Alte cereri. Decizia nr. 7529/2014. Curtea de Apel GALAŢI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 7529/2014 pronunțată de Curtea de Apel GALAŢI la data de 10-10-2014 în dosarul nr. 7087/121/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL G.
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ Nr. 7529/2014
Ședința publică de la 10 octombrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE – A. B.
Judecător – dr.A. Z.
Judecător-V. V.
Grefier – E. M. T.
La ordine fiind soluționarea recursului promovat de pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice G., cu sediul în G., ., județ G. împotriva sentinței civile nr. 1109 din 10.06.2014 a Tribunalului G. în contradictoriu cu intimata chemată în garanție Administrația F. pentru Mediu, cu sediul în sector 6, București, Splaiul Independenței, Corp A, nr.294 și cu intimatul reclamant F. O. D., domiciliat în G., ., ., în cauza civilă având ca obiect-taxă poluare.
La apelul nominal au lipsit părțile.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care arată că recursul aflat la primul termen de judecată este motivat, scutit de plata taxei de timbru, s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, s-au depus concluzii scrise de către apărătorul ales al intimatului reclamant, după care:
Nemaifiind cereri de formulat și probe de administrat Curtea constată dosarul în stare de judecată și reține cauza spre soluționare.
CURTEA
Asupra recursului de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin sentința nr. 1109 din 10.06.2014 Tribunalul G. a respins excepțiile inadmisibilității și prematurității invocate de pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice G. ca neîntemeiate; a admis acțiunea în contencios administrativ privind pe reclamantul F. O. D., pe pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice G. și pe chemata în garanție Administrația F. pentru Mediu București; a obligat pârâta la plată către reclamant a sumei de 3763 lei reprezentând taxa de poluare, actualizată cu rata dobânzii legale, calculată de la data plății, 09.04.2010 și până la achitarea integrală a debitului precum și la plata cheltuielilor de judecată în suma de 300 lei; a admis cererea de chemare în garanție și a obligat-o pe chemata în garanție către pârâtă la plata sumei de 3763 lei reprezentând taxa de poluare, actualizată cu rata dobânzii legale, calculată de la data plății, 09.04.2010 și până la achitarea integrală a debitului precum și la plata cheltuielilor de judecată în suma de 300 lei.
Împotriva acestei sentințe, pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice G. a declarat recurs, în termenul legal, criticând-o pentru următoarele motive:
În mod greșit instanța de fond a respins excepția inadmisibilității, deoarece acțiunea reclamantei trebuia să parcurgă în mod obligatoriu etapa prevăzută de art. 7 din Legea contenciosului administrativ, sub sancțiunea respingerii acțiunii ca inadmisibilă; în mod greșit instanța de fond a apreciat că reclamanta a promovat acțiunea cu respectarea disp. art.7 și art.8 alin.1 din Legea 554/2004 atât timp cât din actele dosarului rezultă că acesta nu a parcurs procedura prealabilă.
Învederează instanței că normele metodologice privind taxa de poluare sunt conforme cu normele europene. Mai mult, prin Decizia nr. 802/2009, Curtea Constituțională a decis că OUG 50/2008 pentru instituirea taxei de poluare este constituțională.
Recursul este nefondat pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
Verificând sentința recurată Curtea constată că prima instanță a soluționat, cu respectarea dispozițiilor legale, excepția invocată de pârâtă, fondul cauzei și că a pronunțat o hotărâre temeinică și legală, care va fi menținută.
Astfel, prima instanță a reținut corect că intimatul reclamant a achitat la data de 09.04.2010 suma de 3763 lei reprezentând taxă de poluare și că se impune restituirea, nefiind datorată.
Curtea constată că nu sunt întemeiate criticile referitoare la soluționarea greșită a excepției inadmisibilității cererii de chemare în judecată. Astfel, sesizarea instanței de judecată cu o cerere de chemare în judecată având ca obiect restituirea taxei de poluare nu este condiționată de parcurgerea procedurii prealabile prevăzute de art. 7 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ. În acest sens, Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat, în recursul în interesul legii, prin decizia nr. 24/14 noiembrie 2011 că procedura de contestare a actului administrativ fiscal, prevăzută de art. 7 din Legea 554/2004 și de art. 205-207 alin. 1 Cod procedură fiscală (prealabilă sesizării instanței) nu se aplică în cazul cererilor de restituire a taxei de poluare întemeiate pe dispozițiile art.117 alin.1 lit. a din Codul de procedură fiscală.
În ceea ce privește susținerea recurentei că normele metodologice privind taxa de poluare sunt conforme cu normele europene, Curtea constată că taxa de poluare instituită prin disp. O.U.G. nr.50/2008 a fost considerată nelegală de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene prin pronunțarea la data de 07.04.2011 în cauza C-402/09, I. T. contra României.
Din considerentele deciziei arătate mai sus rezultă că „Dreptul Uniunii interzice fiecărui stat membru să aplice produselor celorlalte state membre impozite interne mai mari decât cele care se aplică produselor naționale similare, această interdicție vizând garantarea neutralității depline a impozitelor interne față de concurența dintre produsele care se află deja pe piața internă și produsele din import…”.Totodată, prin aceeași hotărâre, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a apreciat că „dreptul Uniunii se opune ca un stat membru să instituie o taxă de poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat a unor autovehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor autovehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură pe piața națională…”.
Curtea Europeană de Justiție și în cauza C./Enel a stabilit că legea care se îndepărtează de tratat – un izvor de drept – nu ar putea să ducă la anularea lui dată fiind natura sa originală și specială, fără a-l lipsi de caracterul lui de lege comunitară și fără ca baza legală a Comunității însăși să fie pusă sub îndoială. Prin aceeași decizie a definit relația dintre dreptul comunitar și dreptul național al statelor membre arătând că dreptul comunitar este o ordine juridică independentă care are prioritate de aplicare chiar și în fața dreptului național ulterior.
De asemenea, în conținutul Deciziei din cauza Simmenthal (1976), Curtea de Justiție Europeană a stabilit că „judecătorul național este obligat să aplice normele comunitare, în mod direct, dacă acestea contravin normelor interne, fără a solicita sau aștepta eliminarea acestora din urmă pe cale administrativă au a unei alte proceduri constituționale.”
Potrivit dispozițiilor art. 148 alin. 2 din Constituția României, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene precum și celelalte reglementări comunitare au caracter obligatoriu și au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne iar alin. 4 din același text de lege menționează faptul că Parlamentul, Președintele, Guvernul și autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actul aderării.
În raport de cele expuse mai sus, Curtea urmează să respingă recursul, în temeiul dispozițiilor art.496 alin.1 Cod procedură civilă, ca nefondat.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată solicitate de intimatul reclamant în recurs în cuantum de 500 lei Curtea, apreciindu-le întemeiate, în baza dispozițiilor art.453 alin.1 Cod procedură civilă, urmează a le încuviința și a dispune obligarea recurentei la plata acestora.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul promovat de pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice G., cu sediul în G., ., județ G. împotriva sentinței civile nr. 1109 din 10.06.2014 a Tribunalului G. în contradictoriu cu intimata chemată în garanție Administrația F. pentru Mediu, cu sediul în sector 6, București, Splaiul Independenței, Corp A, nr.294 și cu intimatul reclamant F. O. D., domiciliat în G., ., ..
Obligă recurenta A.J.F.P G. la plata sumei de 500 lei către intimatul F. O. D. cu titlul de cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, 10 octombrie 2014.
Președinte Judecător, Judecător, V. P. dr.A. Z. A. B.
Grefier,
E. M. T.
Red.Al.B./ 31.10.2014
Tehnored.E.M.T./ 31.10.2014
jud. fond-C.L.
| ← Alte cereri. Decizia nr. 6247/2014. Curtea de Apel GALAŢI | Alte cereri. Decizia nr. 762/2014. Curtea de Apel GALAŢI → |
|---|
