Pretentii. Sentința nr. 5536/2013. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 5536/2013 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 12-11-2013 în dosarul nr. 1016/63/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA C. ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr._/2013
Ședința publică de la 12 Noiembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. I. A.
Judecător G. C.
Judecător C. M.
Grefier C. B.
S-a luat în examinare recursul formulat de reclamantul P. I. D. împotriva sentinței nr. 5536/2013 din 16 aprilie 2013 pronunțată de Tribunalul M. în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimatele pârâte A. D. și AFM.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul reclamantul P. I. D. personal și asistat de avocat C., lipsind intimatele pârâte A. D. și AFM .
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul este declarat și motivat în cadrul termenului prevăzut de art. 301 Cod procedură civilă, precum și faptul că, prin Serviciul arhivă, intimata pârâtă a depus întâmpinare, după care,
Curtea, apreciind cauza în stare de soluționare acordă cuvântul asupra recursului.
Avocat C. pentru recurentul reclamant solicită admiterea recursului, casarea sentinței, pe fond să fie obligate pârâtele la restituirea sumei, termenul prescripției începând să curgă cu data de 01 ianuarie 2009. Depune concluzii scrise.
CURTEA
Asupra recursului de față;
Prin sentința nr. 5536/2013 din 16 aprilie 2013 pronunțată de Tribunalul M. în dosarul nr._ s-a admis excepția prescripției.
S-a respins cererea formulată de reclamantul P. I.-D., în contradictoriu cu pârâții ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE CALAFAT, ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU.
Pentru a pronunța această soluție, tribunalul a reținut:
Analizând cauza dedusă judecății și întregul material probator administrat în cauză, cu prioritate asupra excepției, instanța a reținut că reclamantul a achiziționat un autoturism folosit, încheind în acest sens contract de vânzare-cumpărare.
În vederea înmatriculării autoturismului și în aplicarea prevederile art. 2141 Cod fiscal, reclamantul a achitat taxa de primă înmatriculare în sumă de 5097 lei, așa cum rezultă din chitanța fiscală . nr._/18.06.2007.
După . dispozițiilor OUG 50/2008 și ulterior ale legii 9/2012, reclamantul a solicitat restituirea taxei, prin cererea înregistrată sub nr._/11.01.2013;
În drept, potrivit art.135 din OG 92/2003 Prescripția dreptului de a cere compensarea sau restituirea: Dreptul contribuabililor de a cere compensarea sau restituirea creanțelor fiscale se prescrie în termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a luat naștere dreptul la compensare sau restituire.
Întrucât reclamantul a efectuat plata la data de 18.06.2007, iar restituirea se poate solicita de la această dată, termenul de prescripție începe să curgă de la 1 ianuarie 2008 și se împlinește la 31 decembrie 2012.
Cum cererea adresată organului fiscal a fost formulată la 11.01.2013, deci după împlinirea termenului de prescripție, instanța apreciază excepția întemeiată, urmând să o admisă și să respingă în consecință acțiunea.
Apărările reclamantului care invocă întreruperea termenului de prescripție, arătând că a formulat o cerere de restituire și că s-ar fi dispus restituirea parțială a taxei, nu sunt susținute de probele administrate.
Astfel, cererea depusă la dosar nu poartă dovada înregistrării la organul fiscal; de asemenea, nu a depus înscrisuri în dovedirea faptului că s-ar fi dispus restituirea parțială a sumei; mai mult, aceste susțineri sunt contrazise chiar de conținutul cererii adresate organului fiscal în 2013, cerere prin care se solicită întreaga sumă.
În concluzie, instanța a constatat că reclamantul, căruia îi revenea această sarcină, nu a probat existența vreunui caz de întrerupere a prescripției, motiv pentru care, urmează a se constata prescris dreptul material la acțiunea în restituirea sumei.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamantul P. I. D. în termen și motivat criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului s-a susținut că a achiziționat un autoturism înmatriculat pentru prima dată în Franța, la data de 25.07.2008, prin decizia de restituire nr. 76, i s-a restituit suma de 1692 lei reprezentând diferența dintre taxa specială achitată pentru autoturisme și taxa de poluare pentru autovehicule.
Având în vedere că în 25.07.2008 s-a întrerupt termenul de prescripție prin restituirea sumei de 1692 lei, noul termen de prescripție începe să curgă de la 1 ianuarie a anului următor, potrivit art. 135 din OG 92/2003.
În consecință a solicitat admiterea recursului și casarea sentinței și obligarea pârâtelor la restituirea sumei de 3405 lei.
În drept a invocat dispozițiile art. 148 alin. 2 din Constituție, art. 135 din OG 92/2003, art. 304 pct. 8 C.p.c., Legea 554/2004.
La data de 19.07.2013 intimata pârâtă a formulat întâmpinare prin care a susținut în esență că excepția prescripției dreptului la acțiune al reclamantului a fost temeinic reținut de prima instanță în raport de dispozițiile art. 135 C.pr.fiscală.
Recursul este nefondat și urmează a fi respins pentru următoarele considerente:
În acest sens, instanța de recurs, similar primei instanțe, reține că, potrivit art. 135 C.pr.fiscală, dreptul contribuabililor de a cere restituirea creanțelor fiscale se prescrie în termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a luat naștere dreptul la restituire.
În speță, dreptul recurentului reclamant de a solicita restituirea taxei de primă înmatriculare percepută cu încălcarea art. 110 din TUE s-a născut, așa cum a reținut și prima instanță, la data plății acestei taxe, respectiv 18.06.2007, potrivit chitanței aflate la dosarul cauzei, astfel că termenul de prescripție privind cererea de restituire a acesteia pe cale judiciară a început să curgă de la data de 1 ianuarie 2008 și s-a împlinit la 1 ianuarie 2013.
În consecință, acțiunea promovată în cauză la data de 17 ianuarie 2013 a fost formulată după ce termenul de prescripție al dreptului de a solicita restituirea taxei de primă înmatriculare achitată de reclamant s-a împlinit.
Nu pot fi reținute ca fondate motivele de recurs formulate de reclamant, deoarece termenul de prescripție în speța dedusă judecății începe să curgă în raport cu momentul achitării taxei iar nu în raport cu data la care s-a solicitat restituirea acesteia la organul administrativ fiscal.
Această interpretare privind momentul de la care începe să curgă termenul de prescripție prevăzut de art. 135 C.pr.fiscală se impune deoarece acesta se raportează la momentul la care a luat naștere dreptul la restituire, iar acest moment nu poate fi același cu momentul în care s-a solicitat restituirea taxei percepute nelegal de către organul administrativ fiscal, deoarece formularea acestei cereri presupune ca premisă un drept la restituire existent.
În consecință, potrivit art. 312 alin. 1 C.pr.civ recursul formulat în cauză urmează a fi respins ca fiind nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul formulat de reclamantul P. I. D. împotriva sentinței nr. 5536/2013 din 16 aprilie 2013 pronunțată de Tribunalul M. în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimata pârâtă A. M..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 12 Noiembrie 2013.
Președinte, A. I. A. | Judecător, G. C. | Judecător, C. M. |
Grefier, C. B. |
Red.jud.A.A.
C.B. 21 Noiembrie 2013/2 ex.
Jud.fond C.E.I.
| ← Pretentii. Decizia nr. 2013/2013. Curtea de Apel CRAIOVA | Anulare act administrativ. Decizia nr. 3660/2013. Curtea de Apel... → |
|---|
