitoare la neîndeplinirea procedurii prealabile, Curtea reține următoarele:

Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare prevede în art. 7 alin. 1 că, „înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral, trebuie să solicite autorității publice emitente sau autorității ierarhic superioare, dacă aceasta există, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia”.

Conform prevederilor art. 109 alin. 2 C.proc.civ., în cazurile anume prevăzute de lege, sesizarea instanței se poate face numai după îndeplinirea unei proceduri prealabile, în condițiile stabilite de acea lege.

Prevederea legală prevăzută de art. 109 alin. 2 C.proc.civ. corelată cu dispozițiile art. 7 din Legea nr. 554/2004, conduce la concluzia că procedura prealabilă este obligatorie și trebuie îndeplinită în condițiile prevăzute de legea contenciosului administrativ.

Excepția lipsei procedurii prealabile a fost invocată prin întâmpinare, cu respectarea art. 109 alin. 3 C.proc.civ., iar reclamantul avea obligația îndeplinirii procedurii prealabile, incidentă în cauză în raport de obiectul cererii de chemare în judecată.

Reclamantul a susținut că a îndeplinit procedura prealabilă și, în acest sens, a invocat adresa cu nr._/10.11.2011 (fila 4 dosar fond). Această adresă face referire la contestația reclamantului adresată prin poștă și înregistrată cu nr._/19.10.2011 la I.J.J. Gorj, prin care a contestat ordinul de trecere în rezervă nr._/14.09.2011, ordin a cărui anulare a solicitat-o prin acțiunea introductivă.

Prin urmare, neexistând la dosar dovezi în ceea ce privește îndeplinirea plângerii prealabile cu privire la actele a căror anulare a solicitat-o reclamantul prin acțiunea introductivă, instanța de fond a soluționat excepția lipsei procedurii prealabile invocată prin întâmpinare în lipsa unui probatoriu complet.

Curtea observă că recurenții pârâți, deși au invocat în apărare la instanța de fond, prin întâmpinare (filele 9, 102 dosar fond), cât și prin notele scrise (filele 140, 154 dosar fond), precum și în concluziile scrise (fila 255), aspecte referitoare la reorganizarea inspectoratului, desființarea postului reclamantului, motivarea în fapt și în drept a ordinelor, actele normative aplicabile strict speței, instanța de fond nu a făcut referire la acestea și nici nu le-a înlăturat prin motivare, dar nici nu a avut în vedere înscrisurile depuse de pârâți la dosar.

Deși instanța de fond s-a pronunțat pe acțiunea așa cum a fost precizată și a anulat ordinul de trecere în rezervă și ordinul de punere la dispoziție, instanța nu a analizat legalitatea și temeinicia emiterii acestora acte, ci a analizat procedura de examinare și de selecție a personalului, ajungând la concluzia că aceasta este nelegal organizată și, cu toate acestea, a respins capetele de cerere privind anularea proceselor verbale întocmite de comisiile de concurs cu motivarea că nu acestea sunt actele administrative ce au dat naștere raportului juridic de conflict.

În speță, măsura de trecere în rezervă a fost dispusă în conformitate cu dispozițiile art. 85 alin. 1 litera e din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare care prevede că „Ofițerii, maiștrii militari și subofițerii în activitate pot fi trecuți în rezervă sau direct în retragere, după caz, în următoarele situații: (…) când, în urma reorganizării unor unități și a reducerii unor funcții din statele de organizare, nu sunt posibilități pentru a fi încadrați în alte funcții sau unități, precum și pentru alte motive sau nevoi ale Ministerului Administrației și Internelor”.

Instanța de fond nu a analizat legalitatea și temeinicia ordinului de trecere în rezervă, a motivat soluția exclusiv pe modalitatea de desfășurare a interviului pe subiecte profesionale și a avut în vedere doar susținerile reclamantului, fără să aibă în vedere și apărările pârâților.

Pe de altă parte, instanța de fond nu a verificat dacă reclamantul mai putea invoca neregularități în desfășurarea acestui proces și dacă de la data stabilirii criteriilor de selecție și până la data eliberării din funcție au fost ridicate obiecțiuni în legătură cu legalitatea procedurii urmată de pârât.

Referitor la apărările formulate de pârâți și reiterate în motivele de recurs, Curtea observă că instanța de fond nu face vorbire în conținutul considerentelor sentinței, nepronunțându-se în nici un fel asupra apărărilor formulate, în acest fel lipsind practic pe pârâți de dreptul lor de acces la instanță.

Cum prima instanță nu a analizat aspectele invocate de recurenții pârâți, instanța de recurs nu poate exercita un control judiciar complet al cauzei deduse judecății.

Procesul civil român este guvernat de principii reglementate de dispozițiile Codului de procedură civilă. Astfel, în procesul civil, părțile au posibilitatea legală de a participa în mod activ la desfășurarea judecății, atât prin susținerea și dovedirea drepturilor proprii, cât și prin dreptul de a combate susținerile părții potrivnice și de a-și exprima poziția față de măsurile pe care instanța le poate dispune.

Curtea reține că pentru soluționarea cauzei era necesar ca instanța de fond să aibă în vedere toate susținerile părților, atât pe cele formulate de reclamant, precum și împrejurările invocate de pârât care ar putea avea consecințe asupra soluționării cauzei.

Rolul instanței de control judiciar este acela de a raporta considerentele hotărârii de fond la situații de fapt și de drept rezultate din probatoriul administrat și de a stabili în ce măsură argumentele avute în adoptarea unei soluții își găsesc sau nu suport în actele dosarului, pornind desigur de la criticile avute în vedere atunci când s-a exercitat această cale extraordinară de atac a recursului.

Textul art. 261 pct. 5 C.proc.civ. consacră principiul potrivit căruia hotărârile trebuie să fie motivate, iar nerespectarea acestui principiu constituie motiv de casare potrivit art. 304 pct. 7 C.proc.civ., rolul acestui text fiind acela de a se asigura o bună administrare a justiției și pentru a se putea exercita controlul judiciar de către instanțele superioare.

Din considerentele hotărârii instanței de fond se observă că analiza efectuată de către aceasta s-a întemeiat în mod exclusiv pe susținerile reclamantului, fără a verifica apărările pârâților formulate prin întâmpinare și pe parcursul judecării cauzei prin notele scrise, ignorând dispozițiile art. 129 alin. 5 C.proc.civ..

În acest sens, în virtutea dreptului la un proces echitabil, consacrat de art. 6 din Convenția europeană a drepturilor omului, în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului s-a reținut constant că acest drept nu poate fi exercitat efectiv decât în situația în care instanța procedează la „un examen efectiv al mijloacelor, argumentelor și elementelor de probă ale părților, cel puțin pentru a le aprecia pertinența” (Curtea Europeană a Drepturilor Omului, hotărârea nr. 4 din 28.04.2005, în cauza Albina contra României, publicată în M. Of. nr. 1049/25.11.2005, Cauza Vlasia G. V. contra România, hotărârea din 8 iunie 2006).

Sub acest aspect, în cauza dedusă judecății, Curtea constată că, la pronunțarea sentinței recurate, instanța de fond nu a procedat la o analiză efectivă a motivelor și argumentelor invocate de pârâți, ci, așa cum se constată din parcurgerea considerentelor hotărârii pronunțate de instanța fondului, acestea reprezintă în fapt o preluare a susținerilor reclamantului.

Procedeul juridic utilizat de instanța de fond echivalează cu necercetarea fondului cauzei, dar și a dispozițiilor legale care impun judecătorului să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale.

Aspectele evidențiate de pârâți, cu consecințe asupra justei soluționări a cauzei și pronunțării unei hotărâri judecătorești legale și temeinice, ca act final al dezbaterii judiciare, trebuiau clarificate de instanța de fond, neputând fi analizate direct în recurs, pentru că acestea țin de fondul cauzei deduse judecății care nu a fost analizat, nefiind posibilă efectuarea controlului judiciar, motive pentru care hotărârea recurată este casabilă.

În raport de aceste motive, la care se adaugă și necesitatea de a nu priva părțile de un grad de jurisdicție și de a le asigura o protecție reală a dreptului la un proces echitabil așa cum este consacrat de art. 6 alin. 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, se impune casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare.

Pentru aceste motive, Curtea apreciază că recursurile sunt fondate, astfel că în temeiul art. 312 alin. 1, 3 și 5 C.proc.civ., va admite recursurile, va casa sentința, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță, prilej cu care vor fi analizate toate susținerile și apărările părților.

În rejudecare, instanța va face verificările necesare referitoare la sancțiunea aplicabilă modificării cererii, se va pronunța asupra temeiniciei excepției lipsei procedurii prealabile invocată de pârâți prin întâmpinare, iar în cazul în care va aprecia că reclamantul a îndeplinit procedura prealabilă, va analiza susținerile reclamantului, precum și apărările formulate de pârâți.

Instanța de rejudecare urmează să arate în concret motivele de fapt și de drept pe care va înțelege să-și fundamenteze soluția la care se va opri, să își însușească sau să înlăture motivat susțineri sau apărări formulate de părți la instanța de fond, cu luarea în considerare și a apărărilor formulate în fața instanței de recurs, în vederea pronunțării unei hotărâri legale și temeinice.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursurile declarate de recurenții pârâți I. Județean de Jandarmi „T. V.” Gorj și I. G. al Jandarmeriei Române, în contradictoriu cu intimatul reclamant G. V. și intimatul pârât M. Administrației și Internelor, împotriva sentinței nr. 4999 din 26 octombrie 2012 pronunțată de Tribunalul Gorj, Secția C. Administrativ și Fiscal, în dosarul nr._ .

Casează sentința și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 26 Martie 2013.

Președinte,

L. M. D.

Judecător,

Ș. B.

Judecător,

C. I.

Grefier,

I. C.

Red./Tehnored.jud.L.M.D.

2 ex./I.C./28.03.2013

Jud.fond:S.I.T.

← Anulare act administrativ. Sentința nr. 253/2013. Curtea de...		Anulare act administrativ. Decizia nr. 2013/2013. Curtea de Apel... →

Litigiu privind funcţionarii publici statutari. Decizia nr. 3288/2013. Curtea de Apel CRAIOVA

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Litigiu privind funcţionarii publici statutari. Decizia nr. 3288/2013. Curtea de Apel CRAIOVA