Alte cereri. Decizia nr. 2404/2014. Curtea de Apel GALAŢI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2404/2014 pronunțată de Curtea de Apel GALAŢI la data de 10-03-2014 în dosarul nr. 4237/91/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL G.
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA Nr. 2404/2014
Ședința publică de la 10 Martie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE: C. R. M.
Judecător: L. G. T.
Judecător: V. M. D.
Grefier: F. B.
.-.-.-.-.-.-.-.-
La ordine fiind soluționarea recursului declarat de DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE G. pentru ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE V. cu sediul în mun.Focșani, ., împotriva sentinței nr.5554/6.11.2013 pronunțată de Tribunalul V. nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul este motivat și că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Curtea constată recursul în star de judecată și îl reține spre soluționare.
CURTEA,
Asupra recursului în contencios administrativ de față:
Prin cererea înregistrată la Tribunalul V. sub nr._ reclamantul B. C., cu domiciliul în com. H., . a chemat în judecată pârâții Direcția G. a Finanțelor Publice V. și Administrația F. pentru Mediu București pentru ca prin hotărâre judecătorească să fie obligați să-i restituie dobânda legală aferentă taxei de poluare încasată nelegal, calculată de la data plății, până la data restituirii efective.
A solicitat cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii reclamantul a arătat că prin hotărâre judecătorească irevocabilă i s-a restituit taxa de poluare încasată nelegal, și pârâții trebuie obligați și la dobândă până la restituirea efectivă.
Legal citată, pârâta a DGRFP G. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca inadmisibilă, motivat de faptul că reclamantul, în dosarul nr._ nu a solicitat și dobânda legală și că reclamantul nu a indicat motivele de fapt și de drept pe care își întemeiază acțiunea. A susținut că autoritatea fiscală s-a conformat titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr.1024/20.03.2012.
Prin sentința nr. 5554/6.11.2013 pronunțată de Tribunalul V. a fost admisă acțiunea, obligată pârâta DGRFP G. să-i achite reclamantului dobânda legală pentru taxa de poluare în sumă de 3.686 lei, calculată începând cu data de 7.10.2011 și până la restituirea efectivă și la 500 lei cheltuieli de judecată către reclamant.
De asemenea a fost obligată pârâta AFM București să-i restituite pârâtei DGRFP G. sumele achitate către reclamant cu titlu de dobândă și cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut că prin sentința civilă nr.1024/20.03.2012 pronunțată de Tribunalul V. în dosarul nr._ s-a admis acțiunea formulată de reclamant împotriva pârâtelor DGFP V. și AFM București și s-a dispus restituirea taxei de poluare de 3686 lei încasată nelegal cu chitanța TS7 nr._ din 7.10.2011.
NU se pot reține apărările pârâtului DGRFP G. în sensul că, dacă reclamantul nu a solicitat dobânda legală odată cu restituirea taxei de poluare nu o poate face pe cale separată și nici faptul că cererea nu este motivată.
Cererea de față este motivată în fapt tocmai prin faptul că taxa la a cărei restituire au fost obligați pârâții a fost una nedatorată, nelegală, neîntemeiată și nejustificată.
Potrivit Hotărârii CJUE În cauza C 565/11,având ca obiect o cerere de decizie preliminară formulată în temeiul articolului 267 TFUE de Tribunalul Sibiu (România), prin decizia din 14 iulie 2011, primită de Curte la 10 noiembrie 2011, în procedura M. I. împotriva Administrației Finanțelor Publice Sibiu și Administrației F. pentru Mediu, s-a statuat că „pierderea suferită prin plata nedatorată a taxei depinde în special de durata indisponibilizării sumei plătite fără temei cu încălcarea dreptului Uniunii și survine astfel, în principiu, în perioada cuprinsă între data plății fără temei a taxei în cauză și data restituirii acesteia.”, astfel că urmează a se dispune plata dobânzii pentru suma achitată cu titlu de taxă pentru emisii poluante de la data achitării la data restituirii efective acesteia.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta Direcția G. a Finanțelor Publice V. apreciind că este nelegală și netemeinică. În dezvoltarea motivelor de recurs a arătat că este cel puțin criticabilă motivarea Tribunalului V., în condițiile în care, legiuitorul dispune în mod expres ca, hotărârea va cuprinde „considerentele (…), motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis cât și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților” – art.425 alin.1 lit.c.
Or, prin Întâmpinare a susținut și dovedit în același timp că reclamantului i-a fost restituită de autoritatea fiscală, taxa de poluare în cuantum de 3686 lei, în temeiul sentinței civile nr.1024/2012 a Tribunalului V., iar cu Nota de restituire nr.4402/10.09.2012, întocmită de unitatea fiscală la care este arondat petentul, respectiv Administrația Finanțelor Publice a mun.A., s-a dispus virarea în contul acestuia a sumei de 3686 lei.
Cu alte cuvinte Decizia nr.4157/5.09.2012 pronunțată de Curtea de Apel G. și-a produs „de jure” efectele între părțile legate în raport juridic procesual, atât timp cât, împotriva acesteia nu a fost exercitată vreuna din căile de atac extraordinare reglementate de Codul de procedură civilă, fie contestația în anulare fie revizuirea.
Apreciază că ar fi fost în culpă în situația în care prin sentința Tribunalului V., ar fi fost obligați la plata dobânzilor, iar organul fiscal nu ar fi dat curs solicitării.
În mod neîntemeiat instanța de fond a admis capătul de cerere privind cheltuielile de judecată în sumă de 500 lei deoarece, instituția nu se află în culpă procesuală în condițiile în care s-a conformat hotărârii judecătorești prin care a fost admisă cererea privind restituirea taxei de poluare.
Având în vedere pe de o parte caracterul voluntar al achitării taxei de poluare iar pe de altă parte lipsa culpei procesuale a instituției, consideră că cererea reclamantului este neîntemeiată.
De asemenea consideră că nici aspectele privind reaua credință, comportarea neglijentă sau exercitarea abuzivă a drepturilor procesuale nu pot fi reținute pentru a putea fi obligați la plata cheltuielilor de judecată.
Examinând actele și lucrările dosarului Curtea reține că în mod corect prima instanță a admis cererea privind obligarea pârâtei la plata dobânzii aferente taxei de poluare de la data plății față de aspectele de drept dezlegate prin hotărârea CJUE pronunțată în cauza I. împotriva AFP Sibiu și AFM. Nu există nici o dispoziție legală care să oblige la solicitarea dobânzii exclusiv odată cu cererea de restituire a taxei de poluare. reclamantul are dreptul de opțiune între a solicita odată cu debitul principal sau pe calea unei acțiuni separate.
Se constată însă că este întemeiat motivul de recurs în ceea ce privește dispoziția instanței de fond privind obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 500 lei. Potrivit chitanței de la fila 16 din dosarul de fond reclamantul a achitat sume de 50 lei cu titlu de taxă de timbru și nu de 500 lei cum a dispus prima instanță . În mod legal, ca parte căzută în pretenții față de prevederile art.453 NCPC pârâta datorează cheltuieli de judecată.
În consecință urmează a fi admis recursul, casată sentința recurată în parte și obligată pârâta la plata sumei de 50 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în loc de 500 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE G. pentru ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE V. cu sediul în mun.Focșani, ., împotriva sentinței nr.5554/6.11.2013 pronunțată de Tribunalul V. nr._ .
Casează în parte sentința atacată și în rejudecare:
Obligă pârâta să plătească către reclamant cheltuieli de judecată în sumă de 50 lei, în loc de 500 lei.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate și le înlătură pe cele contrare.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 10 Martie 2014.
Președinte, C. R. M. | Judecător, L. G. T. | Judecător, V. M. D. |
Grefier, F. B. |
Fond: S.N.
Red./tehnored.D.V.M./11.04.2014
Tehnored.F.B./14.04.2014/5 ex.
| ← Alte cereri. Decizia nr. 762/2014. Curtea de Apel GALAŢI | Alte cereri. Decizia nr. 383/2014. Curtea de Apel GALAŢI → |
|---|
