Anulare act administrativ. Decizia nr. 7837/2014. Curtea de Apel GALAŢI

Decizia nr. 7837/2014 pronunțată de Curtea de Apel GALAŢI la data de 29-10-2014 în dosarul nr. 2993/113/2013

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL G.

SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIE Nr. 7837/2014

Ședința publică de la 29 Octombrie 2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE - V. M. D.

Judecător - E. L. P.

Judecător - G. I.

Grefier - I. S.

La ordine fiind soluționarea recursului declarat de reclamanta D. I. cu domiciliul în ., împotriva sentinței civile nr. 746 din 30.04.2014 pronunțată de Tribunalul B. în dosarul nr._ .

La apelul nominal a răspuns recurenta prin avocat F. M., intimatul C. L. al ., ambii cu delegații la dosar.

Procedura completă.

S-a făcut referatul cauzei, după care;

Apărătorul recurentei depune la dosar practică judiciară constând în copie de pe sentința civilă nr. 982 din 03.06.2014 pronunțată de Tribunalul B. în dosarul nr._ .

Apărătorul intimatului de asemenea depune la dosar practică judiciară constând în copie de pe decizia nr. 463 din 17.09.2014 pronunțată de Curtea Constituțională.

Nemaifiind cereri de formulat, Curtea constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul în fond.

Apărătorul recurentei arată că a formulat recurs împotriva sentinței pronunțată de prima instanță pentru motive de nelegalitate și netemeinicie astfel:

Arată că au fost încălcate dispozițiile exprese ale Ordonanței 77/2013 și cele ale Ordonanței 63/2010 astfel încât a atacat acea organigramă și statul de funcții iar prima instanță nu a motivat aceste susțineri.

Se motivează prin întâmpinare că desființarea postului, deși legea interzicea acest lucru, din cadrul direcției de asistență socială se datorează faptului că s-a constatat că la nivelul Consiliului L. nu se justifică existența a două posturi de asistent social, volumul de muncă fiind redus.

Din actele depuse la dosar respectiv cele două adrese rezultă că s-au încălcat dispozițiile Legii 292 privind asistența socială, care prevede că raportul de un asistent social trebuie să fie la maximul de 300 persoane ori la nivelul comunei V., numărul de persoane asistate social sunt de 1162 iar numărul de persoanelor ce beneficiază de ajutoare de încălzire conform Ordonanței 70/2011 este de 258 familii.

Comparând cele două adrese cu numărul de persoane asistate depășește cu mult 300 de beneficiari, deci nu se poate desființa un post care este exceptat de la desființare.

Cu privire la efectele deciziei Curții Constituționale arată că, deși este adevărat că efectele unei decizii a Curții Constituționale sunt doar pentru viitor, în această speță își produce efecte nu numai pentru viitor ci și pentru trecut întrucât atât organigrama cât și statul de funcții, care au fost aprobate prin Ordonanța 77/2013, nu se mai aplică. Prin urmare organigrama și statul de funcții nu se mai aplică odată cu punerea în aplicare a deciziei Curții Constituționale, aceasta având implicit urmări asupra actelor adoptate.

Indiferent dacă se are în vedere sau nu decizia Curții Constituționale și momentele când aceasta își produce efectele, cert că atât dispozițiile Ordonanței 77/2013 cât și dispozițiile Ordonanței 63/2010, au fost încălcate prin desființarea unui post exceptat de aceste acte normative, din cadrul asistenței sociale.

Pentru motivele arătate mai sus precum și cele detaliate atât în cererea de recurs cât și în răspunsul la întâmpinare solicită admiterea recursului, cu cheltuieli de judecată.

Apărătorul intimatului invocă excepția nulității recursului întrucât deși cererea de recurs este destul de voluminoasă, expunerea de motive nu face referire expresă și nici nu permite încadrarea în vreunul din cazurile de casare prevăzute în mod enumerativ de art. 488 alin. 1 pct. 1-8 N.C.pr.civ., cerința de precizare a motivelor de nelegalitate și dezvoltarea lor fiind înscrisă de legiuitor cu titlu imperativ.

Solicită a se constata că la emiterea Hotărârii Consiliului L. al comunei V. nr. 27/2013 au fost respectate dispozițiile legale incidente în vigoare la momentul emiterii actului administrativ contestat, fiind obținute toate avizele necesare.

Arată că prima instanță a făcut o interpretare legală asupra aplicării Deciziei nr. 55/2014 pronunțată de Curtea Constituțională, decizie care își produce efectele doar pentru viitor.

Pentru motivele detaliate în întâmpinarea formulată, solicită respingerea recursului ca nefondat, fără cheltuieli de judecată.

Apărătorul recurentei avânt cuvântul cu privire la excepția nulității recursului, invocată de intimat prin apărător, arată că prin răspunsul la întâmpinare a precizat detaliat faptul că cererea de recurs respectă toate cerințele prevăzute de dispozițiile procedurale.

CURTEA

Asupra recursului în contencios administrativ de față:

Prin cererea înregistrată la Tribunalul B. sub nr._ , reclamanta D. I. a chemat în judecată pe pârâtul C. L. al comunei V., județul B., pentru a se dispune anularea Hotărârii nr.27/29.07.2013 privind aprobarea organigramei și a statului de funcții al aparatului propriu de specializate al Primarului comunei V., conform OUG nr.77/2013.

În motivarea acțiunii s-a precizat că a fost aplicată în mod greșit OUG nr.77/2013, care se referă la desființarea posturilor vacante și nu la desființarea unor posturi ocupate de funcționari publici.

A arătat reclamanta că numărul total de funcții publice aprobat pentru aparatul propriu al Consiliului L. . de 11 persoane, iar numărul total de posturi de personal contractual a fost de 47, nefiind desființate funcții publice vacante, ci doar două funcții publice ocupate, contrar principiului stabilit prin măsurile organizatorice adoptate pentru asigurarea funcționalității administrației publice locale.

S-au invocat în acest sens dispozițiile art.1 din OUG nr.77/2013, vizând desființarea posturilor vacante, ca unică modalitate legală prevăzută de ordonanță, actul normativ neavând o reglementare legată de desființarea funcțiilor publice ocupate.

Astfel, s-a apreciat că propunerea Primarului comunei V. de a desființa două posturi de funcționari publici și aprobarea organigramei și a statului de funcții al aparatului propriu de specialitate al Primarului, prin Hotărârea nr. 27/2013 emisă de C. L., este nelegală.

Reclamanta a susținut că prin aplicarea OUG nr.77/2013 de către CL V., a fost desființat postul de referent asistent din cadrul Serviciului de asistență socială și autoritate tutelară deținut de aceasta, cu încălcarea dispozițiilor art.1 alin.2 lit.d) care exceptează de la reduceri inclusiv posturile vacante de asistență socială din cadrul autorităților administrației publice.

S-a arătat totodată că în Anexa la Avizul nr._/2013 emis de Agenția Națională a Funcționarilor Publici, se precizează că 30 de posturi pentru asistență socială sunt exceptate, conform OUG nr.63/2010.

A solicitat reclamanta și suspendarea executării actului administrativ, în privința încetării raporturilor de muncă din calitatea de funcționar public, respectiv referent asistent din cadrul Serviciului de asistență socială și autoritate tutelară.

Au fost anexate în dovedire înscrisuri, respectiv HCL V. nr.27/2013, aviz nr._/2013 emis de ANFP, Nota de fundamentare nr.6160/19.07.2013 emisă de Primăria comunei V., anexă - organigrama 2013, filele 5-16;

În drept au fost invocate dispozițiile art.1 alin.7, art.8 și art.14 din Legea nr.554/2004.

Prin întâmpinarea depusă la data de 22.11.2013, filele 29-31, pârâta C. L. V., prin Primar, a solicitat respingerea ca neîntemeiată a acțiunii formulate de reclamantă, arătând temeiurile de fapt și de drept care au determinat adoptarea hotărârii contestate, cu precizarea că reorganizarea aparatului de specialitate al primarului comunei V. a condus și la desființarea unui post de referent asistent, funcție publică de execuție, în cadrul serviciului local de asistență socială și autoritate tutelară, fără a se nominaliza persoana în cauză.

Motivul desființării acestui post l-a constituit volumul de activitate din cadrul serviciului, care acoperea timpul de opt ore de lucru pentru un singur post.

S-a precizat că raporturile de serviciu ale reclamantei au încetat ulterior susținerii și nepromovării de către aceasta a examenului organizat pe data de 18.09.2013 de către U.A.T. . art.100 alin.3 din Legea nr.188/1999.

A fost invocată totodată excepția lipsei îndeplinirii procedurii prealabile, pârâtul solicitând respingerea acțiunii ca inadmisibilă.

Au fost anexate înscrisuri în susținerea poziției procesuale, respectiv actele care au stat la baza emiterii HCL V. nr.27/29.07.2013, filele 32-42.

Reclamanta a formulat răspuns la întâmpinare, filele 48-49, prin care a solicitat respingerea excepției vizând neîndeplinirea procedurii prealabile și admiterea plângerii formulate.

A precizat că urmare a adoptării HCL nr.27/2013, Primarul comunei V. a emis Dispoziția nr.1615/22.10.2013 de eliberare din funcția publică de execuție deținută, începând cu data de 23.10.2013.

Se reține astfel că actul administrativ a cărei anulare se solicită a fost pus în executare prin emiterea Dispoziției menționate de reclamantă.

La termenul din 27 februarie 2014 instanța a constatat îndeplinită procedura prealabilă în cauză, față de înscrisurile depuse la dosar de reclamantă, sens în care a fost respinsă excepția de inadmisibilitate a acțiunii invocate de pârât.

Pârâtul C. L. al comunei V., a depus la 22.04.2014 precizări, în referire la dispozițiile OUG nr.63/2010 și la numărul maxim de posturi pentru anul 2013, conform adresei nr._/27.12.2012 a Instituției Prefectului J. B., înregistrată la Primăria Comunei V. sub nr.8497/28.12.2012.

S-a învederat că postul de referent asistent clasa III din cadrul Serviciului public de asistență socială și autoritate tutelară era și este finanțat din capitolul cheltuieli de „Personal” al instituției, nu din bugetul de cheltuieli”Asigurări și asistență socială”, în care se încadrau 30 de posturi contractuale( 28 asistenți personali și doi instructori educație pentru persoanele cu handicap) care nu puteau fi reduse.

Pârâtul a învederat că noua organigramă, avizată de Agenția Națională a Funcționarilor Publici, s-a făcut pe număr de posturi, nu pe persoane nominalizate, iar la poziția 5 din statul de funcții( funcția publică de execuție referent, grad profesional asistent, clasa III) nu s-a indicat o anume persoană, organizându-se ulterior concurs, la care reclamanta nu a fost declarată admisă datorită punctajului.

Prin sentința 746/30.04.2014 a Tribunalului B. a fost respinsă ca nefondată acțiunea formulată de reclamanta D. I. în contradictoriu cu pârâta C. L. al comunei V..

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele:

Prin Hotărârea nr.27 din 29.07.2013 a Consiliului L. al comunei V., s-a aprobat organigrama aparatului propriu al primarului comunei V., începând cu 29 iulie 2013, conform anexei nr.1 la hotărâre, precum și statul de funcții, potrivit anexei nr.2.

La emiterea acestei hotărâri au fost avute în vedere: Nota de fundamentare nr.6160 din 19.07.2013 privind necesitatea aprobării organigramei și a statului de funcții al aparatului propriu al primarului comunei V. conform OUG nr.77/26.06.2013, Raportul de specialitate nr.6260/24.07.2013 al secretarului comunei responsabil cu resursele umane, dispozițiile art. 36 alin.2 lit.a) și alin.3 lit.b) din Legea nr.215/2001, ale OUG nr.77/26.06.2013, Raportul comisiei de specialitate din cadrul Consiliului L. și avizul ANFP nr._/2013;

Se reține în acest sens că potrivit Notei de fundamentare/Referat de aprobare a proiectului de hotărâre nr.6160/19.07.2013, s-a constatat că la data intrării în vigoare a OUG nr.77/2013, în cadrul aparatului de specialitate al Primarului Comunei V., județ B. funcționa serviciu fără personalitate juridic - Serviciului local de asistență socială și autoritate tutelară, cuprinzând 33 de posturi, din care 2 posturi funcții publice de execuție, 1 post lucrător comunitar și personal contractual -28 asistenți personali ai persoanelor cu handicap și 2 posturi instructor de educație.

Au fost identificate posturile desființate ca urmarea reorganizării aparatului de specialitate al primarului comunei V., cu precizarea că în cadrul Serviciului local de asistență socială și autoritate tutelară se desființează un post de referent asistent funcție publică de execuție. S-a reținut că nu se justifică existența a două posturi de funcție publică deoarece volumul de activitate acoperă timpul de lucru de opt ore pentru un singur post.

Raportul de specialitate nr.6260/24.07.2013 a avut în vedere și adresa Instituției Prefectului nr._/27.12.2012( înregistrată la Primăria Comunei V. sub nr.8497/28.12.2012), întemeiată pe dispozițiile OUG nr.63/2010, prin care s-a comunicat numărul maxim de posturi pentru anul 2013 pentru aparatul de specialitate al primarului, respectiv 34 de posturi, urmând a fi aprobate noile organigrame și rectificate bugetele de venituri și de cheltuieli.

Instanța a reținut că reclamanta D. I. a ocupat unul din cele două posturi de referent asistent, funcție publică de execuție, în cadrul serviciului local de asistență socială și autoritate tutelară iar urmare a aplicării Hotărârii nr.27/29.07.2013 a Consiliului L. V., schema organizatorică a cuprins numai un post de referent asistent, pentru care a fost organizat concurs, nepromovat de reclamantă.

În referire la nerespectarea dispozițiilor OUG nr.77/2013 la emiterea hotărârii contestate, tribunalul a constatat că nu sunt incidente motivele de nelegalitate invocate în acțiune. În acest sens a reținut și adresa nr.9158/31.07.2013 emisă de Instituția Prefectului Județului B. prin care s-a constatat indeplinirea condițiilor de legalitate, având în vedere și avizul nr._/2013 al Agenției Naționale a Funcționarilor Publici( filele 40-42).

Acest aviz menționează expres în anexa la poziția 9, (filele 7-8), numărul funcțiilor publice ocupate desființate(2), conform prevederilor OUG nr.77/2013.

Se reține că actul normativ menționat reglementează atât desființarea posturilor vacante(art.1) cât și reducerea, potrivit anexei nr.2, a numărului total al posturilor ocupate (art.2), motivele invocate în acest sens de reclamantă fiind apreciate ca neîntemeiate.

Postul deținut de reclamantă nu se încadra în categoria celor reglementate de dispozițiile art.1 alin.2 lit.d) din OUG nr.77/2013, fiind exceptate doar 30 de posturi pentru asistență socială, conform OUG nr.63/2010, ce nu vizau funcția publică desființată în cadrul aparatului propriu al Primarului Comunei V. - Serviciului local de asistență socială și autoritate tutelară, potrivit avizului nr._/2013 al ANFP.

Se constată astfel că la emiterea Hotărârii Consiliului L. al Comunei V. nr.27/2013 au fost respectate dispozițiile legale incidente, în vigoare la momentul emiterii actului administrativ contestat, fiind obținute avizele necesare și exercitat controlul de legalitate de către Instituția Prefectului Județului B..

Pe parcursul soluționării cauzei, reclamanta a invocat Decizia Curții Constituționale nr.55/05.02.2014 prin care s-a constatat că dispozițiile Legii privind aprobarea OUG nr.77/2013 sunt neconstituționale, raportat la art.115 alin.6 din Constituție.

Având în vedere dispozițiile art.31 alin.3 din Legea nr.47/1992 și art.147(4) din Constituție și reținând că actul administrativ a cărei anulare se solicită, respectiv Hotărârea Consiliului L. al Comunei V. nr.27/29.07.2013, a fost emis anterior declarării neconstituționale a dispozițiilor Legii de aprobare a OUG nr.77/2013, tribunalul a apreciat că motivele invocate de reclamantă sunt neîntemeiate.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta D. I., criticând-o sub aspectul greșitei aplicări a normelor de drept material.

În motivarea recursului a arătat în esență că OUG nr. 77/2013, se referea la desființarea posturilor vacante. Conform acestei ordonanțe posturile vacante din cadrul serviciului de asistență socială erau exceptate, art. 1 alin. 2 lit. d.

În temeiul acestei ordonanțe, C. L. al comunei V. a adoptat Organigrama aparatului propriu, precum și statul de funcții.

Unul din cele două posturi ocupate din cadrul serviciului de asistență socială a fost desființat, cu toate că desființarea unui post ocupat în cadrul acestui serviciu este exceptată, conform OG nr. 63/2010.

Prin desființarea acestui post s-au încălcat dispoziții din OUG nr. 63/2010, iar scoaterea la concurs a postului rămas a fost nelegală.

S-a motivat faptul că, motivul desființării postului l-a constituit volumul de activitate din cadrul serviciului, care acoperea timpul de opt ore de lucru pentru un singur post.

Acest aspect este reținut eronat, deoarece potrivit disp. art. 122 din Legea asistenței sociale nr. 292/2011, autoritățile administrației publice locale angajează asistenți sociali sau contractează serviciul acestora pentru a realiza activitățile prevăzute în lege „cu respectarea Raportului de un asistent social la maximum 300 de beneficiari”.

Din adresa nr._/09.07.2014, emisă de Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială B., rezultă faptul că, la nivelul comunei V. numărul persoanelor care beneficiară de ajutor social este de 1162, iar numărul beneficiarilor de ajutoare de încălzire conform OUG 70/2011, este de 258 de familii.

Prin urmare, ținând seama de dispozițiile Legii nr. 292/2011, este justificat, la nivelul comunei V., ca în cadrul serviciului de asistență socială să existe două posturi. Desființarea postului nu denotă decât greșita aplicare a legii.

Pe de altă parte desființarea unui post din cadrul serviciului de asistență socială nu se justifică deoarece prin Dispoziția nr. 1207/22.06.2011, Primarul comunei V. a dispus completarea atribuțiilor de serviciu ale d-nei M. D., referent superior cu atribuții de stare civilă „cu atribuțiile privind aplicarea Legii nr. 448/2006, privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap”, atribuții care erau incluse pe fișa postului reclamantei și al colegei sale.

De asemenea în mod greșit instanța de judecată a interpretat și aplicat dispozițiile OUG 63/2010, în sensul că, postul de referent asistent clasa III, din cadrul serviciului public de asistență socială și autoritatea tutelară era și este finanțat din capitolul cheltuieli de „personal” al instituției, nu din bugetul de cheltuieli, asigurări și asistență socială în care se încadrau 30 posturi contractuale (28 asistenți personali și doi instructori educație pentru persoanele cu handicap) care nu puteau fi reduse.

Totodată avizul A.N.F.P. nr._/2013, a fost emis în baza OUG nr. 77/2013, în Anexa la acest aviz se prevede faptul că numărul de funcții publice ocupate desființate sunt două iar Organigrama pe 2013, cuprinde la serviciul de asistență socială 32 de posturi, adică 30 posturi reprezentând 28 asistenți personali ai persoanelor cu handicap, și două posturi instructor de educație. Rezultă în acest context că A.N.F.P. a avizat favorabil încă două posturi ocupate în cadrul serviciului de asistență socială.

Adresa nr._ a Instituției Prefectului Județului B., a comunicat Primăriei comunei V., numărul maxim de posturi din aparatul de specialitate ca fiind 34 „cu excepția celor din cadrul asigurări de asistență socială”.

Încă odată rezultă faptul că, postul din cadrul serviciului de asistență socială a fost desființat în mod subiectiv cu încălcarea voită a dispozițiilor legale, iar instanța de fond nu a făcut decât să interpreteze greșit actele normative.

Nelegal a fost reținut și aspectul că, urmare aplicării hotărârii 27/29.07.2013, a Consiliului L. V., schema organizatorică a cuprins numai un post de referent asistent pentru care a fost organizat concurs, în realitate așa cum am arătat din cuprinsul Organigramei pe anul 2013, rezultă faptul că A.N.F.P. și-a dat avizul pentru 32 de posturi la nivelul serviciului de asistență socială.

Motivarea instanței de fond este contradictoriu când menționează că în avizul A.N.F.P.-ului se precizează expres în Anexă la poziția 9 (filele 7 – 8 ), numărul de funcții publice ocupate, desființate conform prevederilor OUG 77/2013.

Când vorbim de funcții publice ocupate, vorbim de aplicabilitatea dispozițiilor OUG 63/2010, iar când vorbim de desființarea unor posturi vacante sunt aplicabile dispozițiile OUG nr. 77/2013.

Nu putem vorbi de desființarea a două posturi ocupate conform prevederilor OUG 77/2013.

Indiferent ce dispoziții legale sunt aplicabile, fie OUG 63/2010, fie dispozițiile OUG 77/2013, posturile din cadrul serviciului de asistență socială sunt exceptate de la desființare.

Cu totul eronat, instanța de fond a reținut că postul deținut de reclamantă nu se încadra în categoria celor reglementate de disp. art. 1 alin. 2 lit. d din OUG 77/2013, fiind exceptate doar 30 de posturi pentru asistență socială, conform OUG 63/2010, ce nu vizau funcția publică desființată.

Dacă ar fi așa, se naște întrebarea de ce nu s-a desființat și al doilea post, care, prin aprobarea organigramei a fost menținut.

De asemenea este eronată motivarea instanței de fond cu privire la aplicabilitatea Deciziei Curții Constituționale nr. 55/5.02.2014, prin care s-a constatat că legea privind aprobarea OUG 77/2013, sunt neconstituționale.

Dacă Decizia Curții Constituționale a constatat neconstituțională legea de adoptare a OUG nr. 77/2013, această ordonanță nu se mai aplică. Fiind temei legal al adoptării hotărârii nr. 27/2013, prin producerea efectelor juridice a Deciziei Curții Constituționale, actul administrativ adoptat nu se mai aplică.

Consideră că, aceasta este situația reală, iar motivarea instanței de judecată este neîntemeiată, aceasta arătând faptul că, hotărârea Consiliului L. al comunei V. nr. 27/2013, a fost emisă anterior declarării neconstituționale, a dispozițiilor legii de aprobare a OUG nr. 77/2013. La această motivare Tribunalul B., a avut în vedere disp. art. 31 alin. 3 din Legea nr. 47/1992, privind Curtea Constituțională și art. 147 (4) din Constituție.

Dispozițiile art. 31 alin. 3 din Legea 47/1992, prevăd că, dispozițiile din legile și ordonanțele în vigoare constatate ca fiind neconstituționale, își încetează efectele juridice la 45 zile de la publicarea Deciziei Curții Constituționale dacă în acest interval Parlamentul sau Guvernul nu pune de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile din Constituție.

Pe durata acestui termen dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale sunt suspendate de drept.

Decizia Curții Constituționale a fost publicată în M.Of. al României partea I, nr. 136/25.02.2014, iar sentința recurată a fost pronunțată la 30.04.2014, peste perioada celor 45 de zile, la care face referire instanța de judecată.

O altă problemă care trebuie amintită este faptul că, fiind eliberată din funcția deținută prin Dispoziția Primarului nr. 1615/2013, având calitatea de funcționar public, conform legii entitatea administrativă era obligată să pună la dispoziție un alt post în cadrul aparatului propriu al Primarului comunei V., și să solicite A.N.F.P. înregistrarea reclamantei în Corpul de rezervă al funcționarilor publici eliberați din funcția publică deținută.

Primarul comunei V., nu și-a îndeplinit aceste obligații legale, deși după cum rezultă din adresa nr. 5689/24.06.2014, la nivelul Primăriei orașului Însurăței, „în statul de funcții ale aparatului de specialitate al Primarului orașului Însurăței jud. B., erau posturi vacante”.

De asemenea din adresa A.N.F.P. nr._/2014, rezultă faptul că, reclamanta nu figurează „ înscrisă în Corpul de rezervă al funcționarilor publici și nici nu s-a primit vreo solicitare cu privire la înscrierea „ acesteia în Corpul de rezervă, din partea Primăriei .> În acest context au fost încălcate dispozițiile legii nr. 292/2011 privind legea asistenței sociale și Legea nr. 188/1999, privind statutul funcționarilor publici.

Pentru toate aceste considerente, a solicitat admiterea recursului și casarea sentinței, cu consecința admiterii acțiunii formulate.

Intimatul pârât a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Pe cale de excepție a invocat și nulitatea recursului în condițiile art. 489 alin. 2 rap. la art. 488 și art. 486 alin. 1 lit. d și alin. 3 C.proc.civ.

Curtea apreciază însă că aspectele invocate în recurs permit încadrarea în motivul de recurs prev. de art. 488 alin. 1 pct. 8 C.proc.civ., motiv pentru care excepția nulității recursului nu poate fi primită.

Verificând actele și lucrările dosarului, instanța constată următoarele:

Prin Hotărârea nr.27 din 29.07.2013 a Consiliului L. al comunei V., s-a aprobat organigrama aparatului propriu al primarului comunei V., începând cu 29 iulie 2013, conform anexei nr.1 la hotărâre, precum și statul de funcții, potrivit anexei nr.2.

Potrivit Notei de fundamentare/Referat de aprobare a proiectului de hotărâre nr.6160/19.07.2013, s-a constatat că la data intrării în vigoare a OUG nr.77/2013, în cadrul aparatului de specialitate al Primarului Comunei V., județ B. funcționa serviciu fără personalitate juridic - Serviciului local de asistență socială și autoritate tutelară, cuprinzând 33 de posturi, din care 2 posturi funcții publice de execuție, 1 post lucrător comunitar și personal contractual -28 asistenți personali ai persoanelor cu handicap și 2 posturi instructor de educație.

Au fost identificate posturile desființate ca urmarea reorganizării aparatului de specialitate al primarului comunei V., cu precizarea că în cadrul Serviciului local de asistență socială și autoritate tutelară se desființează un post de referent asistent funcție publică de execuție. S-a reținut că nu se justifică existența a două posturi de funcție publică deoarece volumul de activitate acoperă timpul de lucru de opt ore pentru un singur post.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2013, prevede:

- desființarea posturilor vacante la: ministere; instituțiile și autoritățile publice aflate în subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea Guvernului ori a ministerelor, indiferent de modul de finanțare; instituțiile și autoritățile publice finanțate integral sau parțial din bugetul asigurărilor sociale de stat și/sau din bugetele fondurilor speciale; instituțiile publice locale, astfel cum sunt definite la art. 2 pct. 39 din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare [art. 1 alin. (1) din ordonanța de urgență].

- reducerea numărului total de posturi ocupate [art. 2 din ordonanța de urgență]. Astfel art. 2 prevede o reducere a numărului total de posturi și, printr-o normă de trimitere cuprinsă în același text, rezultă la care dintre autoritățile publice se referă această reducere și care este nivelul procentual al acestei reduceri. Astfel, norma de trimitere se referă la anexa nr. 2 la ordonanța de urgență, care prevede o reducere cu 4% a posturilor ocupate la: Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Ministerul Economiei, Ministerul Educației Naționale, Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice, Ministerul Sănătății, Ministerul Transporturilor și Secretariatul General al Guvernului.

- obligația instituțiilor și autorităților publice de a-și modifica structurile funcționale, astfel încât numărul total al funcțiilor de conducere din cadrul fiecărei autorități sau instituții publice care are în aparatul propriu/de specialitate și personal contractual ori, după caz, numai personal contractual să fie de maximum 12% din numărul total al posturilor aprobate [art. 3 alin. (1) din ordonanța de urgență];

- transformarea posturilor de conducere desființate în posturi de execuție corespunzătoare studiilor și condițiilor de vechime avute [art. 3 alin. (4) din ordonanța de urgență];

- modificarea structurii serviciilor publice deconcentrate, astfel cum aceasta a fost stabilită prin actul normativ de înființare [art. 3 alin. (5) din ordonanța de urgență];

- obținerea prealabilă a avizului favorabil al Guvernului pentru ocuparea posturilor vacante prin concurs/examen, pe baza solicitărilor justificate ale ordonatorilor principali de credite, cu condiția încadrării în plafonul cheltuielilor de personal și al cheltuielilor de personal aprobate [art. 5 din ordonanța de urgență];

- aprobarea anuală de către Guvern a numărului maxim de posturi care se pot înființa și ocupa, suplimentar față de cele deja existente [art. 6 din ordonanța de urgență].

În mod cert, măsura prevăzută la art. 1 al ordonanței de urgență vizează desființarea posturilor vacante de la nivelul instituțiilor și autorităților publice prevăzute la art. 1 alin. (1), printre care și autoritatea pârâtă și nu desființarea posturilor ocupate. Autoritatea pârâtă nu se încadrează în entitățile de la art. 2, pentru a putea opera o reducere a posturilor ocupate.

Or autoritatea pârâtă, contrar celor dispuse prin actul normativ menționat, a procedat la reducerea numărului posturilor ocupate și scoaterea la concurs a posturilor aprobate în urma reorganizării.

Rezultă că, prin aplicarea OUG nr.77/2013 de către CL V., a fost desființat nelegal un post de referent asistent din cadrul Serviciului de asistență socială și autoritate tutelară.

Pe de altă parte, pe parcursul soluționării cauzei OUG 77/2013 a fost declarată neconstituțională prin Decizia nr. 55/2014 a Curții Constituționale.

Potrivit art. 31 alineat 1din Legea 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale „decizia prin care se constată neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare este definitivă și obligatorie.” Alineatul 3 al aceluiași articol prevede că „ dispozițiile din legile și ordonanțele în vigoare constatate ca fiind neconstituționale își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale, dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pune de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției.”

Curtea de Apel reține că prin Decizia nr. 164/12.03.2013 Curtea Constituțională a statuat în sensul că: „întrucât deciziile sale produc efecte numai pentru viitor, potrivit art. 147 alin. (4) din Constituție, cele stabilite prin prezenta decizie urmează a se aplica de la data publicării lor în Monitorul Oficial al României, Partea I; totodată, instanțele judecătorești vor aplica decizia Curții Constituționale numai în cauzele pendinte la momentul publicării acesteia…”

În speța de față, înregistrată pe rolul instanței la data de 07.10.2013 și aflată încă pe rol la data publicării deciziei Curții Constituționale, declararea neconstituționalității OUG 77/2013 are ca efect înlăturarea efectelor pe care această ordonanță le-a avut în ceea ce privește desființarea unui un post de referent asistent din cadrul Serviciului de asistență socială și autoritate tutelară.

În consecință, în conformitate cu art. 496 și art. 488 pct. 8 C.proc.civ.,se va admite recursul declarat de reclamantă și se va casa sentința atacată, cu consecința admiterii în parte a acțiunii, în sensul anulării în parte a hotărârii de consiliu local privind aprobarea organigramei și statului de funcții în conformitate cu OUG 77/2013, în ceea ce privește desființarea unui post de referent asistent - funcție publică de execuție, în cadrul Serviciului local de asistență socială și autoritate tutelară.

Văzând și disp. art. 451 C.proc.civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de reclamanta D. I. cu domiciliul în ., împotriva sentinței civile nr. 746 din 30.04.2014 pronunțată de Tribunalul B. în dosarul nr._ .

Casează sentința atacată și în consecință:

Admite în parte acțiunea în contencios administrativ și fiscal formulată de reclamanta D. I. în contradictoriu cu pârâtul C. L. al comunei V., având ca obiect anulare act emis de autorități publice locale.

Anulează în parte HCL nr. 27/29.07.2013 privind aprobarea organigramei și a statului de funcții al aparatului propriu de specialitate al Primarului comunei V., conform OUG nr. 77/2013, în ceea ce privește desființarea unui post de referent asistent – funcție publică de execuție, în cadrul Serviciului local de asistență socială și autoritate tutelară.

Obligă pârâtul să plătească reclamantei 800 lei cheltuieli de judecată la fond și în recurs.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din data de 29.10.2014.

Președinte,

V. M. D.

Judecător,

E. L. P.

Judecător,

G. I.

Grefier,

I. S.

Red.E.L.P./27.11.2014

Tehnored.I.S./27.11.2014/4ex.

Fond-Tribunalul B./Jud.A.A.P.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Anulare act administrativ. Decizia nr. 7837/2014. Curtea de Apel GALAŢI