Alte cereri. Decizia nr. 7095/2014. Curtea de Apel GALAŢI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 7095/2014 pronunțată de Curtea de Apel GALAŢI la data de 24-09-2014 în dosarul nr. 5404/121/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL G.
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE Nr. 7095/2014
Ședința publică de la 24 Septembrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE I. A. B.
Judecător R. J.
Judecător L. C.
Grefier L. I.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de autoritatea pârâtă Administrația Județeană a Finanțelor Publice G. cu sediul în G., ., jud. G. împotriva sentinței civile nr. 762/09.04.2014 pronunțată de Tribunalul G. în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit reprezentantul recurentei Administrația Județeană a Finanțelor Publice G., intimata chemată în garanție Administrația F. pentru Mediu și intimata reclamantă B. Mitrița.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul este la primul termen de judecată, motivat, scutit de plata taxei judiciare de timbru, s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, după care;
Curtea, constată cauza în stare de judecată și o reține în pronunțare.
CURTEA
Asupra recursului în contencios administrativ de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 762/09.04.2014 Tribunalul G. a respins excepțiile necompetenței materiale, tardivității, inadmisibilității și prematurității invocate de pârâtă, ca nefondate; a admis acțiunea in contencios administrativ și fiscal privind pe reclamanta B. MITRIȚA pe pârâta ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE G., si pe chemata în garanție ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU A obligat-o pe parata Administrația Județeana a Finanțelor Publice G. sa restituie reclamantului suma de 2966 lei reprezentând taxa de poluare pentru autovehicule reactualizată cu dobânda legală în materie fiscală calculată de la data de 19.06.2009 si până la data plății efective . A obligat-o pe Administratia Judeteana a Finantelor Publice G. să-i plătească reclamantului suma de 296,6 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. A admis cererea de chemare in garantie formulată de parata Administrata Județeana a Finantelor Publice G.. A obligat-o pe chemata in garanție Administratia F. pentru Mediu catre parata Administratia Judeteana a Finantelor Publice G. la plata sumei de 2966 lei reprezentand taxa de poluare pentru autovehicule reactualizată cu dobânda legală în materie fiscală calculată de la data de 19.06.2009 si până la data plății efective si suma de 296,6 lei cu titlu de cheltuieli de judecată .
Împotriva acestei sentințe, pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice G., a declarat recurs, în termenul legal, criticând-o pentru următoarele motive: în mod greșit instanța de fond a respins excepția inadmisibilității și prematurității, deoarece acțiunea reclamantului trebuia să parcurgă în mod obligatoriu etapa prevăzută de art. 7 din Legea contenciosului administrativ, sub sancțiunea respingerii acțiunii ca inadmisibilă; că a depășit atribuțiile puterii judecătorești și a creat ad-hoc o nouă lege, pe lângă cea imperativă; că normele metodologice privind taxa pe poluare sunt conforme cu normele europene.
În drept, recurenta –reclamantă și-a întemeiat recursul pe dispozițiile art. 3041 , art. 304 pct. 4,7,8 și 9 Cod procedură civilă și următoarele din Codul de procedură civilă.
Recursul nu este fondat;
Verificând sentința recurată prin prisma criticilor aduse, Curtea constată că prima instanță a făcut o aplicare corectă a dispozițiilor legale în rezolvarea excepțiilor și a O.U.G. nr. 50/2008 și că a pronunțat o sentință temeinică și legală care va fi menținută.
Astfel, prin decizia nr. 24 din 14 noiembrie 2011, pronunțată în recursul în interesul legii de Înalta Curte de Casație și Justiție, s-a dispus că „procedura de contestare prevăzută la art. 7 din Ordonanța de urgența a Guvernului nr. 50/2008, aprobată prin Legea nr. 140/2011, raportat la art. 205-218 din Codul de procedura fiscală, nu se aplică în cazul cererilor de restituire a taxei de poluare întemeiate pe dispozițiile art. 117 alin. 1 lit. d din același cod”.
Prin urmare, sesizarea instanței de contencios administrativ cu cerere de chemare în judecată având ca obiect restituirea taxei pe poluare, nu este condiționată de parcurgerea procedurii prealabile prevăzute de art. 7 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ.
Recurenta pârâtă a invocat faptul că prima instanță a depășit atribuțiile puterii judecătorești (art. 304 alin. 1 pct. 4 Cod procedură civilă) însă nu a dezvoltat acest motiv și nu a precizat în ce constă încălcarea principiului separației puterilor în stat. Altfel spus, recurenta nu a detaliat cum a interferat judecătorul cauzei în activitatea puterii legislative și care este textul de lege pe care l-a creat și aplicat la soluționarea prezentei cauze.
Intimata reclamantă a achitat taxa pe poluare în cuantum de 2966 lei la data de 19.06.2009 cu chitanța ., nr._ (f. 6 dosar fond), fiind incidente dispozițiile O.U.G. nr. 50/2008.
Taxa pe poluare instituită prin disp. O.U.G. nr. 50/2008 a fost considerată nelegală de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene prin pronunțarea la data de 07.04.2011 în cauza T. contra România.
Din considerentele deciziei menționate mai sus rezultă că „Dreptul Uniunii interzice fiecărui stat membru să aplice produselor celorlalte state membre impozite interne mai mari decât cele care se aplică produselor naționale similare, această interdicție vizând garantarea neutralității depline a impozitelor interne față de concurența dintre produsele care se află deja pe piața internă și produsele din import…” Totodată, prin aceeași hotărâre, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a apreciat că „dreptul Uniunii se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură pe piața națională.”
Curtea Europeană de Justiție și în cauza C./Enel a stabilit că legea care se îndepărtează de tratat - un izvor de drept - nu ar putea să ducă la anularea lui, dată fiind natura sa originală, și specială, fără a-l lipsi de caracterul lui de lege comunitară și fără ca baza legală a Comunității însăși să fie pusă la îndoială Totodată, a definit relația dintre dreptul comunitar și dreptul național al statelor membre arătând că „dreptul comunitar este o ordine juridică independentă care are prioritate de aplicare chiar și în fața dreptului național ulterior”.
De asemenea, în conținutul Deciziei în cauza Simmenthal (1976), Curtea de Justiție Curtea de Justiție Europeană a stabilit că „judecătorul național este obligat să aplice normele comunitare, în mod direct, dacă acestea contravin normelor interne, fără a solicita sau aștepta eliminarea acestora din urmă pe cale administrativă sau a unei alte proceduri constituționale”.
Prima instanță a procedat corect înlăturând de la aplicare dispozițiile O.U.G. nr. 50/2008, care sunt contrare legislației comunitare. În acest sens, a statuat Constituția României în art. 148 alin. 2 că prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene precum și celelalte reglementări comunitare au caracter obligatoriu și au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, iar alin. 4 din același text de lege menționează faptul că Parlamentul, Președintele, Guvernul și autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actul aderării.
Recurenta pârâtă a invocat faptul că prima instanță a depășit atribuțiile puterii judecătorești (art. 304 alin. 1 pct. 4 Cod procedură civilă) însă nu a dezvoltat acest motiv și nu a precizat în ce constă încălcarea principiului separației puterilor în stat. Altfel spus, recurenta nu a detaliat cum a interferat judecătorul cauzei în activitatea puterii legislative și care este textul de lege pe care l-a creat și aplicat la soluționarea prezentei cauze.
În raport de considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 496 alin.1 Cod procedură civilă, Curtea va respinge recursul declarat de pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice G., ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca nefondat recursul declarat de autoritatea pârâtă Administrația Județeană a Finanțelor Publice G. cu sediul în G., ., jud. G. împotriva sentinței civile nr. 762/09.04.2014 pronunțată de Tribunalul G. în dosarul nr._ .
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 24 Septembrie 2014.
Președinte, I. A. B. | Judecător, R. J. | Judecător, L. C. |
Grefier, L. I. |
Red. L.C./20.10.2014
Tehn. L.I. 5 ex./20.10.2014
Fond L. C.
| ← Alte cereri. Decizia nr. 5703/2014. Curtea de Apel GALAŢI | Pretentii. Decizia nr. 7591/2014. Curtea de Apel GALAŢI → |
|---|
