Alte cereri. Decizia nr. 5572/2014. Curtea de Apel GALAŢI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 5572/2014 pronunțată de Curtea de Apel GALAŢI la data de 03-06-2014 în dosarul nr. 619/91/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL G.
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Decizia civilă nr.5572/R
Ședința publică de la 03 Iunie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE - V. P.
Judecător - A. B.
Judecător - V. V.
Grefier – E. M. T.
La ordine fiind soluționarea recursului declarat de pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice V., cu sediul în Focșani, ., județ V., împotriva sentinței nr. 564/19.03.2014 pronunțată de Tribunalul V. în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimatul reclamant L. V. R., domiciliat în comuna Mărășești, ., ., . intimata-pârâtă Administrația F. pentru Mediu București, cu sediul în sector 6, Splaiul Independenței nr. 294, ..
La apelul nominal au lipsit părțile.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul aflat la primul termen de judecată este motivat, scutit de plata taxei de timbru, după care:
Curtea, verificând actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare.
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 564 din 19.03.2014 pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului V., s-au respins excepția de tardivitate a cererii prin prescripția dreptului material la acțiune și excepția de inadmisibilitate a cererii, ca neîntemeiate.
S-a admis acțiunea formulată de reclamantul L. V. R. și în consecință a fost obligată pârâta D.G.F.P. V. - Administrația Finanțelor Publice să îi restituie reclamantului suma de 1965 lei, achitată cu chitanța TS7, NR._/07.09.2012 reprezentând taxa de poluare încasată nelegal, cu dobânda legal calculată conform dispozițiilor art.124 alin.1 din O.G. nr.92/2003, până la data restituirii sumei.
În temeiul prevederilor art.63 Cod procedura civila, s-a admis cererea de chemare în garanție a Administrației F. pentru Mediu formulata de pârâta D.G.F.P. V. - Administrația Finanțelor Publice și a fost obligată chemata în garanție să plătească pârâtei aceleași sume.
S-a respins cererea privind obligarea la plata cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs la data de 17.04.2014, pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice V., înregistrat pe rolul Curții de Apel G., secția de contencios administrativ și fiscal, sub nr._ .
Sentința recurată a fost criticată sub aspectul nelegalității și netemeiniciei, pentru următoarele motive:
Instanța de fond în mod greșit a respins excepția inadmisibilității acțiunii,invocată de recurentă, motivat de faptul că decizia de calcul a taxei reprezintă titlu de creanță potrivit Codului de procedură fiscală împotriva căruia se poate formula contestație potrivit legii. În speță, reclamantul nu a contestat decizia emisă de organul fiscal, acesta achitând taxa de poluare în cuantumul stabilit, așa încât, apreciază recurenta, o asemenea cerere nu poate fi asimilată unei contestații în sensul celei la care se referă Codul de procedură fiscală. Învederează faptul că decizia emisă de Administrația Finanțelor Publice Focșani este un act administrativ fiscal față de care Codul de procedură fiscală a instituit o procedură administrativă specială ce nu a fost parcursă de reclamant în condițiile art.7 alin.1 din Legea 554/2004.
Pentru motivele expuse solicită, în principal, respingerea acțiunii ca inadmisibilă.
Pe fond, arată recurenta că reclamantul nu a formulat vreo cerere în sensul dispozițiilor art.117 din OUG 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, taxa de poluare a fost calculată de organul fiscal în temeiul OUG 50/2008 și, potrivit acestui text de lege, taxa pe poluare se constituie venit la bugetul F. pentru Mediu și se gestionează de Administrația F. pentru Mediu, autoritatea fiscală având doar rolul de stabilire, verificare, colectare și soluționare a contestațiilor privind cuantumul acesteia. Solicită, pentru aceste considerente admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței atacate și în rejudecare respingerea cererii ca neîntemeiată.
Recursul este nefondat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
Sesizarea instanței de judecată cu o cerere de chemare în judecată având ca obiect restituirea taxei de poluare nu este condiționată de parcurgerea procedurii prealabile prevăzute de art. 7 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ. În acest sens, Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat, în recursul în interesul legii, prin decizia nr. 24/14 noiembrie 2011 că procedura de contestare a actului administrativ fiscal, prevăzută de art. 7 din Legea 554/2004 și de art. 205-207 alin. 1 Cod procedură fiscală (prealabilă sesizării instanței) nu se aplică în cazul cererilor de restituire a taxei de poluare întemeiate pe dispozițiile art.117 alin.1 lit. a din Codul de procedură fiscală.
Taxa pe poluare instituită prin disp. O.U.G. nr. 50/2008 a fost considerată nelegală de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene prin pronunțarea la data de 07.04.2011 în cauza T. contra România.
Din considerentele deciziei arătate mai sus rezultă că „Dreptul Uniunii interzice fiecărui stat membru să aplice produselor celorlalte state membre impozite interne mai mari decât cele care se aplică produselor naționale similare, această interdicție vizând garantarea neutralității depline a impozitelor interne față de concurența dintre produsele care se află deja pe piața internă și produsele din import…” Totodată, prin aceeași hotărâre, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a apreciat că „dreptul Uniunii se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură pe piața națională..”
Curtea Europeană de Justiție și în cauza C./Enel a stabilit că legea care se îndepărtează de tratat – un izvor de drept - nu ar putea să ducă la anularea lui, dată fiind natura sa originală, și specială, fără a-l lipsi de caracterul lui de lege comunitară și fără ca baza legală a Comunității însăși să fie pusă la îndoială.
Mai mult decât atât, aceeași decizie a definit relația dintre dreptul comunitar și dreptul național al statelor membre arătând că „dreptul comunitar este o ordine juridică independentă care are prioritate de aplicare chiar și în fața dreptului național ulterior.. în speța de față taxa pentru emisiile poluante fiind introdusă în legislația internă în anul 2012 deci ulterior ratificării Tratatului și de către România.
De asemenea, în conținutul Deciziei în cauza Simmenthal (1976), Curtea de Justiție Curtea de Justiție Europeană a stabilit că „judecătorul național este obligat să aplice normele comunitare, în mod direct, dacă acestea contravin normelor interne, fără a solicita sau aștepta eliminarea acestora din urmă pe cale administrativă sau a unei alte proceduri constituționale..”.
Potrivit disp. art. 148 alin. 2 din Constituția României, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene precum și celelalte reglementări comunitare au caracter obligatoriu și au prioritate ață de dispozițiile contrare din legile naționale.
De altfel, C.J.U.E. a statuat deja, prin ordonanța din 3.02.2014, pronunțată în cauza C. ( cauze conexate C - 97/2013, C - 214/2013) următoarele:
Este cert, pe de o parte, că, asemenea OUG nr. 50/2008, Legea nr. 9/2012 supunea vehiculele de ocazie importate taxei pe poluare.
Pe de altă parte, Legea nr. 9/2012 prezenta o diferență esențială în raport cu OUG nr. 50/2008, în măsura în care această lege prevedea, la art. 4 alin. 2, că taxa pe poluare era datorată începând din acel moment și cu ocazia primei vânzări pe piața națională a unor autovehicule deja înmatriculate în România și cărora nu li se aplicase încă această taxă.
A constatat, însă, că OUG nr. 1/2012 a privat art. 4 alin. 2 menționat de efectele sale până la 1 ianuarie 2013. Rezultă că regimul de impozitare în vigoare la data faptelor aflate la originea litigiilor principale avea, asemenea celui instituit prin OUG nr. 50/2008, un efect descurajator în ceea ce privește înmatricularea unor autovehicule de ocazie cumpărate în alte state membre decât România și caracterizate printr-o vechime și o uzură importante, în timp ce vehiculele puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu erau în nici un fel grevate de o asemenea sarcină fiscală.
De asemenea, referitor la invocarea recurentei în sensul neîndeplinirii dispozițiilor art.117 din OG 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, Curtea constată că reglementarea națională (OUG 50/2008) a redevenit incompatibilă cu art. 110 TFUE după . O.U.G. nr.1/2012 pentru suspendarea aplicării unor dispoziții ale Legii nr. 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, precum si pentru restituirea taxei achitate in conformitate cu prevederile art. 4 alin. (2) din lege, după ce s-a dispus suspendarea pana la data de 01.01.2013 a aplicării dispozițiilor art, 2 lit. i), ale art. 4 alin. (2) si a celor privind prima transcriere a dreptului de proprietate, ale art. 5 alin. (1) din Legea nr. 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, reglementarea națională fiind incompatibilă cu art. 110 TFUE de la data intrării în vigoare.
În considerarea celor de mai sus, Curtea urmează a respinge recursul promovat de pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice V., ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice V., cu sediul în Focșani, ., județ V., împotriva sentinței nr. 467/28.02.2014 pronunțată de Tribunalul V. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul reclamant L. A., domiciliat în comuna T., . și cu intimatul-pârât Administrația F. pentru Mediu București, cu sediul în sector 6, Splaiul Independenței nr. 294, ., ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică, astăzi 3.06.2014.
Președinte Judecător,Judecător, V. P. A. B. V. V.
Grefier,
E. M. T.
Red.Al.B./12.06.2014
Tehnored.E.M.T./ 2 ex/12.06.2014
Jud.fond-M.Dibuș
| ← Alte cereri. Decizia nr. 5272/2014. Curtea de Apel GALAŢI | Pretentii. Decizia nr. 5573/2014. Curtea de Apel GALAŢI → |
|---|
