Pretentii. Decizia nr. 2013/2013. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2013/2013 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 24-09-2013 în dosarul nr. 4179/104/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA C. ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr._/2013
Ședința publică de la 24 Septembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE Ș. B.
Judecător C. I.
Judecător D. C.
Grefier M. P.
x.x.x.x
Pe rol judecarea recursurilor formulate de pârâții C. R., B. I. și A. L. împotriva sentinței nr. 278 din 30 ianuarie 2013, pronunțată de Tribunalul O., Secția C. Administrativ Si Fiscal, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata reclamantă DIRECȚIA S. VETERINARĂ ȘI PENTRU SIGURANȚA ALIMENTELOR O., având ca obiect pretenții
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurentul pârât A. L. personal, avocat M. B. pentru recurentul pârât C. R. și consilier juridic V. M. pentru intimata reclamantă DIRECȚIA S. VETERINARĂ ȘI PENTRU SIGURANȚA ALIMENTELOR O. lipsind recurentul pârât B. I.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că toate cele trei recursuri sunt declarate și motivate în termenul legal, precum și faptul că recurentul pârât C. R. a depus concluzii scrise, după care:
Curtea, constatând că nu mai sunt alte cereri din partea părților, apreciază cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților prezente, prin reprezentanți, pentru a pune concluzii asupra recursului.
Avocat M. B., pentru recurentul pârât C. R., a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței, iar pe fond respingerea cererii de chemare în judecată, ca neîntemeiată, cu cheltuieli de judecată pentru fond și recurs.
Cu privire la recursul formulat de pârâtul A. L. a solicitat respingerea acestuia ca nefundat și menținerea sentinței doar cu privire la această parte.
Recurentul pârât A. L. a solicitat admiterea recursului său așa cum a fost formulat. Cu privire la celelalte recursuri a lăsat la aprecierea instanței.
Consilier juridic V. M., pentru intimata reclamantă Direcția S. Veterinară Și Pentru Siguranța Alimentelor O., a susținut că, instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală și temeinică solicitând respingerea recursurilor ca neîntemeiate.
CURTEA
Asupra recursurilor de față ;
Prin sentința nr. 278 din 30 ianuarie 2013, pronunțată de Tribunalul O., Secția C. Administrativ Si Fiscal, în dosarul nr._, a fost admisă cererea de chemare în judecată astfel cum a fost precizată la data de 22.01.2013 formulată de reclamanta Direcția S. Veterinară Și Pentru Siguranța Alimentelor O. în contradictoriu cu pârâții: C. R., B. I. și A. L..
A obligat, în solidar, pârâții la plata sumei de 10 000 lei reprezentând contravaloarea amenzii contravenționale aplicată prin procesul verbal AR nr._/18.08.2011 plătită de reclamantă.
Pentru a se pronunța astfel, tribunalul a reținut :
Prin procesul-verbal de constatare si sancționare a contravențiilor . nr._ din data 08.2011, reclamanta Direcția Sanitara Veterinara si pentru Siguranța Alimentelor O. a fost sancționată contravențional cu amenda in cuantum de 100.000 lei pentru săvârșirea contravențiilor prevăzute de art .293 lit. v din OUG nr. 34/2006, art. 293 lit. r din OUG nr. ), art. 293 lit. v din OUG nr. 34/2006 si cu avertisment pentru faptele prevăzute de art. 293 lit. v G, art. 293 lit. p din OUG nr. 34/2006, art. 293 lit. e din OUG nr. 34/2006, art. 293 lit. b din . 34/2006, art. 293 lit. e din OUG nr. 34/2006,pentru fapta prevăzuta de art. 293 lit. v din OUG nr. 34/2006 s-a aplicat amenda in cuantum de ei, pentru fapta prevăzuta de art. 293 lit. r din OUG nr. 34/2006 s-a aplicat amenda_ lei pentru fapta prevăzuta de art. 293 lit. v din OUG nr. 34/2006 a fost aplicata amenda in de 10.000 lei, iar pentru fapta prevăzuta de art. 293 lit. v din OUG nr. 34/2006 a fost aplicata în cuantum de 10.000 lei, totalul amenzilor fiind in cuantum de 100.000 lei.
Prin decizia civilă nr. 2265/08.10.2012 pronunțată de Tribunalul București în dosarul nr._ a fost admis recursul declarat de recurenta DSVSA O., modificată sentința, admisă în parte plângerea în sensul anulării procesului verbal de contravenție pentru amenda in cuantum de 70.000 lei aplicata pentru fapta prevăzuta la pct. 3 din anexa si s-a înlocuit sancțiunea amenzii in cuantum de 10.000 lei cu sancțiunea de avertisment pentru fapta prevăzuta la pct. 9 din anexa.
Potrivit art. 1349 din noul cod civil Orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune și să nu aducă atingere, prin acțiunile ori inacțiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane. Cel care, având discernământ, încalcă această îndatorire răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral. În cazurile anume prevăzute de lege, o persoană este obligată să repare prejudiciul cauzat de fapta altuia, de lucrurile ori animalele aflate sub paza sa, precum și de ruina edificiului. Răspunderea pentru prejudiciile cauzate de produsele cu defecte se stabilește prin lege specială.
Art. 1373 din același cod prevede că: Comitentul este obligat să repare prejudiciul cauzat de prepușii săi ori de câte ori fapta săvârșită de aceștia are legătură cu atribuțiile sau cu scopul funcțiilor încredințate. Este comitent cel care, în virtutea unui contract sau în temeiul legii, exercită direcția, supravegherea și controlul asupra celui care îndeplinește anumite funcții sau însărcinări în interesul său ori al altuia. Comitentul nu răspunde dacă dovedește că victima cunoștea sau, după împrejurări, putea să cunoască, la data săvârșirii faptei prejudiciabile, că prepusul a acționat fără nicio legătură cu atribuțiile sau cu scopul funcțiilor încredințate.
Prin Ordinul ANSVSA nr._/25.05.2009, paratul B. I. a fost numit in funcția de director coordonator al DSVSA O., funcție pe care a deținut-o pana la data de 2.10.2009. In aceasta calitate, a fost încheiat contractul de management nr. 49/25.05.2009 intre ANSVSA si dr. B. I., stabilind drepturile si obligațiile fiecărei părți.
Prin Ordinul ANSVSA nr._/14.10.2009, paratul C. R. a fost numit in funcția de Director coordonator al DSVSA O., funcție pe care a deținut-o pana la data de 7.10.2010. In aceasta calitate, a fost încheiat contractul de management nr. 195/14.10.2009 intre ANSVSA si paratul C. R., stabilind drepturile si obligațiile fiecărei părți.
Pârâtul A. L. a deținut funcția de consilier superior, scopul principal al postului fiind de urmărire, executare a activității de investiții, achiziționarea mijloacelor fixe, obiectelor de inventar și materiale în conformitate cu OUG 34/2006.
Sunt îndeplinite așadar condițiile privind existența raportului de presupușenie, toți cei trei pârâți îndeplinind atribuții în cadrul instituției reclamante. Astfel, pârâții B. I. și C. R., în calitate de directori coordonatori, aveau ca obligații sa stabilească si sa urmărească realizarea atribuțiilor de serviciu, pe compartimente, ale personalului DSVSA O. ,conform Regulamentului de Organizare si Funcționare al acesteia, precum si al obligațiilor profesionale individuale de munca ale personalului de specialitate, sa exercite controlul asupra modului de îndeplinire a sarcinilor de serviciu si a obiectivelor de către personalul angajat/numit in funcție, sa-si folosească întreaga capacitate de munca in interesul instituției si sa se abțină de orice fel de activități si manifestări de natura sa prejudicieze interesul si prestigiul instituției.
Pe de altă parte, în perioada in care au fost întocmite toate procedurile de atribuire pentru care au fost aplicate amenzi, paratul Amarasteanu L. avea ca atribuții de serviciu stabilite in fisa postului întocmirea documentațiilor de achiziție publică. Prin nerespectarea procedurilor de achiziție publica, paratul A. L. nu si-a îndeplinit sarcinile de serviciu, fiind îndeplinite cumulativ condițiile angajarea răspunderii civile delictuale, respectiv: existenta unui prejudiciu, existenta unei fapte existenta unui raport de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu, existenta vinovăției celui care produce prejudiciul, constând in intenția, neglijenta, imprudenta cu care au acționat.
Condițiile angajării răspunderii civile delictuale a unei persoane sunt: existența unei fapte ilicite, a unei persoane prin care s-au adus prejudicii materiale sau morale unei alte persoane, existenta unei legături de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciul cauzat și vinovăția autorului faptei ilicite.
Fapta ilicită reprezintă o acțiune sau inacțiune a unei persoane prin care încălcându-se normele dreptului obiectiv se aduc prejudicii dreptului subiectiv al unei alte persoane.
Prejudiciul produs în dauna persoanei vătămate reprezintă efectul negativ suferit de aceasta care trebuie să se afle în legătură de cauzalitate cu fapta ilicită în sensul că acest efect negativ trebuie să fie rezultatul direct și nemijlocit al acțiunii autorului faptei ilicite.
Vinovăția reprezintă latura subiectivă a răspunderii civile delictuale și constă în atitudinea de voință și conștiință a autorului faptei ilicite față de aceasta și rezultatul socialmente periculoase.
Instanța nu poate reține apărările pârâtului B. I. privind imposibilitatea efectuării de către acesta a unui control nemijlocit și amănunțit asupra fiecărui înscris întocmit de fiecare angajat al DSVSA O., din partea directorului coordonator al instituției, ținând cont de îndeplinirea în bune condițiuni și a celorlalte obligații din contractul de management nr. 49/25.05.2009, care sunt în total stabilite în 28 de puncte, la art.5 lit B și care-mi reveneau în egală măsură, în competență, motivat de faptul că aceste atribuții îi revenea tocmai potrivit contractului de management nr. 49/25.05.2009 încheiat.
Aceleași obligații reveneau și pârâtului C. R., nefiind îndeplinite nici de acest pârât.
Așadar instanța reține că în cauză sun îndeplinite condițiile răspunderii delictuale a pârâților, faptele ilicite ale acestora constând în neîndeplinirea obligațiilor ce le reveneau potrivit atribuțiilor posturilor, fapte care au creat un prejudiciu în patrimoniul reclamantei reprezentat de amenda aplicată și achitată de aceasta.
Instanța reține că potrivit art. 253 alin 3 din codul muncii Angajatorul care a plătit despăgubirea își va recupera suma aferentă de la salariatul vinovat de producerea pagubei, în condițiile art. 254 și următoarele, iar art. 254 prevede că salariații răspund patrimonial, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina și în legătură cu munca lor.
Totodată, potrivit art. 1382 noul cod civil Cei care răspund pentru o faptă prejudiciabilă sunt ținuți solidar la reparație față de cel prejudiciat.
Față de aceste considerente, instanța a admis cererea de chemare în judecată astfel cum a fost precizată la data de 22.01.2013 formulată de reclamanta DVSA O. în contradictoriu cu pârâții C. R., B. I. și A. L. și a obligat în solidar pârâții la plata sumei de 10 000 lei reprezentând contravaloarea amenzii contravenționale aplicată prin procesul verbal AR nr._/18.08.2011 plătită de reclamantă.
Împotriva acestei sentințe, au formulat recurs pârâții A. L., B. I. și C. R., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Recurentul pârât A. L., prin motive a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței Tribunalului O., în sensul respingerii acțiunii formulată de DSVSA O. ca neîntemeiată, pentru următoarele motive:
Hotărârea pronunțată este dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii, conform art. 304, punctul 9 din Codul de procedură civilă.
Consideră că în perioada cât a fost singurul funcționar in compartimentul de achiziții - investiții, a îndeplinit sarcinile de serviciu, neaducând niciodată vreun prejudiciu instituției reclamante. A respectat cu bună credință atribuțiile de serviciu stipulate în fișa postului, a îndeplinit totdeauna sarcinile primite de la conducătorul instituției, căruia, conform procedurilor de achiziții - investiții, se subordona în mod direct.
În decursul anilor, în care și-a desfășurat activitatea la DSVSA O., a întocmit proceduri de licitație și a încheiat contracte de zeci de miliarde de lei respectând legislația în vigoare, nu a creat vreun prejudiciu instituției, a urmărit toate obiectivele pe care le aveam de executat.
Referitor la procedurile de licitație, pe care instanța Tribunalului O. le invocă în sentința criticată, consideră că au fost promovate principiile concurenței între agenții economici, al garantării tratamentului egal și nediscriminatoriu al acestora, s-a asigurat transparența și integritatea procesului procedurii, chiar dacă organul de control, în speță ANRMAP, a considerat altfel.
Scopul procedurii de achiziție este de a utiliza în mod eficient fondurile publice, fapt ce s-a concretizat prin stimularea concurenței și aplicarea principiilor de bază în desemnarea ofertanților câștigători, pe baza criteriilor prețul cel mai scăzut și oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic.
Menționează că a respectat cele de mai sus, astfel că au fost achiziționate produse la prețuri cu mult sub cele estimate, aducând economii substanțiale instituției reclamante.
Aceste cerințe de eficiență au fost tot timpul solicitate de forul superior A.N.S.V.S.A., cu justificarea utilizării bugetului alocat, în cuantum mai mic în acea perioadă față de anii anteriori, generat de criza economică mondială.
A solicitat a se face aplicarea în cauză a dispozițiilor art. 304 1 din Codul de Procedură Civilă, în sensul de a nu vă limita la verificarea motivelor prezentate mai sus ci de a examina cauza sub toate aspectele.
Pentru motivele invocate a solicitat admiterea recursului formulat, modificarea sentinței nr. 278 pronunțată de Tribunalul O. în data de 30.01.2013 în sensul respingerii acțiunii formulată de DSVSA O..
Recurentul B. I. a susținut că, instanța de fond, pentru a pronunța hotărârea, a apreciat că în cauză sunt îndeplinite condițiile răspunderii delictuale și pentru el, în sensul că fapta ilicită a constat în neîndeplinirea obligațiilor ce-i reveneau potrivit atribuțiilor postului deținut, faptă personală care ar fi creat un prejudiciu în patrimoniul reclamantei reprezentat de amenda aplicată și achitată de aceasta.
Prin precizările formulate pentru termenul din data de 03.10.2012, reclamanta invocă împrejurarea că echipa de control din cadrul ANRMAP a aplicat două amenzi în cuantum de 10.000 lei, ca urmare a încălcării principiului transparenței prev. de art 2 alin 2 lit d, rap la art. 294 alin 1 din OUG nr. 34/2006, cerere ce a fost motivată în drept pe disp. art 1000 alin 3 și art. 1108 pct. 3 cod civil, precum și pe disp. art. 253 alin 3 și art. 254 din Codul Muncii.
Prin Ordinul_/25.05.2009 a fost numit în funcția de director coordonator al DSVSA O., funcție ce a exercitat-o în baza contractului de management nr. 49/25.05.2009, până la emiterea ordinului nr._/02.10.2009 cu privire la încetarea raportului de muncă prin acordul părților.
In perioada în care a deținut funcția de director coordonator al DSVSA O., în cadrul instituției funcționa potrivit dispozițiilor art. 304 indice 1 din OUG nr. 34/2006, un compartiment intern specializat în domeniul achizițiilor publice ce includea sarcinile specifice în domeniu, personalul fiind în concret pregătit profesional în acest scop.
Obligațiile sale de serviciu nu includeau întocmirea invitației de participare și cea de atribuire aferentă a contractelor de vaccinuri pentru uz veterinar, existând specialiști la compartimentul de achiziții publice cu atribuțiuni clar stabilite conform fișei postului fiecăruia, așa cum în fapt s-a și procedat.
Recurentul a arătat că, i se impută că avea obligația să stabilească și să urmărească realizarea atribuțiilor de serviciu, pe compartimente, ale personalului DSVSA O., conform Regulamentului de organizare și funcționare al acestei, precum și obligații profesionale individuale de muncă ale personalului de specialitate, să exercite controlul asupra modului de îndeplinire a sarcinilor de serviciu și a obiectivelor de către personalul angajat în funcție, în condițiile în care sancțiunea a fost aplicată și menținută pentru că „In invitația de participare nr._/17.08.2009, cât și în documentația de atribuire aferentă, nu a fost făcută precizarea că atribuirea contractului se va face pe loturi", deci pentru o culpă directă și nemijlocită a funcționarului ce a întocmit documentația, din cadrul compartimentului specializat în domeniul achizițiilor publice
Obligațiile directorului coordonator nu pot implica în mod concret execuțional o suprapunere prin activitatea desfășurată asupra sarcinilor de serviciu pentru fiecare salariat în parte, inclusiv pentru verificarea fiecărui înscris, ci doar să le stabilească prin fișa postului și să urmărească realizarea atribuțiunilor de serviciu pe compartimente, pentru întreg personalul DSVSA O..
Dacă managerul unei unități de talia DSVSA O. ar analiza zilnic înscrisurile întocmite de fiecare angajat în parte - așa cum rezultă din opinia reclamantei - în mod evident ar fi imposibil să-și mai exercite actul de conducere.
Pentru o bună desfășurare a muncii în cadrul fiecărui compartiment, în mod cert responsabilitatea trebuie asumată de fiecare funcționar în parte pentru documentele întocmite, înscrisuri ce sunt verificate și avizate de șeful compartimentului de specializare din care face parte personalul cu pregătire profesională corespunzătoare, fiind mai multe trepte ierarhic superioare de responsabilitate, de la muncitori cu sarcini execuționale, pe compartimente și servicii, șeful DSVSA O. putând desfășura în bune condiții activitățile specifice postului de manager.
Față de această situație, a solicitat admiterea recursului declarat și judecând cauza pe fond, să se respingă cererea de chemare în judecată, așa cum a fost precizată la data de 22.01.2013 de către DSVSA O., întrucât nu a săvârșit fapta ilicită imputată, prin neîndeplinirea obligațiilor ce-mi reveneau în calitatea mea de manager, nu există legătură de cauzalitate între obligațiile sale de serviciu și prejudiciul existent în patrimoniul intimatei reclamante, concretizat în amenda aplicată și achitată de aceasta.
In perioada în care a deținut funcția de director coordonator al DSVSA O. (25.05._09), raportat la activitățile specifice din fișa postului, prejudiciul invocat nu îi poate fi imputat întrucât nu a avut nici o culpă în producerea lui, situație în care este exclusă orice formă de vinovăție ce-i poate fi reținută.
In drept, cererea de recurs este întemeiată disp. art. 299-316 cod proc. civilă.
Recurentul C. R. consideră sentința nr. 278/30.01.2013 nelegala, fiind data cu încălcarea si aplicarea greșita a legii,fiind afectata de motivul de modificare al acesteia prevăzut de art. 304 pct. 9 c.pr.civ.
Instanța de fond in mod greșit a analizat si a interpretat materialul probator administrat in cauza,stabilind in acest fel in mod greșit antrenarea răspunderii subsemnatului pentru suma de_ lei in baza prevederilor art. 1349,art. 1373,art. 1382 c. civ. si art. 253-254 codul muncii.
In concret instanța de fond nu a analizat daca sunt întrunite în mod cumulativ condițiile impuse imperativ de lege pentru antrenarea răspunderii civile delictuale / patrimoniale / solidare a subsemnatului, rezumându-se numai la a enumera textele de lege mai sus menționate si la conținutul acestora.
Astfel,in ceea ce privește aplicabilitatea prevederilor art. 1349 cod civ., arată următoarele:
Consideră că ,în calitatea sa de Director Coordonator in perioada 14.10._10 nu a săvârșit nicio fapta ilicita in legătura cu aplicarea OUG nr. 34/2006, privind atribuirea contractelor de achiziție publica ,a contractelor de concesiune de lucrări publice sau a contractelor de concesiune de servicii.
Dimpotrivă,in perioada respectiva,a respectat prevederile art. 304 indice 1,alin. 1 din OUG 34/2006 prin menținerea in statul de funcțiuni a compartimentului de achiziții publice.
Din înscrisurile aflate la dosar,respectiv fisa postului pentru paratul A. L. - fila 8 ,pct. 2 si pct. 11 rezultă că de activitatea de achiziții publice si de întocmirea documentației de licitație din cadrul DSVSA se ocupa si răspunde acesta.
Din documentația de atribuire privind achiziția publica de reactivi de laborator sanitar veterinar ,fisa de date a achiziției - filele 27-32 - rezultă că acestea au fost întocmite de compartimentul de achiziții în persoana d-lui A. L. (detalii pentru invitația nr._ întocmita de A. L.,lista de loturi, fisa de date a achiziției etc).care se regăsește si la rubrica - persoane de contact - cu adresa sa de e-mail,telefon,fax si alte informații.
Toate contractele de furnizare încheiate de reclamanta in baza OUG nr. 34/2006 - fila 39-65 - poarta semnătura paratului A. L. pentru Director coordonator adjunct economic perioada respectiva îndeplinind aceasta funcție de conducere si nu de consilier superior așa cum greșit a reținut instanța de fond.
Conform Regulamentului de Organizare si Funcționare al DSVSA aprobat prin Ordinul ANSVSA București nr._/31.12.2009 ,anexate in copie extras, „Directorul Coordonator Adjunct Economic are in subordine directa activitatea compartimentului de Investiții, Achiziții, Administrativ si Patrimoniu, controlând si răspunzând direct de aceasta activitate(cap.ll,art.13,pct.1,lit.c,pct.19,pct.20,pct.27,pct.29,pct.38,pct.44,pct.53)
In cererea de chemare in judecata si in precizările ulterioare, reclamanta arata in mod expres ca de întocmirea documentației de achiziții publice se ocupa in mod direct paratul A. L..
Prin întâmpinarea depusa de paratul A. L. - fila 197-198 ,acesta recunoaște ca se ocupa și răspundea de activitatea de achiziții publice.
Față de cele prezentate se desprinde concluzia ca nu pârâtul C. R. se face vinovat de nerespectarea OUG 34/2006,ci persoana cu atribuțiuni exprese in acest domeniu, care a întocmit întreaga documentație de achiziții publice, prin urmare nu acesta a săvârșit vreo fapta ilicita in legătura cu aplicarea OUG 34/2006.
In aceasta situație,consideră că nu se poate antrena răspunderea civila delictuala fata de el in lipsa faptei ilicite.
Instanța de fond. fără însă a analiza înscrisurile mai sus enumerate si existente la dosar ,in mod greșit a considerat ca reclamantul C. R. a săvârșit o fapta ilicita prin nerespectarea la modul general a atribuțiilor postului.
Recurentul pârât a susținut că, prejudiciul. personal nu a produs nici un prejudiciu DSVSA O. pentru nerespectarea OUG nr. 34/2006 in perioada în care a fost director coordonator. Reclamanta a plătit amenda pentru nerespectarea OUG nr. 34/2006,dar nu din cauza acestuia ,ci din cauza persoanei cu atribuțiuni exprese in activitatea de achiziții publice. Prejudiciul cauzat trebuie sa fie urmarea faptei ilicite săvârșite de către pârâtul C. R.. Or, în cauza de fata, a demonstrat cu înscrisurile prezentate ca pârâtul nu a săvârșit nicio fapta ilicita privind aplicarea OUG 34/2006,prin urmare,personal nu a creat nici un prejudiciu reclamantei.
In concluzie,in lipsa unui prejudiciu creat de pârât ,consideră că nu se poate antrena răspunderea civila delictuala fata de acesta.
Raportul de cauzalitate dintre fapta ilicita si prejudiciu. Arată ca personal nu a săvârșit nicio fapta ilicita,drept urmare nu a creat el personal un prejudiciu DSVSA O.
Consideră că,în aceasta situație, neexistând nici fapta ilicita si nici prejudiciu ,nu se poate retine nici ca exista o legătura de cauzalitate intre acestea.
Răspunderea civila delictuala nu poate fi angajata in lipsa raportului de cauzalitate dintre fapta ilicita si prejudiciu.
Prin urmare,consideră că în cauza de fata nu sunt îndeplinite cumulativ elementele antrenării răspunderii civile delictuale fata de el.
Vinovăția - Din analiza materialului probator administrat in cauza de fata,nu rezulta vinovăția pârâtului C. R. pentru plata amenzii de către reclamanta.
Reclamanta nu a dovedit in niciun fel culpa acestuia.
Dimpotrivă,reclamanta, in cererea sa si in precizările ulterioare, recunoaște ca de întocmirea documentației de achiziții publice s-a ocupat efectiv paratul A. L.. Chiar acest parat ,în întâmpinarea sa aflata la dosar fila. 197-198,recunoaște ca a întocmit documentația de licitație ,deci si invitația de participare nr._/05.03.2010,conform reglementarilor si procedurilor in vigoare si ca s-a finalizat procedura prin încheierea mai multor contracte tot conform legislației in vigoare.
Recunoașterea reclamantei și a paratului A. L. este confirmată și de înscrisurile aflate la dosar
Consideră ca nu este vinovat nici de faptul ca Tribunalul București nu a anulat în întregime procesul verbal de contravenție emis de ANRMAP.
In concluzie în cauza de fata nu se poate antrena răspunderea civila delictuala împotriva sa ,lipsind chiar elementul de baza al acesteia - vinovăția sa -
Față de cele prezentate,consideră ca instanța de fond în mod greșit a considerat ca in cauza de fata sunt aplicabile prevederile art. 1349 c.civ. privind antrenarea răspunderii civile delictuale fata de el.
Prin urmare instanța de fond a făcut o greșita aplicare a legii,ceea ce conduce la concluzia ca sentința pronunțata de Tribunalul O. este afectataă de motivul de modificare al acesteia prevăzut de art. 304,pct. 9 c.pr.civ.
.Instanța de fond in mod greșit a analizat și a interpretat materialul probator administrat in cauza, stabilind in acest fel in mod greșit ca sunt aplicabile prevederile art. 1373 c.civ. fata de pârâtul C. R..
In concret instanța de fond nu a analizat daca sunt întrunite condițiile impuse imperativ de lege pentru antrenarea răspunderii comitentului in baza prevederilor art. 1373 c.civ.,
Astfel, pentru existenta răspunderii comitentului este absolut necesara dovada culpei prepusului,deci comitentul răspunde numai atunci când fapta ilicita a fost săvârșita de prepus cu vinovăție
In mod greșit a reținut instanța în pag. 7 a sentinței ca a existat un raport de prepusenie intre pârâtul C. R. si reclamanta - Ordinul nr._/14.10.2009 si contractul de management nr. 195/14.10.2009,iar paratul A. L. a deținut funcția de consilier superior si ca in baza acestor raporturi am avut drepturi si obligații.
Antrenarea răspunderii comitentului presupune,ca pe lângă întrunirea cumulativa a elementelor necesare antrenării răspunderii civile delictuale,si îndeplinirea cumulativa a doua condiții:
- existenta unui raport de prepusenie;
- săvârșirea faptei ilicite de către prepus in cadrul funcțiilor încredințate de către comitent.
Consideră că în cauza de față nu sunt întrunite nici condițiile generale pentru antrenarea răspunderii civile delictuale fata de subsemnatul si nici condițiile speciale.
Ordinul nr._/14.10.2009 si contractul de management nr. 195/2009 sunt încheiate cu ANSVSA București.
Prin urmare instanța de fond a făcut o greșita aplicare a legii,ceea ce conduce la concluzia ca sentința pronunțata de Tribunalul O. este afectată de motivul de modificare al acesteia prevăzut de art. 304,pct. 9 c.pr.civ.
Un alt motiv de recurs îl reprezintă faptul că, instanța de fond in mod greșit a analizat si a interpretat materialul probator administrat in cauza. stabilind in acest fel in mod greșit ca sunt aplicabile prevederile art. 253 alin. 3 si art. 254 c .muncii fata de subsemnatul.
In concret instanța de fond nu a analizat dacă sunt întrunite condițiile impuse imperativ de lege pentru antrenarea răspunderii patrimoniale fata de pârâtul C. R., în baza prevederilor art. 253 alin. 3 si art. 254 c. muncii. ci s-a rezumat numai la enumerarea acestor texte si la conținutul lor.
Analizând aceste prevederi in raport de înscrisurile aflate la dosar. consideră ca nu sunt întrunite condițiile angajării unei astfel de răspunderi fata de el.
Astfel, răspunderea patrimoniala se poate antrena numai daca sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:calitatea de salariat al angajatorului păgubit; fapta ilicita si personala săvârșita in legătura cu munca subsemnatului; prin fapta ilicita si personala sa fi produs un prejudiciu material angajatorului J. prejudiciul sa nu fi fost reparat; raportul de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu; vinovăția - condiție obligatorie a răspunderii patrimoniale.
A arătat si a dovedit la pct.1 din prezenta cerere de recurs ca nu sunt îndeplinite elementele antrenării răspunderii sale
Personal nu a întocmit documentația de atribuire achiziție publica ,de aceasta activitate ocupându-se și răspunzând în mod direct pârâtul A. L.. Nu a avut ca atribuțiune de serviciu activitatea de achiziții publice, de aceasta ocupându-se în mod efectiv si direct pârâtul A. L. care în acea perioada îndeplinea si funcția de Director Coordonator Adjunct Economic și care avea în subordine directa activitatea de achiziții publice conform prevederilor R...
Contravenția aplicata de ANRMAP București nu s-a datorat subsemnatului ,ci persoanei care avea atribuțiuni pe aceasta linie așa după cum a demonstrat cu înscrisurile existente la dosar, precum si cu cele anexate prezentei cereri.
Pentru aceste motive, consideră ca nu sunt îndeplinite condițiile antrenării răspunderii patrimoniale in baza art. 254 c. muncii fata de pârâtul C. R..
Prin urmare instanța de fond a făcut o greșita aplicare a legii,ceea ce conduce la concluzia ca sentința pronunțata de Tribunalul O. este afectată de motivul de modificare al acesteia prevăzut de art. 304,pct. 9 c.pr.civ.
Instanța de fond in mod greșit a analizat si a interpretat materialul probator administrat in cauza, stabilind in acest fel in mod greșit ca sunt aplicabile prevederile art. 1382 cod civil fata de pârâtul C. R.
In concret instanța de fond nu a analizat daca sunt întrunite condițiile impuse imperativ de lege pentru antrenarea răspunderii solidare in baza prevederilor art. 1382 c.civ., ci s-a rezumat numai la enumerarea acestui text si la conținutul lui.
Analizând prevederile acestui articol .consideră ca nu-si găsește aplicabilitate in cauza de față de subsemnatul. deoarece personal nu a cauzat vreun prejudiciu reclamantei. de producerea acestuia făcându-se vinovat în mod direct numai paratul A. L. care avea atribuțiuni directe in activitatea de achiziții publice. In cauza de fata nu - si găsește aplicabilitate nici exercitarea dreptului de regres al reclamantei fata de subsemnatul .personal nefiind răspunzător de cauzarea prejudiciului.
Prin urmare instanța de fond a făcut o greșita aplicare a legii(art. 1382 c. civ.,ceea ce conduce la concluzia ca sentința pronunțata de Tribunalul O. este afectată de motivul de modificare al acesteia prevăzut de art. 304,pct. 9 c.pr.civ.).
Față de cele învederate a solicitat admiterea recursului ,modificarea sentinței nr. 78/30.01.2013,iar pe fond respingerea cererii DSVSA O. ca fiind netemeinica si nelegala.
Totodată solicită instanței sa dispună aplicarea prevederilor art.. 304 indice 1 c.pr.civ.
A solicitat, de asemenea, obligarea DSVSA O. la plata cheltuielilor de judecata ocazionate de soluționarea recursului conform documentelor de la dosar.
La data de 02 iulie 2013, intimata reclamantă DIRECȚIA S. VETERINARĂ ȘI PENTRU SIGURANȚA ALIMENTELOR O. a depus întâmpinări prin care a susținut că, în mod corect instanța de fond a apreciat că sunt îndeplinite cumulativ condițiile pentru angajarea răspunderii civile delictuale a recurentului pârât C. R., respectiv existența unui prejudiciu, existența unei fapte ilicite, existența unui raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu, existența vinovăției celui care a cauzat prejudiciul.
A solicitat respingerea recursurilor ca nefondate.
Curtea, analizând recursul formulat în raport de motivele invocate, de apărările formulate și în conformitate cu dispozițiile art. 3041 dinC. Pr. Civ., apreciază că este fondat pentru considerentele ce urmează a fi expuse:
Din considerentele sentinței instanței de fond Curtea observă, în primul rând că, reclamanta în acțiunea introductivă indicase ca temei juridic al acțiunii „răspunderea civilă delictuală”, iar cercetarea judecătorească s-a realizat în baza acestei calificări juridice realizată de către reclamantă, și cu toate că s-a reținut în considerentele sentinței existența unor raporturi juridice de muncă existente între părți, calificarea juridică nu a mai fost pus în discuția părților și nici nu a suferit modificări pe parcursul judecării cauzei.
Curtea reține că toate cele trei persoane chemate în judecată se aflau în raporturi de muncă, fie contractuale, fie de altă natură, astfel că răspunderea acestora nu poate fi cea civilă delictuală, ci în funcție de tipul de raport juridic de muncă, aceasta putea fi răspunderea materială prevăzută de Codul Muncii, fie cea specifică funcționarului public.
Deși la dosarul cauzei existau elemente ce ar fi condus la o altă calificare juridică instanța de fond nu a manifestat rol activ și nu a pus în discuția părților toate împrejurările ce ar fi condus la o justă soluționare a cauzei
În mod evident raționamentul instanței de fond a fost unul eronat, deoarece natura juridică a răspunderii era alta decât cea invocată prin acțiunea introductivă, împrejurare ce trebuia pusă în discuția părților și ca atare în cauză ar fi fost necesară administrarea de probatorii, din care să rezulte cu certitudine prejudiciul încercat și întinderea acestuia.
Procedând în acest mod, instanța de fond a adoptat punctul de vedere al uneia dintre părți, și în absența unei corecte calificări juridice a faptelor deduse judecății, face imposibilă sarcina instanței superioare în exercitarea controlului judiciar, procedeul juridic utilizat de instanța de fond echivalând cu necercetarea fondului cauzei.
Soluționarea corectă a cauzei impune instanței să respecte dreptul ambelor părți de a furniza toate mijloacele de probă pe care le consideră necesare, în dovedirea, respectiv combaterea acțiunii dedusă judecății.
Curtea apreciază că, în cauză, se impune casarea cu trimitere spre rejudecare a cauzei, atât pentru asigurarea dublului grad de jurisdicție pentru ambele părți, cât și pentru lămurirea tuturor aspectelor, posibilă prin exercitarea rolului activ al instanței, astfel cum este prevăzut de art. 129 alin. 4 C.P.CIV.
Pentru aceste considerente va admite recursul, urmând ca în rejudecare instanța de fond să pună în discuția părților toate împrejurările de fapt și de drept referitoare la natura juridică a răspunderii, să dispună administrarea probelor din care să reiese în ce raporturi juridice de muncă se aflau pârâții, urmând a aprecia asupra necesității oricăror altor probe ce ar rezulta din dezbateri și pe care le va considera necesare pentru pronunțarea unei soluții temeinice și legale, raportat la totalitatea susținerilor din cererea de recurs, formulate de către recurenții-pârâți dar și a apărărilor invocate de către intimata-reclamantă prin întâmpinare.
Având în vedere aceste considerente, în conformitate cu dispozițiile art. 312 alin. 5 C Pr. Civ., va admite recursul formulat, va casa sentința recurată și va trimite cauza spre soluționare la aceiași instanța de fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile formulate de pârâții C. R., B. I. și A. L. împotriva sentinței nr. 278 din 30 ianuarie 2013, pronunțată de Tribunalul O., Secția C. Administrativ Si Fiscal, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata reclamantă DIRECȚIA S. VETERINARĂ ȘI PENTRU SIGURANȚA ALIMENTELOR O..
Casează sentința și trimite cauza spre rejudecare la aceleiași instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 24 Septembrie 2013.
Președinte, Ș. B. | Judecător, C. I. | Judecător, D. C. |
Grefier, M. P. |
RED.CI.
Tehnored.M.P. 24 Octombrie 2013
JUD. FOND F.S.
| ← Alte cereri. Decizia nr. 7386/2013. Curtea de Apel CRAIOVA | Pretentii. Decizia nr. 2013/2013. Curtea de Apel CRAIOVA → |
|---|
