Alte cereri. Decizia nr. 1599/2014. Curtea de Apel GALAŢI

Decizia nr. 1599/2014 pronunțată de Curtea de Apel GALAŢI la data de 13-02-2014 în dosarul nr. 1355/121/2012

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL G.

SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA Nr. 1599/2014

Ședința publică de la 13 Februarie 2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE: V. S.

Judecător: I. M. D.

Judecător: D. V.

Grefier: F. B.

.-.-.-.-.-.-.-.-.

La ordine fiind soluționarea recursurilor declarate de reclamantul A. V. I. cu domiciliul ales în G., ., ..29 și de pârâtele ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUN.G. cu sediul în G., . și DIRECȚIA G. A FINANȚELOR PUBLICE GALATI, G., ., împotriva sentinței civile nr.980/27.03.2013 pronunțată de Tribunalul G. în dosarul nr._ .

La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, în sensul că recursul este la primul termen de judecată, motivat, netimbrat de recurenta-reclamant după care;

Curtea constată recursurile în stare de judecată și le reține spre soluționare.

CURTEA,

Asupra recursurilor de față;

Prin cererea înregistrată sub nr._ la Tribunalul G. reclamantul A. V. I. a solicitat obligarea Administrației Finanțelor Publice a Mun.G. la restituirea sumei de 2832 lei, reprezentând taxă pentru emisii poluante actualizată cu rata dobânzii legale la data plății.

Prin sentința civilă nr. 980/27.03.2013, Tribunalul G. a admis acțiunea formulată de reclamant.

În motivarea cererii reclamantul a arătat că a dobândit dreptul de proprietate asupra autoturismului marca „Ford Focus” pentru înmatricularea căruia în România a plătit o taxă pentru emisii poluante provenite de la autovehicule în valoare de 2832 lei, taxă pe care consideră că nu ar fi datorat-o.

În urma analizării probelor administrate prin sentința nr. 980/27.03.2013, Tribunalul G. a admis acțiunea reclamantului reținându-se în esență faptul că în acest mod s-a încălcat principiul comunitar al liberei circulații a mărfurilor, impunându-se restituirea taxei plătite în baza dispozițiilor Legii nr. 9/2012.

Împotriva acestei sentințe în termen legal au declarat recurs pârâtele Administrația Finanțelor Publice G., Direcția G. a Finanțelor Publice G. și reclamantul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, în esență, sub următoarele aspecte:

Hotărârea este lipsită de temei legal, fiind dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii, respectiv a OUG nr. 50/2008.

Acest act normativ este în concordanță cu legislația europeană, fiind aplicabile în speță prevederile art. 4 lit. a, art. 5 al. 1, al. 2 și al 3 și art. 6 al. 1 lit. b.

Prevederile OUG nr. 50/2008 sunt același atât pentru un autoturism fabricat în România care nu a fost înmatriculat, cât și pentru un autoturism fabricat în oricare alt stat comunitar și neînmatriculat în România, atâta timp cât autoturismele au aceleași specificații tehnice.

Prin aplicarea actului normativ menționat și a normelor metodologice nu s-a încălcat principiul nediscriminării produselor importate față de produselor interne, așa cum în mod eronat susține contestatoarea.

Examinând sentința recurată prin prisma motivelor invocate, dar și din oficiu sub toate aspectele, conform art. 3041 C.proc. civ., Curtea constată ca nefondat recursul declarat de pârâta A.F.P.G..

Taxa de poluare, pe care reclamantul a fost obligat să o achite pentru a putea înmatricula autovehiculul este ilegal încasată, deoarece prevederile OUG nr. 50/2008, contravin dispozițiilor art. 90 din Tratatului de Instituire a Comunității Europene( art. 110 TFUE), care interzic statelor membre să instituie direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natură mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare.

Relevant în speță este faptul că prin Hotărârea pronunțată de CJUE împotriva României( cauza T.) în data 7.04.a.c., s-a statuat în sensul că art. 10 TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă de poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte sate membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură pe piața națională.

În acest context, prin instituirea taxelor de poluare pentru autoturisme, vădit disproporționate în raport de prețul de achiziție al autoturismelor, legiuitorul a încălcat în mod direct dispozițiile menționate din tratat, Curtea constatând că prevederile OUG 50/2008, sunt reglementări contrare art. 110 din TFUE astfel cum acesta a fost interpretat de CJUE prin Hotărârea T., hotărâre ce se impune a fi aplicată retroactiv față de împrejurarea că face corp comun cu norma interpretată.

Cum Tratatul de Instituire a Comunității Europene interzice, în Partea a Treia(Politicile Comunității), instituirea oricăror taxe care ar avea ca efect reducerea importurilor, iar introducerea taxei pe poluare a avut exact acest efect, taxa specială achitată a fost încasată la bugetul statului cu încălcarea dispozițiilor din Tratatul de Instituire a Comunității Europene, precum și a Tratatului de Aderare a României și Bulgariei la Uniunea Europeană, care prevede că de la data aderării, dispozițiile tratatelor originale…înainte de aderare, sunt obligatorii pentru România și se aplică în condițiile stabilite și prin actul de aderare.

Din expunerea anterioară rezultă că Tratatul de Instituire a Comunității Europene face parte de la 1 ianuarie 2007, din ordinea internă de drept a României, iar prin instituirea taxei pe poluare acesta a fost încălcat.

În motivarea recursului declarat de reclamant se arată că în mod greșit prima instanță a dispus reducerea cuantumului cheltuielilor de judecată, soluția fiind netemeinica.

Cu privire la recursul reclamantului se retine că instanța de fond a admis acțiunea dar nu a acordat cheltuielile de judecată în totalitate.

Omisiunea instanței de a acorda aceste cheltuieli de judecată nu constituie o reducere a onorariului și, chiar dacă ar fi făcut acest lucru, instanța de fond a apreciat greșit că onorariul este prea mare raportat la complexitatea cauzei, suma de 1039,3 lei nefiind exagerată, având în vedere durata procesului și refuzul nejustificat și de rea-credință al pârâtei.

Pentru considerentele mai sus expuse, Curtea apreciază că se impune respingerea recursului formulat de pârâta A.F.P.G. și cel al D.G.F.P. G. și admiterea recursului formulat de reclamant cu obligarea pârâtei la plata sumei de 1039,3 lei cheltuieli de judecată.

Văzând și disp.art.312 alin.1 C.proc.civ.,

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondate recursurile declarate de pârâtele ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUN.G. cu sediul în G., . și DIRECȚIA G. A FINANȚELOR PUBLICE GALATI, G., ., împotriva sentinței civile nr.980/27.03.2013 pronunțată de Tribunalul G. în dosarul nr._ .

Admite recursul reclamantului A. V. I. cu domiciliul ales în G., ., ..29, declarat împotriva sentinței civile nr.980/27.03.2013 pronunțată de Tribunalul G. în dosarul nr._ .

Modifică în parte sentința recurată în sensul că obligă pârâta A.F.P. G. la plata sumei de 1039,3 lei cheltuieli de judecată către reclamant.

Obligă chemata în garanție să pună la dispoziția pârâtei această sumă.

Menține restul dispozițiilor sentinței recurate.

I R E V O C A B I L Ă.

Pronunțată în ședința publică de la 13 Februarie 2014.

Președinte,

V. S.

Judecător,

I. M. D.

Judecător,

D. V.

Grefier,

F. B.

Fond:D.M./Tribunalul G.

Red.D.I.M.

Tehnored.F.B. 03 Martie 2014/2 ex.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Alte cereri. Decizia nr. 1599/2014. Curtea de Apel GALAŢI