Alte cereri. Decizia nr. 5584/2014. Curtea de Apel GALAŢI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 5584/2014 pronunțată de Curtea de Apel GALAŢI la data de 03-06-2014 în dosarul nr. 3454/113/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL G.
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR.5584/R
Ședința publică de la 03 Iunie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE - V. P.
Judecător - A. B.
Judecător - V. V.
Grefier – E. M. T.
La ordine fiind soluționarea recursului promovat de pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice B., cu sediul în B., ., județ B., împotriva sentinței civile nr. 472 din 19.03.2014 a Tribunalului B. în contradictoriu cu intimatul-reclamant R. V., domiciliat în B., ., ., etaj 3, . civilă având ca obiect - taxă poluare.
La apelul nominal au lipsit părțile.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care arată că recursul aflat la primul termen de judecată este motivat, scutit de plata taxei de timbru, s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, după care:
Nemaifiind cereri de formulat și probe de administrat Curtea constată dosarul în stare de judecată și reține cauza spre soluționare.
CURTEA
Asupra recursului de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.472 din 19.03.2014 Tribunalul B. a admis acțiunea formulată de reclamantul R. V., dispunând anularea deciziei de calcul a taxei pentru emisii poluante nr._ din 17.10.2012 emisă de pârâta Administrația Județeană a Finanțelor B.; a obligat pârâta să restituire reclamantului suma de 4667 lei cu titlu de taxă pentru emisii poluante și dobânda penalizatoare până la plata efectivă și la plata sumei de 50 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal a promovat recurs pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice B. arătând că hotărârea a fost dată fără temei legal și cu încălcarea și aplicarea greșită a prevederilor Legii nr. 9/_, motiv de recurs ce se încadrează în dispozițiile art.488 alin.1 pct. 8 noul Cod procedură civilă.
Arată că intimatul reclamant a plătit taxa de poluare după . Legii nr. 9/2012 și în temeiul acestui act normativ.
Cum potrivit art.56 alin.1 din Constituție, cetățenii au obligația să contribuie prin impozite și taxe la cheltuielile publice, statul are dreptul de a stabili taxe și impozite, inclusiv taxa stabilită prin legea susmenționată.
Învederează instanței că decizia atacată nu este un act care să oblige la plata către reclamant, ci reprezintă cuantificarea taxei pe poluare printr-o formulă matematică, obligația de calcul a acesteia fiind stabilită de lege în sarcina organului fiscal. Arată că intimatul reclamant a solicitat anularea deciziei de calcul a taxei pe poluare deși actul atacat nu îl obligă la plată. Cum actul în speță, respectiv decizia de calcul, a fost emis de recurentă cu respectarea legislației în vigoare, consideră că acesta este legal și temeinic și nu obligă la plată pe reclamant.
Referitor la acordarea dobânzii legale stabilită de instanța de fond, arată că acest capăt de cerere este inadmisibil, raportat la dispozițiile OUG nr. 13/2011 și art.1214 alin.1 din OG nr.92/2003 întrucât reclamantul nu a formulat cerere de acordare a dobânzilor organului fiscal, ci direct instanței de judecată.
Recursul nu este fondat;
Analizând recursul de față prin prisma disp. art. 496 Cod procedură civilă, al probelor administrate cât și al susținerilor părților, Curtea îl consideră nefondat pentru motivele pe care le vom arăta în continuare.
Verificând sentința recurată prin prisma criticilor aduse care se încadrează în motivele de recurs prevăzute la art. 488 alin. 1 pct. 4 și pct. 8 din noul Cod de procedură civilă, Curtea constată că prima instanță a soluționat, cu respectarea dispozițiilor legale, excepțiile invocate de pârâtă, fondul cauzei și că a pronunțat o hotărâre temeinică și legală, care va fi menținută.
Astfel, prima instanță a reținut corect că intimatul reclamant a achitat la data de 17.02.2013 suma de 4667 lei reprezentând taxă de poluare și că se impune restituirea, nefiind datorată.
Curtea constată că nu sunt întemeiate criticile referitoare la soluționarea greșită a excepției inadmisibilității cererii de chemare în judecată. Astfel, sesizarea instanței de judecată cu o cerere de chemare în judecată având ca obiect restituirea taxei de poluare nu este condiționată de parcurgerea procedurii prealabile prevăzute de art. 7 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ. În acest sens, Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat, în recursul în interesul legii, prin decizia nr. 24/14 noiembrie 2011 că procedura de contestare a actului administrativ fiscal, prevăzută de art. 7 din Legea 554/2004 și de art. 205-207 alin. 1 Cod procedură fiscală (prealabilă sesizării instanței) nu se aplică în cazul cererilor de restituire a taxei de poluare întemeiate pe dispozițiile art.117 alin.1 lit. a din Codul de procedură fiscală.
În ceea ce privește susținerea recurentei că normele metodologice privind taxa de poluare sunt conforme cu normele europene, Curtea constată că taxa de poluare instituită prin disp. O.U.G. nr. 50/2008 a fost considerată nelegală de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene prin pronunțarea la data de 07.04.2011 în cauza C-402/09, I. T. contra României.
Din considerentele deciziei arătate mai sus rezultă că „Dreptul Uniunii interzice fiecărui stat membru să aplice produselor celorlalte state membre impozite interne mai mari decât cele care se aplică produselor naționale similare, această interdicție vizând garantarea neutralității depline a impozitelor interne față de concurența dintre produsele care se află deja pe piața internă și produsele din import…”.Totodată, prin aceeași hotărâre, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a apreciat că „dreptul Uniunii se opune ca un stat membru să instituie o taxă de poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat a unor autovehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor autovehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură pe piața națională…”.
Curtea Europeană de Justiție și în cauza C./Enel a stabilit că legea care se îndepărtează de tratat – un izvor de drept – nu ar putea să ducă la anularea lui dată fiind natura sa originală și specială, fără a-l lipsi de caracterul lui de lege comunitară și fără ca baza legală a Comunității însăși să fie pusă sub îndoială. Prin aceeași decizie a definit relația dintre dreptul comunitar și dreptul național al statelor membre arătând că dreptul comunitar este o ordine juridică independentă care are prioritate de aplicare chiar și în fața dreptului național ulterior.
De asemenea, în conținutul Deciziei din cauza Simmenthal (1976), Curtea de Justiție Europeană a stabilit că „judecătorul național este obligat să aplice normele comunitare, în mod direct, dacă acestea contravin normelor interne, fără a solicita sau aștepta eliminarea acestora din urmă pe cale administrativă au a unei alte proceduri constituționale.”
Potrivit dispozițiilor art. 148 alin. 2 din Constituția României, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene precum și celelalte reglementări comunitare au caracter obligatoriu și au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne iar alin. 4 din același text de lege menționează faptul că Parlamentul, Președintele, Guvernul și autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actul aderării.
În raport de cele expuse mai sus, Curtea urmează ca în temeiul art. 496 alin. 1 din noul Cod de procedură civilă, să respingă recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul promovat de pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice B., cu sediul în B., ., județ B., împotriva sentinței civile nr. 472 din 19.03.2014 a Tribunalului B. în contradictoriu cu intimatul-reclamant R. V., domiciliat în B., ., ., etaj 3, . nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 3 iunie 2014.
Președinte Judecător,Judecător, V. P. A. B. V. V.
Grefier,
E. M. T.
Red.Al.B./18.06.2014
Tehnored.E.M.T./ 18.06.2014
Jud. fond-C.R.
| ← Alte cereri. Decizia nr. 1137/2014. Curtea de Apel GALAŢI | Anulare act administrativ. Decizia nr. 7288/2014. Curtea de Apel... → |
|---|
