Litigiu cu funcţionari publici. Legea Nr.188/1999. Decizia nr. 8352/2014. Curtea de Apel GALAŢI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 8352/2014 pronunțată de Curtea de Apel GALAŢI la data de 05-12-2014 în dosarul nr. 376/113/2014*
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL G.
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA Nr. 8352/2014
Ședința publică de la 05 Decembrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE: L. C.
Judecător: L. G. T.
Judecător: C. R. M.
Grefier: F. B.
.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.
Pentru astăzi fiind amânată soluționarea recursului declarat de M. T. ȘI SPORTULUI cu sediul în București, sect.2, ..16, împotriva sentinței nr.1079/11.06.2014 pronunțată de Tribunalul B. în dosarul nr._ .
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 28.11.2014 fiind consemnate în încheierea de ședință din aceiași zi, când Curtea, având nevoie de timp pentru deliberare, a amânat soluționarea cauzei la data de 03.12.2014 și apoi la data de 05.12.2014, pronunțând următoarea decizie:
CURTEA,
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele;
Prin cererea înregistrată sub nr._ pe rolul Tribunalului B. – Secția de contencios administrativ și fiscal, reclamantul C. S. a chemat în judecată pe pârâtul M. T. și Sportului solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtului la plata drepturilor salariale cuvenite pe perioada 24.05.2009 până la 02.02.2011, sumă actualizată cu indicele de inflație și dobândă legală și drepturile salariale cuvenite pe perioada 03.02.2011 până în prezent, actualizată.
Prin sentința nr. 1079/11.06.2014 pronunțată de Tribunalul B. a fost admisă în parte ca fondată acțiunea formulată de reclamantul C. S. și a fost obligat pârâtul să plătească reclamantului drepturile bănești cuvenite de la data de 06.02.2011 până în prezent.
A fost admisă excepția prescripției extinctive a cererii privind drepturile salariale pe perioada 24.05._11.
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs, în termenul legal, pârâtul M. T. și Sportului, solicitând casarea în parte a sentinței, cu consecința respingerii și a cererii reclamantului privind plata drepturilor salariale de pe data de 06.02.2011 până în prezent.
În motivarea recursului recurentul critică sentința prin prisma motivelor de recurs prevăzute de art. 488 pct. 6 și pct. 8 C.pr.civ., arătând următoarele:
Ordinul M.T.S. nr.564/2009 a fost suspendat prin Sentința civilă nr.158/F/11.06.2009 pronunțată de Curtea de Apel G. în dosarul nr._, fapt pentru care a fost emis Ordinul M.T.S. nr.1179/23.06.2009 prin care au fost suspendate prevederile Ordinului M.T.S. nr.564/2009 până la pronunțarea unei decizii irevocabile în dosarul nr._ aflat pe rolul Curții de Apel G., probă depusă la dosar odată cu întâmpinarea, dar care nu a fost cercetată de către instanța de fond.
În data de 11.12.1009 prin Ordinul M.T.S. nr.2369 intimatul a fost numit în funcția de Director Coordonator al Direcției pentru Tineret a Județului B., în acest sens încheindu-se între părți Contractul de Management nr.630 cu valabilitate până Ia 09.08.2010 când a încetat raportul de muncă în temeiul Ordinului A.N.S.T nr.792/09.08.2010 modificat prin Ordinul A.N.S.T. nr.848/09.08.2010 emis în urma constatării erorii materiale, prin care a fost înlocuită sintagma „art.9 lit.e)" cu „art.9 lit.g)", sens în care Contractul de Management nr.630/08.12.2009 a fost încheiat ca urmare a „desființării sau reorganizării serviciului public deconcentrat”, acte depuse la dosarul cauzei, dar care nu au mai făcut obiectul cercetării judecătorești, așa cum reiese din motivația hotărârii instanței de fond.
De asemenea, a învederat instanței de fond faptul că serviciul public deconcentrat în speță Direcția pentru tineret a Județului B. a fost desființată prin comasare cu Direcția pentru Sport a județului B. formându-se Direcția Județeană pentru Sport și Tineret B. în temeiul art.1 din O.G. nr.15/14.07.2010 privind reorganizarea activității de sport și tineret, aprobată cu modificări prin Legea nr.268/2011.
Așa cum reiese din baza legală a Ordinului A.N.S.T. nr.792/09.08.2010 acest ordin a fost emis în aplicarea dispozițiilor art.1 din O.G. nr.15/2010 la data intrării în vigoare a Legii motiv pentru care tot în sensul depozițiilor legale a încetat și Contractul de Management nr.630/08.12.2009 ca urmare a desființării serviciului public deconcentrat.
În acest sens, Sentința Civilă nr.101/2010 a Curții de Apel G. pronunțată în dosarul nr._ „dispune anularea Ordinului nr. 564/2009 emis de autoritatea pârâtă M. T. și Sportului București si reintegrarea reclamantului în funcția și atribuțiile specifice postului din care a fost demis, fapt care la momentul rămânerii irevocabile a sentinței mai sus amintite, respectiv data de 02.02.2011 nu mai corespundea realității în fapt, întrucât atât instituția, cât și postul de conducere deținut de intimat au fost desființate și reintegrarea reclamantului în funcția și atribuțiile specifice postului din care a fost demis nu se poate realiza.
Având în vedere că din prisma dispozițiilor legale incidente în prezenta cauză prin desființarea serviciului public deconcentrat respectiv a funcției deținute de intimat, cât și faptul că prin raportare la dispozițiile art. 4 alin.(l) din H.G. nr.776/2010 funcția de conducere a Direcției Județene pentru Sport și Tineret B. este funcție publică și nu contractuală, reintegrarea reclamantului în funcția și atribuțiile specifice postului din care a fost demis nu mai era posibilă și nici nu este posibilă în prezent.
Mai mult decât atât, funcția de conducere a nou înființatei Direcții Județene pentru Sport și Tineret B. a fost ocupată prin concurs organizat în temeiul art.4 alin.(l) din O.G. nr.15/2010.
Recurentul consideră că fată de aceste dispoziții legale imperative care au condus la desființarea funcției, respectiv a instituției la care intimatul își desfășura activitatea, nu poate fi reținută o culpă în prezenta speța fată de M. T. și Sportului a cărui obligație este să asigure aplicarea în concret a legii, dar și a dispozițiilor instanțelor judecătorești.
Mai mult decât atât, nu poate fi dispusă în sarcina Ministerului T. si Sportului o dispoziție de plată a unor drepturi de natură salarială, atâta timp cât reintegrarea intimatului nu poate în fapt fi pusă în aplicare prin raportare la dispozițiile legale care au condus la desființarea postului și a instituției, fapt cunoscut de intimat, motivat de faptul că acesta a condus Direcția pentru Tineret B. până la desființarea acesteia, așa cum reiese din Ordinul A.N.S.T. nr.792/09.08.2010, completat cu Ordinul A.N.S.T. nr.848/09.08/2010, acte depuse la dosarul cauzei, dar care nu au mai făcut obiectul cercetării judecătorești, așa cum reiese din motivația hotărârii instanței de fond.
Al doilea motiv de recurs este întemeiat pe dispozițiile art.488 alin.(6) din C.Pr.Civ. în dezvoltarea căruia recurenta arată faptul că instanța de fond nu a motivat de ce a admis acest capăt de cerere, respectiv plata drepturilor salariale de pe data de 06.02.2011 până în prezent.
În probațiune recurenta a anexat la dosar, în copie, Ordinul nr. 848/09.08.2010 emis de Autoritatea Națională pentru Sport și Tineret.
Intimatul reclamant a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, arătând că Ordinul nr. 848/09.08.2010 a fost emis ulterior acțiunii deschise de acesta și, așa cum rezultă din întâmpinarea depusă de pârât, cele două direcții au fost desființate și reorganizate, posturile fiind ocupate de angajații celor două instituții și, poate după aceea, au fost organizate concursuri de ocupare a posturilor. Mai mult, nici un angajat al direcției pentru tineret județene ce au fost preluați de noua instituție nu a fost funcționar public.
Prin răspunsul la întâmpinare recurenta a reluat susținerile din memoriul de recurs, subliniind că chiar dacă Ordinul nr. 564/2009 nu ar fi fost emis, intimatul ar fi deținut funcția de director al Direcției Județene pentru Tineret B. până la data de 09.08.2010, data intrării în vigoare a OG nr. 15/2010.
Examinând sentința atacată prin prisma criticilor formulate, în raport cu actele și lucrările dosarului, precum și cu dispozițiile legale incidente pricinii, Curtea de Apel reține că recursul este fondat, având în vedere următoarele considerente:
Astfel cum rezultă din înscrisurile depuse la dosar, coroborate cu susținerile părților, reclamantul a fost numit în funcția de director al Direcției Județene pentru Tineret B. prin Ordinul A.N.T. nr.454/30.08.2005, iar prin Ordinul Ministerului T. și Sportului nr.564/24.04.2009, în temeiul art. III alin. 1 din O.U.G. nr.37/2009 a fost desființată funcția de director al Direcției pentru Tineret a Județului B. și s-a dispus încetarea raportului de muncă al domnului C. S. director – inspector de specialitate la Direcția pentru Tineret a Județului B., la data expirării termenului de preaviz.
Reclamantul C. S. a contestat acest ordin, contestație ce a făcut obiectul dosarului nr._ .
În cauză este relevant faptul că ulterior contestării Ordinului M.T.S. nr.564/24.04.2009, prin sentința nr.158/F/11.06.2009 pronunțată de către Curtea de Apel G. în dosarul nr._ s-a dispus „suspendarea executării ordinului nr.564/24.04.2009 emis de M. T. și Sportului până la pronunțarea instanței de fond”.
În temeiul și în executarea acestei hotărâri judecătorești a fost emis Ordinul Ministerului T. și Sportului nr.1179/23.06.2009 și mai apoi Ordinul nr.1282/22.07.2009 prin care au fost suspendate prevederile Ordinului M.T.S. nr.564/24.04.2009 până la pronunțarea unei sentințe definitive și irevocabile în dosarul nr._ al Curții de apel G..
Ulterior, prin Ordinul M.T.S. nr.2396/11.12.2009 și a Contractului de Management nr.630/08.12.2009 reclamantul a fost încadrat pe funcția de director coordonator al Direcției pentru Tineret a județului B., funcție pe care acesta a deținut-o până la data de 09.08.2010, când a fost emis Ordinul A.N.S.T. nr.792/09.08.2010 (modificat prin Ordinul A.N.S.T. nr.848/09.08.2010 emis în urma constatării erorii materiale, prin care a fost înlocuită sintagma „art.9 lit.e)" cu „art.9 lit.g)"), prin care Contractul de Management nr.630/08.12.2009 a fost încheiat ca urmare a desființării serviciului public deconcentrat – Direcția pentru Tineret a Județului B..
În raport de aspectele mai sus reținute Curtea constată că raporturile de serviciu ale reclamantului cu instituția pârâtă au continuat pe parcursul derulării litigiului având ca obiect contestarea Ordinului M.T.S. nr.564/24.04.2009, iar în derularea acestor raporturi de serviciu au intervenit modificări, cu acordul reclamantului, respectiv acesta a fost încadrat pe funcția de director coordonator al Direcției Județene pentru Tineret B. prin Ordinul M.T.S. nr.2396/11.12.2009 și a Contractului de Management nr.630/08.12.2009.
Reclamantul a deținut această funcție până la emiterea Ordinului A.N.S.T. nr.792/09.08.2010 (rectificat prin Ordinul A.N.S.T. nr.848/09.08.2010), prin care au încetat calitatea acestuia de director coordonator al Direcției Județene pentru Tineret B. în temeiul art.9 lit.g) din Contractul de Management nr.630/08.12.2009.
Rezultă din acestea că, anterior soluționării irevocabile a dosarului nr._, a intervenit o altă cauză de încetare a raporturilor de serviciu ale reclamantului cu autoritatea pârâtă, ulterioară emiterii Ordinului nr. 564/24.04.2009.
Este de observat în acest context faptul că la baza emiterii Ordinului A.N.S.T. nr.792/09.08.2010 (rectificat prin Ordinul A.N.S.T. nr.848/09.08.2010) au stat prevederile OG nr. 15/2010 privind unele măsuri de reorganizare a activităților de tineret și sport, iar conform prevederilor art. 1 din acest act normativ „Se înființează direcțiile județene pentru sport și tineret, respectiv Direcția pentru Sport și Tineret a Municipiului București ca urmare a comasării prin fuziune a direcțiilor pentru tineret județene, respectiv a municipiului București cu direcțiile pentru sport județene, respectiv a municipiului București, servicii publice deconcentrate ale Autorității Naționale pentru Sport și Tineret, cu personalitate juridică, finanțate din venituri proprii și subvenții acordate de la bugetul de stat.”
Prin urmare, chiar dacă hotărârea pronunțată în dosarul nr._ a devenit irevocabilă, și deci executorie, ulterior datei de 09.08.2010 (respectiv la data de 02.02.2011), în analiza obligației pârâtului de a pune în executare această hotărâre nu se poate face abstracție de faptul că raporturile de serviciu dintre părți au încetat anterior rămânerii irevocabile a hotărârii respective, din alte cauze, independente de Ordinul nr. 564/24.04.2009. Este relevant în acest sens faptul că din considerentele Deciziei nr. 572/02.02.2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție rezultă că această împrejurare nu a fost nici invocată și nici analizată de instanță în soluționarea recursului împotriva sentinței nr. 101/2010 a Curții de apel G..
Altfel spus, faptul că reclamantul nu a încasat drepturi bănești (salariale) de la autoritatea pârâtă ulterior datei de 09.08.2010 și, implicit, ulterior datei de 06.02.2011, nu se datorează nepunerii în executare a sentinței nr. 101/30.03.2010, ci este consecința încetării raporturilor de serviciu, mai exact a contractului de management nr. 630/2009, în temeiul Ordinului A.N.S.T. nr.792/09.08.2010.
Prin urmare, a obliga pârâtul să achite reclamantului drepturi salariale pentru o perioadă ulterioară datei de 09.08.2010 (și implicit pentru perioada 06.02.2011 până în prezent) echivalează cu lipsirea de efecte juridice a Ordinului A.N.S.T. nr.792/09.08.2010, deși acest act nu a fost anulat și nici măcar contestat de vreuna dintre părți.
În raport de aceste aspecte Curtea apreciază că în mod nelegal a considerat instanța de fond ca fiind întemeiată cererea reclamantului de obligare a pârâtului la plata drepturilor salariale aferente perioadei 06.02.2011 până la pronunțarea sentinței atacate.
Pentru considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 496, 498 C.pr.civ. raportat la art. 488 pct. 8 C.pr.civ., Curtea va admite recursul formula de pârât și va casa în parte sentința atacată, iar în rejudecare va fi respinsă ca nefondată cererea formulată de reclamant privind obligarea pârâtului la plata drepturilor bănești aferente funcției de director al Direcției pentru Tineret a Județului B. pentru perioada 06.02.2011 până în prezent.
Vor fi menținute dispozițiile sentinței privind modul de soluționare a excepției prescripției extinctive, care nu au făcut obiectul recursului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de M. T. ȘI SPORTULUI cu sediul în București, sect.2, ..16, împotriva sentinței nr.1079/11.06.2014 pronunțată de Tribunalul B. în dosarul nr._ .
Casează în parte sentința recurată și în rejudecare:
Respinge capătul de cerere privind obligarea pârâtului la plata drepturilor bănești cuvenite din 06.02.2011 până în prezent ca nefondat.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate și le înlătură pe cele contrare.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 05 Decembrie 2014.
Președinte, L. C. | Judecător, L. G. T. | pt.Judecător, C. R. M. aflat în C.O. Cnform disp.art.426 C.pr.civ. semnează PREȘEDINTE |
Grefier, F. B. |
fond:M.L.V./Red.tehnored.T.L.G./06.01.2015/Tehnored.F.B./06.01.2015/4 ex
| ← Alte cereri. Decizia nr. 4359/2014. Curtea de Apel GALAŢI | Alte cereri. Decizia nr. 5511/2014. Curtea de Apel GALAŢI → |
|---|
