Alte cereri. Decizia nr. 6785/2014. Curtea de Apel GALAŢI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 6785/2014 pronunțată de Curtea de Apel GALAŢI la data de 04-09-2014 în dosarul nr. 13013/121/2011
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL G.
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE Nr. 6785/2014
Ședința publică de la 04 Septembrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE – dr. A. Z.
Judecător - V. V.
Judecător - M. M.
Grefier - M. C.
La ordine fiind soluționarea recursului declarat de pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice G., cu sediul în G., . împotriva sentinței civile nr. 392/06.03.2014 pronunțată de Tribunalul G. în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit recurenta pârâtă, intimata reclamantă . G. și intimata chemată în garanție Administrația F. pentru Mediu.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că s-a solicitat judecata în lipsă, după care;
Curtea constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.
CURTEA,
Asupra recursului de față;
Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului G. sub numărul_ reclamanta . a solicitat în contradictoriu cu pârâta Administrația Finanțelor Publice G. restituirea sumei totale de 5.377 lei achitată cu titlu de taxă de poluare și dobânda legală aferentă.
Motivându-și în fapt acțiunea, reclamanta a arătat că în anul 2011 a achiziționat trei autovehicule provenite din state membre UE, pentru înmatricularea cărora a fost obligată să achite, în România, următoarele taxe de poluare:
- 1.602 lei pentru auto Skoda O., . TMBCX11U_;
- 1.602 lei pentru auto Skoda O., . TMBCX11U_;
- 2.173 lei pentru auto Peugeot, . VF36D9HZC21122180.
Reclamanta a considerat nelegale aceste decizii față de prevederile Tratatului Comunității Europene, taxele încasate având un caracter discriminatoriu.
În drept, a invocat dispozițiile Tratatului Comunității Europene și ale Constituția României.
Pârâta Administrația Finanțelor Publice G. a formulat întâmpinare prin care a invocat, în principal, excepția inadmisibilității, având în vedere că se solicită restituirea unei sume stabilite printr-o decizie administrativă, pentru care art. 207 C.pr. fiscală prevede o cale specială de atac, precum și excepția prematuritătii promovării acțiunii motivat de faptul că reclamantul nu a efectuat procedura prealabilă prevăzută de Legea nr. 544/2004 privind contenciosul administrativ. Pe fond, a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată.
În drept, a invocat dispozițiile Legii nr. 554/2004 și ale O.U.G. 50/2008.
Pârâta A.F.P. G. a formulat cerere de chemare în garanție a Administrației F. pentru Mediu (A.F.M.) București, solicitând obligarea acesteia la plata sumelor cu care pârâta ar putea cădea in pretenții în prezenta cauză.
În motivarea cererii de chemare în garanție, pârâta a arătat că taxa de poluare nu se face venit la bugetul de stat ci la bugetul chematei în garanție și se gestionează de către A.F.M. în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului.
În drept, a invocat dispozițiile art. 60 și urm. C.pr. civ.
Chemata în garanție Administrația F. pentru Mediu București nu a fost reprezentată în fața instanței și nu a formulat întâmpinare.
Prin sentința nr. 392/06.03.2014 Tribunalul G., secția contencios administrativ si fiscal, a respins ca neîntemeiate excepția inadmisibilității și cea a prematurității formulării acțiunii, invocate de pârâta Administrația Județeană A Finanțelor Publice G.; a admis acțiunea formulată de reclamantul . G. în contradictoriu cu pârâta Administrația Județeană A Finanțelor Publice:
- a obligat-o pe pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice G. să restituie reclamantului suma de 2.173 lei reprezentând taxa de poluare pentru autovehicule, încasată cu chitanța . nr._/09.09.2011 actualizată cu dobânda legală de la data plății (09.09.2011) până la achitarea integrală a debitului;
- a obligat-o pe pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice G. să restituie reclamantului suma de 1.602 lei reprezentând taxa de poluare pentru autovehicule, încasată cu chitanța . nr._/25.10.2011 actualizată cu dobânda legală de la data plății (25.10.2011) până la achitarea integrală a debitului;
- a obligat-o pe pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice G. să restituie reclamantului suma de 1.602 lei reprezentând taxa de poluare pentru autovehicule, încasată cu chitanța . nr._/28.09.2011 actualizată cu dobânda legală de la data plății (28.09.2011) până la achitarea integrală a debitului;
- a admis cererea de chemare în garanție a Administrației F. Pentru Mediu București formulată de Administrația Județeană a Finanțelor Publice G.;
- a obligat-o pe chemata în garanție să plătească pârâtei Administrația Județeană a Finanțelor Publice G. sumele de 2.173 lei, 1.602 lei și 1.602 lei și la plata dobânzii aferente, calculate de la data plății fiecărei sume.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că intimata reclamantă . G. a achitat taxa de poluare în sumă totală de 5.377 lei pentru cele trei autovehicule, după cum urmează: suma de 2.173 lei la data de 09.09.2011, suma de 1.602 lei la data de 25.10.2011 și suma de 1.602 lei la data de 28.09.2011 și că în cauză dispozițiile OUG nr. 50/2008 au ca efect descurajarea importării și punerii în circulație în România a unor vehicule de ocazie cumpărate din alte state membre și, deci, taxa de poluare este contrară normelor comunitare.
Potrivit legislației comunitare suma plătită de reclamată nu a fost datorată, astfel că taxa trebuie restituită. Faptul că reclamanta a achitat voluntar această taxă este irelevant, întrucât altfel nu ar fi avut posibilitatea înmatriculării autoturismelor in România.
Împotriva menționatei hotărâri, în termenul legal, pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice G. (AJFP) a declarat recurs susținând că:
- prima instanță a depășit atribuțiile puterii judecătorești, prin aceea că a creat ad-hoc o nouă lege, pe lângă cea imperativă.
- cererea de chemare în judecată formulată de reclamant este inadmisibilă având în vedere dispozițiile art. 5 alin. 2 din Legea 554/2004 conform cărora „nu pot fi atacate pe calea contenciosului administrativ actele administrative pentru modificarea sau desființarea cărora se prevede, prin lege organică, o altă procedură judiciară”.
- în mod greșit prima instanță a respins excepțiile inadmisibilității și prematurității cererii de chemare în judecată. Prima instanță nu a avut în vedere Legea nr. 554/2004 care menționează, fără echivoc, la art. 7 faptul că înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său printr-un act administrativ, trebuie să solicite autorității publice emitente revocarea în tot sau în parte a actului. Art. 8 din același act normativ precizează, de asemenea, că obiectul acțiunii judiciare în contencios îl constituie răspunsul la plângerea prealabilă. Instanța supremă a decis că, în acest caz, când nu s-a parcurs procedura prealabilă, cererea va fi respinsă ca inadmisibilă, deoarece procedura prealabilă este o condiție specială de exercițiu a dreptului la acțiune (dec. nr. 4125/2006). În mod greșit instanța de fond a apreciat că reclamantul a promovat acțiunea cu respectarea disp. art. 7 și art. 8 alin. 1 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, atât timp cât din actele depuse la dosar și din susținerile făcute rezultă fără echivoc faptul că acesta nu a îndeplinit procedura prealabilă.
- Normele metodologice privind taxa de poluare sunt conforme cu normele europene, așa cum rezultă din Infograma nr. 5899/26.06.2008 transmise de Reprezentanta Permanentă a României pe lângă UE – Bruxelles și că prin Decizia nr. 802/2009 Curtea Constituțională a decis că O.U.G. nr. 50/2008 pentru instituirea taxei de poluare este constituțională, respingând excepția de neconstituționalitate ridicată împotriva acesteia.
În concluzie, a solicitat admiterea recursului și casarea sentinței civile nr. 392/06.03.2014.
Recursul nu este fondat;
Verificând sentința recurată prin prisma criticilor aduse, Curtea constată că prima instanță la situația de fapt a făcut o aplicare corectă a dispozițiilor legale în rezolvarea excepțiilor și a dispozițiile OUG nr. 50/2008 care nu sunt contrare art. 90 din TJCE ; taxa de poluare este datorată pentru punerea în circulație a autovehiculului, astfel că nu se poate reține că este percepută pentru faptul că un autoturism traversează frontiera unui stat membru. Deciziile CJUE privitoare la taxa de poluare au stabilit în mod neechivoc că această taxă face parte din sistemul general de impozitare a bunurilor și că nu se poate reține că este percepută în mod discriminatoriu, deoarece art. 90 din Tratat nu este menit să împiedice un stat membru de a introduce taxe noi sau să schimbe cota sau baza de impunere a unor taxe deja existențe; taxa de poluare a fost introdusă la solicitarea Uniunii Europene, prin abrogarea art. 2141 și 3 Cod fiscal.
Prin decizia nr. 24 din data de 14 noiembrie 2014, pronunțată în recursul în interesul legii de Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus că „procedura de contestare prevăzută la art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2008, aprobată prin Legea nr. 140/2011, raportat la art. 205 -218 din Codul de procedură fiscală, nu se aplică în cazul cererilor de restituire a taxei de poluare întemeiate pe dispozițiile art. 117 alin. 1 lit. d din același cod”.
Prin urmare, sesizarea instanței de contencios administrativ cu cerere de chemare în judecată având ca obiect restituirea taxei de timbru pentru emisiile poluante, nu este condiționată de parcurgerea procedurii prealabile prevăzute de art. 7 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ.
Taxa pe poluare instituită prin disp. O.U.G. nr. 50/2008 a fost considerată nelegală de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene prin pronunțarea la data de 07.04.2011 în cauza T. contra România.
Din considerentele deciziei menționate mai sus rezultă că „Dreptul Uniunii interzice fiecărui stat membru să aplice produselor celorlalte state membre impozite interne mai mari decât cele care se aplică produselor naționale similare, această interdicție vizând garantarea neutralității depline a impozitelor interne față de concurența dintre produsele care se află deja pe piața internă și produsele din import…” Totodată, prin aceeași hotărâre, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a apreciat că „dreptul Uniunii se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură pe piața națională.”
Curtea Europeană de Justiție și în cauza C./Enel a stabilit că legea care se îndepărtează de tratat - un izvor de drept - nu ar putea să ducă la anularea lui, dată fiind natura sa originală, și specială, fără a-l lipsi de caracterul lui de lege comunitară și fără ca baza legală a Comunității însăși să fie pusă la îndoială. Totodată, a definit relația dintre dreptul comunitar și dreptul național al statelor membre arătând că „dreptul comunitar este o ordine juridică independentă care are prioritate de aplicare chiar și în fața dreptului național ulterior.
De asemenea, în conținutul Deciziei în cauza Simmenthal (1976), Curtea de Justiție Curtea de Justiție Europeană a stabilit că „judecătorul național este obligat să aplice normele comunitare, în mod direct, dacă acestea contravin normelor interne, fără a solicita sau aștepta eliminarea acestora din urmă pe cale administrativă sau a unei alte proceduri constituționale..”.
Prima instanță a procedat corect înlăturând aplicarea dispozițiile O.U.G. nr. 50/2008, care sunt contrare legislației comunitare. În acest sens, a statuat Constituția României în art. 148 alin. 2 că prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene precum și celelalte reglementări comunitare au caracter obligatoriu și au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, iar alin. 4 din același text de lege menționează faptul că Parlamentul, Președintele, Guvernul și autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actul aderării.
Față de cele expuse, în temeiul art. 312 alin. 1 C.proc.civ., Curtea va respinge recursul declarat de pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice G., ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice G., cu sediul în G., . împotriva sentinței civile nr. 392/06.03.2014 pronunțată de Tribunalul G. în dosarul nr._, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 04 Septembrie 2014.
Președinte, dr. A. Z. | Judecător, V. V. | Judecător, M. M. |
Grefier, M. C. |
Red. AZ/MC/ 23.09.2014/ 2 ex.
Fond: C. L.
| ← Alte cereri. Decizia nr. 2547/2014. Curtea de Apel GALAŢI | Alte cereri. Decizia nr. 6788/2014. Curtea de Apel GALAŢI → |
|---|
